|
|
yispinedz
yispinedz (yis-pi-nédzŭ) vb I – vedz tu yeaspi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: yeaspiambuir
ambuir (am-bú-irŭ) (mi) vb I ambuirai (am-bu-i-ráĭ), ambuiram (am-bu-i-rámŭ), ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) – (pravda) intrã (s-arucã, s-hiumuseashti, agudeashti, ntsapã) cu coarnili pri cariva; mbuir, ambuts, mbuts, mbut, ampar
{ro: împunge cu coarnele}
{fr: encorner, frapper avec les cornes; donner un coup de pointe}
{en: gore, stab (with horns)}
ex: boulu ti ambuirã (ti ntsãpã, ti pimsi, ti-agudi cu coarnili); va ti-ambuirã vaca
§ ambuirat (am-bu-i-rátŭ) adg ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirats (am-bu-i-rátsĭ), ambuirati/ambuirate (am-bu-i-rá-ti) – cari fu agudit (ntsãpat) cu coarnili di-unã pravdã; mbuirat, ambutsãt, ambutsat, mbutsãt, mbutsat, mbutat, ampãrat
{ro: împuns cu coarnele}
{fr: encorné, frappé avec les cornes; qui a reçu un coup de pointe}
{en: gored, stabed (with horns)}
§ ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) sf ambuirãri (am-bu-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-unã pravdã ambuirã tsiva; mbuirari, ambutsãri, ambutsari, mbutsãri, mbutsari, mbutari, ampãrari
{ro: acţiunea de a împunge cu coarnele; împungere}
{fr: action d’encorner, de frapper avec les cornes; de donner un coup de pointe}
{en: action of goring, of stabbing (with horns)}
§ mbuir (mbú-irŭ) (mi) vb I mbuirai (mbu-i-ráĭ), mbuiram (mbu-i-rámŭ), mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: birbeclu mi mbuirã sh-mi deadi di padi; lj-ishirã coarnili, cã tsã si pãrea, cã va s-ti mbuirã (s-ti ntsapã cu coarnili)
§ mbuirat (mbu-i-rátŭ) adg mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirats (mbu-i-rátsĭ), mbuirati/mbuirate (mbu-i-rá-ti) – (unã cu ambuirat)
§ mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) sf mbuirãri (mbu-i-rắrĭ) – (unã cu ambuirari)
§ ampar2 (am-párŭ) vb I ampãrai (am-pã-ráĭ), ampãram (am-pã-rámŭ), ampãratã (am-pã-rá-tã), ampãrari/ampãrare (am-pã-rá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: fudz cã ti amparã (ambuirã) buvulitsa
ãnyispinedz
ãnyispinedz (ãn-yis-pi-nédzŭ) vb I – vedz tu yeaspi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: yeaspintsap
ntsap (ntsápŭ) (mi) vb I ntsãpai (ntsã-páĭ), ntsãpam (ntsã-pámŭ), ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) – hig un lucru cu mithcã chipitoasã (struxitã) ca aclu (schinlu, penura, etc.) tra s-intrã tu truplu-a unui lucru (a unui om, etc.); trec unã sulã prit truplu-a unui njel (om); ãntsap, antsap, schin, yispinedz, nyispinedz;
(expr:
1: lu ntsap = (i) nj-arãd di el, ãl cãrtescu, l-fac sã-lj cadã milii; (ii) l-pingu; lj-bag anghidz, lj-bag schinj, l-cãrtescu, lj-bag muzavirlãchi, lj-bag ntsãpãturi, etc.;
2: ntsapã, di dishteptu tsi easti = easti multu dishteptu, easti pirã, foc)
{ro: înţepa}
{fr: empaler, piquer}
{en: impale, prick}
ex: metsi cã suflit nu-ari, ntsapã loc sh-nafoarã-arsari (angucitoari: guguljana); tu unã sulã lu ntsãpa (ãl hidzea); mi ntsãpai cu aclu; lu ntsãpã cu cutsutlu; feata di fricã nu lu ntsãpã, ma bãgã s-plãngã; cãtse lu ntsachi (tsi-l cãrteshti), cã va s-ahiurheascã tra s-facã shãmãtã; frati-su lu ntsapã
(expr: l-pindzi) ca s-facã ahtari lucru; acãtsã sã ntsapã
(expr: s-bagã anghidz, s-bagã schinj, etc.); easti omlu tsi ntsapã
(expr: bagã zizanj, anghidz) totna, tsi bagã totna ntsãpãturi
§ ntsãpat (ntsã-pátŭ) adg ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpats (ntsã-pátsĭ), ntsãpati/ntsãpate (ntsã-pá-ti) – tsi-lj s-ari hiptã tu trup un lucru cu mithca chipitoasã; tsi-lj s-ari tricutã unã sulã prit trup; ãntsãpat, antsãpat, schinat, yispinat, nyispinat
{ro: înţepat}
{fr: empalé, piqué}
{en: impaled, pricked}
ex: easti multu ntsãpat
(expr: easti multu dishteptu); nu u cãrtea cã-i ntsãpatã
(expr: cã s-cãrteashti lishor, cã-lj cadi lishor milii)
§ ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) sf ntsãpãri (ntsã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ntsapã cu un schin (ac, sulã, etc.); ãntsãpari, antsãpari, schinari, yispinari, nyispinari
{ro: acţiunea de a înţepa; înţepare}
{fr: action d’empaler, de piquer}
{en: action of impaling, of pricking}
§ antsap (an-tsápŭ) (mi) vb I antsãpai (an-tsã-páĭ), antsãpam (an-tsã-pámŭ), antsãpatã (an-tsã-pá-tã), antsãpari/antsãpare (an-tsã-pá-ri) – (unã cu ntsap)
nyispinedz
nyispinedz (nyis-pi-nédzŭ) vb I – vedz tu yeaspi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: yeaspiyeaspi/yeaspe
yeaspi/yeaspe (yĭás-pi) sf (shi sm) yeschi (yĭés-chi) shi yeshti (yĭésh-ti) – insectã (yeatsã) tsi sh-u-adutsi multu cu alghina (mash cã nu fatsi njari) sh-cari ari (trã apãrari, tu partea di nãpoi a pãnticãljei) un ac cu-un sac mplin di virin; ayeaspi, gheaspi; (fig: yeaspi (sm, sf) = (i) hiintsã arauã ca unã yeaspi; (ii) multu dishteptu; pirã di dishteptu)
{ro: viespe}
{fr: guêpe}
{en: wasp}
ex: mi ntsãpã unã (shi un) yeaspi shi-nj si umflã mãna; arsãri ca ntsãpat di yeaspi; toamna yeschili trag la carni; eara un vultur, unã yeaspi sh-unã furnicã iu sã ncãcea; yeaspi (arãu) easti; am un ficior, easti dip yeaspi (fig: multu dishteptu, pirã)
§ ayeaspi/ayeaspe (a-yĭás-pi) sf ayeschi (a-yĭés-chi) shi ayeshti (a-yĭésh-ti) – (unã cu yeaspi)
ex: cum fudzi musca di ayeshti; hii ayeaspi (fig: eshti multu-arauã); easti ayeaspi (fig: multu dishteptu)
§ gheaspi/gheaspe (ghĭás-pi) sf gheschi (ghĭés-chi) – (unã cu yeaspi)
ex: si umflã, cã-l mushcã unã gheaspi; cari poati s-lu-arãdã yeaspili (draclu, blãstimatlu) aestu
§ yispar (yis-párŭ) sn yispari/yispare (yis-pá-ri) – cubair di yeschi; yispãrii
{ro: viespar}
{fr: guêpier}
{en: wasps’ nest}
ex: murlu eara mplin di yispari
§ yispãrii/yispãrie (yis-pã-rí-i) sf yispãrii (yis-pã-ríĭ) – multimi di yeschi; loc mplin di yeschi; cubair di yeschi; yispar
{ro: viespărie}
{fr: guêpier}
{en: wasps’ nest}
ex: cum va s-trec yispãria (loclu-aestu mplin di yeschi) iu mi-arcã cãsmetea?
§ yispinedz (yis-pi-nédzŭ) vb I yispinai (yis-pi-náĭ), yispinam (yis-pi-námŭ), yispinatã (yis-pi-ná-tã), yispinari/yispinare (yis-pi-ná-ri) – hig un lucru cu mithcã chipitoasã (struxitã) ca aclu (schinlu, penura, etc.) tra s-intrã tu truplu-a unui lucru (a unui om, etc.); ntsapã unã yeaspi; nyispinedz, ãnyispinedz, ãntsap, ntsap, schin; (fig: mi yispinedz = mi fac arãu ca unã yeaspi)