DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

yeaspi/yeaspe

yeaspi/yeaspe (yĭás-pi) sf (shi sm) yeschi (yĭés-chi) shi yeshti (yĭésh-ti) – insectã (yeatsã) tsi sh-u-adutsi multu cu alghina (mash cã nu fatsi njari) sh-cari ari (trã apãrari, tu partea di nãpoi a pãnticãljei) un ac cu-un sac mplin di virin; ayeaspi, gheaspi; (fig: yeaspi (sm, sf) = (i) hiintsã arauã ca unã yeaspi; (ii) multu dishteptu; pirã di dishteptu)
{ro: viespe}
{fr: guêpe}
{en: wasp}
ex: mi ntsãpã unã (shi un) yeaspi shi-nj si umflã mãna; arsãri ca ntsãpat di yeaspi; toamna yeschili trag la carni; eara un vultur, unã yeaspi sh-unã furnicã iu sã ncãcea; yeaspi (arãu) easti; am un ficior, easti dip yeaspi (fig: multu dishteptu, pirã)

§ ayeaspi/ayeaspe (a-yĭás-pi) sf ayeschi (a-yĭés-chi) shi ayeshti (a-yĭésh-ti) – (unã cu yeaspi)
ex: cum fudzi musca di ayeshti; hii ayeaspi (fig: eshti multu-arauã); easti ayeaspi (fig: multu dishteptu)

§ gheaspi/gheaspe (ghĭás-pi) sf gheschi (ghĭés-chi) – (unã cu yeaspi)
ex: si umflã, cã-l mushcã unã gheaspi; cari poati s-lu-arãdã yeaspili (draclu, blãstimatlu) aestu

§ yispar (yis-párŭ) sn yispari/yispare (yis-pá-ri) – cubair di yeschi; yispãrii
{ro: viespar}
{fr: guêpier}
{en: wasps’ nest}
ex: murlu eara mplin di yispari

§ yispãrii/yispãrie (yis-pã-rí-i) sf yispãrii (yis-pã-ríĭ) – multimi di yeschi; loc mplin di yeschi; cubair di yeschi; yispar
{ro: viespărie}
{fr: guêpier}
{en: wasps’ nest}
ex: cum va s-trec yispãria (loclu-aestu mplin di yeschi) iu mi-arcã cãsmetea?

§ yispinedz (yis-pi-nédzŭ) vb I yispinai (yis-pi-náĭ), yispinam (yis-pi-námŭ), yispinatã (yis-pi-ná-tã), yispinari/yispinare (yis-pi-ná-ri) – hig un lucru cu mithcã chipitoasã (struxitã) ca aclu (schinlu, penura, etc.) tra s-intrã tu truplu-a unui lucru (a unui om, etc.); ntsapã unã yeaspi; nyispinedz, ãnyispinedz, ãntsap, ntsap, schin; (fig: mi yispinedz = mi fac arãu ca unã yeaspi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ficior

ficior (fi-cĭórŭ) sm ficiori (fi-cĭórĭ) –
1: njic (mascur i feamin) tsi lu-ari un bãrbat, di-aradã, cu nicuchira-lj tsi lu-ari amintatã; cilimean mascur; hilj; njic, mincu, cilimean, ciuliman, copan, tecnon, hurhutulash, etc.;
2: bãrbat tinir; gioni;
(expr:
1: Ficior Aleptu, Ficior Mushat = ficior multu mushat sh-gioni, dit pir-mithili armãneshti, multi ori hilj di-amirã, tsi s-va cu Mushata-a Loclui; Mushatlu-a Mushatslor; Mushat-Gioni; Gionili Mushat;
2: ficior cu steaua n frunti; ficior cu soarili tu cheptu = ficior multu mushat;
3: ficior di pit cãljuri = ficior vagabondu, tsi nu-ari casã iu s-bãneadzã, tsi nu easti di fumealji bunã; ficior faptu di-un bãrbat sh-unã muljari tsi nu suntu ncurunats un cu-alantu; luts, cochil, cochi, cochiul, copil, cupilciu, bashtu, doci;
4: ninga cu ficiorlji ti-agiots! = zbor tsi-lj si dzãtsi a omlui tsi (i) nu-ari purtarea di om mari; shi (ii) nu easti salami tu lucrili tsi fatsi)
{ro: copil; fiu; băiat, fecior, tânăr}
{fr: enfant; fils; garçon, jeune homme}
{en: child; son; boy, young man}
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoari: cãlcãnjili); am doi ficiori (njits, cilimeanj; icã hilj); aclo s-aduna multsã ficiori (njits mascuri) tra s-agioacã; featsi un ficior (mascur); s-tsã bãneadzã ficiorlji (cilimeanjlji; icã hiljlji); cãndu lu ljirtã Dumnidzã pi tatã-nju, earam ficior (cilimean mascur) njic di tsãtsã; bãrbatlu easti arburli, sh-ficiorlu (hiljlu) ugeaclu-a casãljei; macã mãts dalã cu ficiorlji (njitslji, cilimeanjlji), va s-ti pruscucheascã; cu ficiorlji s-nu mãts lapti, cã ti pruscuchescu; acãtsarã ficiorlji (cilimeanjlji, tinirlji) s-nã lja prit cicioari; easti ficior (tinir) trã nsurari; ficiorlu diznjirdat, armãni ninvitsat; ficiorlu, cari s-nu plãngã, nu-lj da mã-sa tsãtsã; ficiorlji mãcã tsãpurnji, sh-a-aushlor lã amurtsãscu dintsãlj; cum s-hibã ficiorlji, nu-lj scoati mama di hilj; ca ficiorlu atsel njiclu: tsi veadi, atsea caftã; ficiori acãtsats Sãmbãta; shi ficiorlji nu s-fac cu punga di gushi; omlu, pãnã-i ficior, itsido nveatsã lishor; ficiori s-hibã, mea feati, cãti s-vrei

§ ficiuric (fi-cĭu-rícŭ) sm ficiurits (fi-cĭu-rítsĭ) – ficior njic di ilichii icã boi; ficiurush, ciuci, ciup, tsup, nat, niphiu, etc.
{ro: copilaş, fiu mic, băieţaş, tinerel}
{fr: petit enfant; petit fils; petit garçon}
{en: small child; little son; small boy}
ex: canda hiu ficiuric (cili-mean njic) io; easti un yeaspi ficiuriclu-atsel; atsia s-bat, atsia s-agioacã, ca nãshti ficiurits; alai ficior, ficiuric, nu vidzush cãtrã iu featsirã cãprili?; canda hiu ficiuric io, s-mi-aspari cu bosha?; s-arãsi ca vãrã ficiuric; sh-arãdea tuts ficiuritslji di nãs; prindi s-plãngã ficiuriclu, s-lji da muma tsãtsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

giungiunar

giungiunar (gĭun-gĭu-nárŭ) sm giungiunari (gĭun-gĭu-nárĭ) –
1: insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti (sh-cari fatsi unã soi di shuirat cãndu sh-freacã un di-alantu, cicioarili di dinãpoi); jujunar, juji, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzin-dzinar, ceatrafil, carcalec, carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, cherchinez, chirchinec;
2: soi di muscã (insectã, yeatsã), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, cu truplu ca di catifei faptu di ma multi neali shi cari alagã di lilici-lilici tra si s-hrãneascã; zãngãnar, zãngrãnã, heavrã
{ro: greier; bondar}
{fr: grillon, cigale; bourdon}
{en: cricket; bumble-bee}
ex: acãtsarã giungiunarlji s-easã; giungiunarlji cãntã tutã veara; lj-cadi un giungiunar ãn gurã; a giungiunarlor (a carcaletslor, a ceatrafiljlor) cãntic

§ dzindzinar (dzin-dzi-nárŭ) sm dzindzinari (dzin-dzi-nárĭ) – (unã cu giungiunar)

§ dzindzir (dzín-dzirŭ) sm dzindziri (dzín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)
ex: dzindzirlji nã cãntã sh-elj

§ dzendzer (dzén-dzerŭ) sm dzendzeri (dzén-dzerĭ) – (unã cu giungiunar)

§ tsindzir (tsín-dzirŭ) sm tsindziri (tsín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)

§ tsintsir (tsín-tsirŭ) sm tsintsiri (tsín-tsirĭ) – (unã cu giungiunar)

§ jujunar (jĭu-jĭu-nárŭ) sm jujunari (jĭu-jĭu-nárĭ) – (unã cu giungiunar)

§ juji (jĭujĭŭ) sm pl(?) – (unã cu giungiunar)

§ jujuescu (jĭu-jĭu-ĭés-cu) vb IV jujuii (jĭu-jĭu-íĭ), jujueam (jĭu-jĭu-ĭámŭ), jujuitã (jĭu-jĭu-í-tã), jujuiri/jujuire (jĭu-jĭu-í-ri) – scot bots ca-atsel scos di-un jujunar (alghinã, yeaspi, zãngãnar, tsintsir, ceatrafil, etc.); zãngãnescu, zãzãescu
{ro: bâzâi, ţiui}
{fr: bourdonner}
{en: buzz, hum}
ex: jujunarlu jujuea mash pi chetrili arsi di soari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn