DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

uruloyi/uruloye

uruloyi/uruloye (u-ru-ló-yi) sf uruloyi (u-ru-lóyĭ) – hãlatea tsi-aspuni chirolu (di-arada, tsi s-tsãni pri measã icã sta spindzurat pri stizmã); oarã aspindzuratã; oroloyi, ornic, sãhati, sãhat, sãati, sati, oarã
{ro: ceas, pendulă}
{fr: montre, horloge, pendule}
{en: watch, clock}

§ oroloyi/oroloye (o-ro-ló-yi) sf oroloyi (o-ro-lóyĭ) – (unã cu uruloyi)

§ ornic (ór-nic) sn ornitsi/ornitse (ór-ni-tsi) – (unã cu uruloyi)
ex: am un ornic (sãhati) di-amalamã; orniclu veclju a ducheaniljei

§ urulugã (u-ru-lu-ghắ) sm urulugadz (u-ru-lu-ghádzĭ) – omlu tsi fatsi, mirimitiseashti icã ari ngãtan di uruloyi i ornitsi; sãhãtci; ornicar
{ro: ceasornicar}
{fr: horloger, surveillant d’un horloge}
{en: watchmaker, clockmaker, man who takes care of clocks}

§ ornicar (or-ni-cárŭ) sm, adg (mash masculin) ornicari (or-ni-cárĭ) – (unã cu urulugã)
ex: aushlu ornicar eara nivolji si s-alinã pri cambanaryio

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cuc1

cuc1 (cúcŭ) sm cuts (cútsĭ) – pulj di pãduri, cu peani bagavi, sivi, ca cinusha, cu coada lungã cu dãmtsã albi pi ea, cari sh-alasã oauãli tu cuibari xeani tra s-hibã cluciti di altsã pulj, cunuscut ghini dupã boatsea “cu-cu” tsi u scoati;
(expr:
1: oarã, uruloyi cu cuc = uruloyi tsi asunã cati oarã (giumitati di oarã) cu-unã boatsi “cucu” di cuc;
2: ari cuc = easti ghini, tu bunili;
3: lj-bati (lj-neadzi) cuclu = lj-neadzi ghini;
4: hiu, armãn cuc = hiu, armãn singur)
{ro: cuc}
{fr: coucou}
{en: cuckoo}
ex: va s-ishim cu furlji tuts, s-nã fãtsem cu cuclu sots; tuts sã shtibã, vrute cuc, cã di vreari va-nj mi duc; cãntã cuclu pi-unã dãrmã; asãndzã ari cuc
(expr: easti ghini), ari bunili; sh-mãrtã featili, lj-muri nicuchira sh-armasi cuc
(expr: armasi singur) ãn casa-lj mari; lja tsiva n gurã, s-nu ti frãngã cuclu (?); di-ahãtã fumealji tsi-avea, armasi cuc
(expr: armasi singur); un cuc nu-adutsi primuveara

§ cucu! (cú-cu) inter – grailu-a cuclui; zborlu tsi-l greashti (strigã) un njic cãndu easi protlu, tu-un agioc di cilimeanj
{ro: graiul cucului}
{fr: chant du coucou}
{en: cuckoo’s song}
ex: un pulj cari primuveara, cãntã jilos: cucu!, cucu!; cari di voi va dzãcã ma ninti di tuts: cucu!, atsel va hibã ma gioni!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

oarã

oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãhati/sãhate

sãhati/sãhate (sã-há-ti) sf sãhãts (sã-hắtsĭ) –
1: hãlatea tsi-aspuni chirolu, oara; sãhat, sãati, sati, oarã, uruloyi;
2: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; oarã, chiro;
3: lundzimea-a chirolui tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhat, sati, oarã;
(expr:
1: lj-vinji oara = lj-vinji chirolu, oara s-moarã;
2: sãhati arauã = oara tsi omlu pati tsiva urut)
{ro: oră, ceas, pendulă}
{fr: heure, montre, pendule}
{en: hour, watch, clock}
ex: njicã-i ca cucoashi sh-mintea u-ari ca nã moashi (angucitoari: sãhatea); chiusteca la sãhati (la hãlatea tsi-aspuni oara); la unsprãdzatsi di sãhãts (oara unsprãdzatsi); purta sãhati (oara) n bãrnu; tsi sãhati (oarã) easti?; tu sãhatea (oara) dauãsprãdzatsi; nu-lj vinji ninga sãhatea
(expr: nu vinji ninga oara, chirolu ca s-moarã); eara sãhati arauã

§ sãhat (sã-hátŭ) sn sãhãts (sã-hắtsĭ) – (unã cu sãhati)
ex: tru sãhatlu (oara, chirolu) a moartiljei; lj-adusi bileaea un sãhat (unã oarã)

§ sãati/sãate (sã-á-ti) sf sããts (sã-ắtsĭ) – (unã cu sãhati)

§ sati/sate (sá-ti) sf sãts (sắtsĭ) – (unã cu sãhati)
ex: mi scutea nã sati (unã oarã di chiro) cali

§ sãhãtci (sã-hãt-cí) sm sãhãtceadz (sã-hãt-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i tsi mirimitiseashti hãlãtsli tsi-aspun oara; uruluyã
{ro: ceasornicar}
{fr: horloger}
{en: watchmaker, clockmaker}
ex: s-featsi sh-nãs sãhãtci, delmi nvitsã sãhãtcilãchea di la tatã-su

§ sãhãtcilãchi/sãhãtcilãche (sã-hãt-ci-lắ-chi) sf sãhãtcilãchi (sã-hãt-ci-lãchĭ) – tehnea tsi u fatsi sãhãtcilu cu ndridzearea shi mirimitisirea-a sãhãtslor; ducheanea iu s-vindu i s-mirimitisescu sãhãtsli
{ro: ceasornicărie}
{fr: horlogerie}
{en: watchmaking, clockmaking}
ex: cu sãhãtcilãchea (tehnea di sãhãtci) u dutsi multu ghini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã