|
|
sursescu
RO:rade, v - barba … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:46914>2014-05-14 22:31:13.315416 »
sursescu
sursescu (sur-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu surafi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: surafiarad
arad (a-rádŭ) (mi) vb III shi II arash (a-ráshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arasã (a-rá-sã), aradiri/aradire (a-rá-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – talj cu xurafea (cu machina di-aradiri) perlu (di pi fatsã, trup i cap); cur (cu cãtsutlu) asprilj a unui pescu; cur perlji di pi unã cheali di pravdã; scot un petur suptsãri di pi fatsa-a unui lucru (cu cãstura, arenda, mãna, spilarea, etc.); ashtergu (scot) gramatili ngrãpsiti pri unã acoalã i lemnu; sursescu, xursescu, bãrbirisescu, bãrbirsescu; (fig: arad = ahulescu, pusputescu di-aproapea)
{ro: rade, bărbieri; răzui}
{fr: raser; gratter, râper}
{en: shave; rasp, grate, scrape}
ex: va nj-aradã (surseascã) barba; unã tsi lu-arãdea (ãl xursea); pri la per lishor lu-aradi (fig: lu-ahuleashti); arash (curai) scãndurli di laspi; ts-arãshesh (tsã sursish, tãljash) barba
§ aras (a-rásŭ) adg arasã (a-rá-sã), arash (a-ráshĭ), arasi/arase (a-rá-si) – tsi-lj s-ari tãljatã perlu di pi fatsã (trup i cap, cu xurafea i machina di-arãdeari); sursit, xursit, bãrbirisit, bãrbirsit
{ro: ras, bărbierit}
{fr: rasé, gratté}
{en: shaved}
§ aradiri/aradire (a-rá-di-ri) sf aradiri (a-rá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aradi tsiva; arãdeari, xursiri, sursiri, bãrbirisiri, bãrbirsiri
{ro: acţiunea de a rade, de a bărbieri; radere, bărbierire}
{fr: action de raser, de gratter, de toucher}
{en: action of shaving, of touching}
§ arãdeari4/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu aradiri)
§ arãsãturã (a-rã-sã-tú-rã) sf arãsãturi (a-rã-sã-túrĭ) – atsea tsi-ari faptã un om tsi s-ari arasã; urma alãsatã (pri fatsã, lemnu, acoalã, etc.) dupã aradirea-a unui lucru; cumãtsli tsi-armãn (armãsãturli) di la aradirea-a unui lucru
{ro: răzătură}
{fr: râpure}
{en: raspings, gratings}
barbã
barbã (bár-bã) sf bãrghi (bắr-ghi) – perlji tsi crescu dit grunjlu-a bãrbatlui (sh-niheamã ma nsus, di-unã parti sh-di-alantã a gurãljei) shi suntu alãsats s-armãnã mãri; (fig:
1: barbã = (i) arãdãtsinã di prash, tseapã, etc.; (ii) hirili tsi es dit cuceanlu di misur, nicurat ninga di cojili tsi lu-acoapirã; expr:
2: mi giur pi barbã = mi giur cã spun dealihea)
{ro: barbă; rădăcina de ceapă sau praz}
{fr: barbe; racines de l’oignon et du poirreau}
{en: beard; roots of green onions or leaks}
ex: tsi nu-ari teta dininti? (angucitoari: barba); un aush cu barba n loc (angucitoari: prashlu); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli); unãoarã la noi mash preftsãlj purta barbã; vidzui un om cu barbã mari; barba eara semnu di jali; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; barba a prashlui nu s-mãcã; lj-deadi barba-a misurlui; cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; bãgai tu loc nã dãrmã di saltsi sh-ahiurhi s-lji easã barbã (fig: hiri di-arãdãtsinã); bãrghili a sãcãladzlor; altu sh-ardi barba sh-altu sh-aprindi tsigarea
§ bãrbos (bãr-bósŭ) adg bãrboasã (bãr-bŭá-sã), bãrbosh (bãr-bóshĭ), bãrboasi/bãrboase (bãr-bŭá-si) – cari ari barbã lungã; tsi nu s-ari sursitã di multu chiro; cu barbã, sãcãlã; (fig: bãrbos = preftu cu barbã)
{ro: bărbos}
{fr: barbu}
{en: bearded}
ex: s-nu-l vedz bãrboslu-atsel (atsel cu barbã); agri capiti bãrboasi (cu barbã); vinji un bãrbos (fig: preftu)
§ barber (bar-bér) sm barberi (bar-bérĭ) – bãrbat a curi tehni easti s-talji perlji i s-surseascã oaminjlji
{ro: bărbier}
{fr: barbier}
{en: barber}
ex: shidea sh-lu ntriba pri barber; barber veclju cu un jar di fumealji; l-bãgã tu pãni di barber
§ birber (bir-bér) sm birberi (bir-bérĭ) – (unã cu barber)
§ birbirii/birbirie (bir-bi-rí-i) sf birbirii (bir-bi-ríĭ) – ducheanea-a birberlui iu oaminjlji sh-talji perlu i s-sursescu
cusursescu
cusursescu (cu-sur-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu surafi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: surafindreg1
ndreg1 (ndrégŭ) (mi) vb III shi II ndrepshu (ndrép-shĭu), ndridzeam (ndri-dzeámŭ), ndreaptã (ndreáp-tã) shi ndreapsã (ndreáp-sã), ndreadziri/ndreadzire (ndreá-dzi-ri) shi ndridzea-ri/ndridzeare (ndri-dzeá-ri) –
1: bag lucri tu-aradã; bag cati lucru tu loclu a lui, aclo iu lipseashti; bag di cali; nãscãrsescu sh-bag lucrili tu-aradã n casã (tu-unã dulapi, tu ubor, etc.); anãschirsescu, spãstrescu, cãtãrãsescu, arãdãpsescu;
2: adar gheli sh-mãcãruri; bag mãcari (pri measã); bag measa;
3: mirimitisescu lucri tsi s-au aspartã; fac mirimeti;
4: mi fac etim s-mi duc iuva (mi nvescu, mi cheaptin, mi sursescu, nj-ljau tsi-nj lipseashti tra s-nji fac lucrul aclo iu mi duc, etc.);
5: mi-aduchescu cu cariva trã fãtsearea-a unui lucru; mi fac sinfuni cu cariva; mi-achicãsescu, etc.;
6: bag (ljau) cu-arugã pri cariva tra s-nji facã un lucru; arog, arughedz, puitescu, puituescu;
(expr:
1: va lu (lj-u) ndreg mini! = va-lj fac mini tsiva tsi nu va lu-ariseascã, tsiva tra s-nji scot ahtea tsi lj-am;
2: nji ndreg chealea = mi fac etim trã shcoplu tsi va-l mãc)
{ro: drege, aranja, prepara, repara, echipa, (se) înţelege, angaja}
{fr: arranger; préparer; raccomoder; équiper; tomber d’accord; engager}
{en: arrange, prepare, repair, get ready, agree, hire}
ex: ndridzets-vã (fãtsets) cum shtits; lu ndreapsish yinlu? cã avea ahiurhitã si s-facã puscã; li ndrepshu (li bãgai di cali) tuti lucrili; s-lji ndreagã measa (s-lji facã mãcãri, s-lji bagã s-mãcã) sum dafnu; gura ndreadzi, gura-aspardzi; nji ndrepshu (nãscãrsii) casa cã va nã yinea el ãn vizitã; ndridzem (mirimitisim) moara; ndreapsi pãrpodzli (mirimitisi guvili di pãrpodz); lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; ndreadzi-ti (fã-ti etim) s-fudzim astarã; nã ndridzem (nã fãtsem etinj) trã numtã; ndreadzi-ti (hii etim, fã-ti etim) ti moarti; bagã di ndreadzi (bagã-ti s-fats lucrili tsi lipsescu) trã numtã; mi ndrepshu (mi-aduchii) cu nãs; ma nu ndreapsim (ma nu n-aduchim), ved, cu ayilji; ts-aflash ficior cu cari s-ti ndredz (cu cari s-ti-aducheshti); si ndreapsirã (intrarã cu-arugã) picurari la un celnic; mi ndrepshu (nj-aflai lucru) la un domnu; si shi ndreagã shi ea cheala
(expr: si s-facã etimã ti shcoplu tsi va-l mãcã); frica ndreadzi, frica-aspardzi
§ ndreptu5 (ndrép-tu) adg ndreaptã (ndreáp-tã), ndreptsã (ndrép-tsã), ndreapti/ndreapte (ndreáp-ti) –
1: tsi li-ari lucrili bãgati tu-aradã; (uborlu, dulapea, casa, etc.) tsi easti nãscãrsit; anãschirsit, spãstrit, cãtãrãsit, arãdãpsit;
sãpuni/sãpune
sãpuni/sãpune (sã-pú-ni) sf sãpunj (sã-púnjĭ) – lugurii faptã dit grãsimi amisticatã sh-heartã cu-unã turlii di sodã (tsi ardi) cu cari omlu sh-aspealã truplu (stranjili, lucrili, etc.) di murdãrilji; cãlupi i muljiturã faptã dit aestã lugurii; cãlupi (di sãpuni); muscusapnã;
(expr:
1: funea shi sãpunea (ti-ashteaptã) = spindzurarea (ti-ashteaptã);
2: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu fatsi un lucru, unã exudã, ncot, cari nu lu-agiutã sã-sh agiungã scupolu)
{ro: săpun}
{fr: savon}
{en: soap}
ex: s-lã cu sãpunea; nj-deadi nã cãlupi di sãpuni s-mi lau; s-discarcã calu cu sãpunea; s-adrã un arãu di sãpuni largu-largu, cãt tradzi amarea; s-arachi diunãoarã taslu, sãpunea shi cheaptinili; shtii tsi ti-ashteaptã, funea sh-sãpunea!
(expr: spindzurarea!)
§ sãpunar (sã-pu-nárŭ) sm, sf sãpunarã (sã-pu-ná-rã), sãpunari (sã-pu-nárĭ), sãpunari/sãpunare (sã-pu-ná-ri) – atsel tsi fatsi i tsi vindi sãpuni; sãpungi, cãlupci
{ro: săpunar}
{fr: savonnier}
{en: soap maker, soap merchant}
§ sãpungi (sã-pun-gí) sm, sf sãpungioanji/sã-pungioanje (sã-pun-gĭŭá-nji), sãpungeadz (sã-pun-gĭádzĭ) sã-pungioanji/sãpungioanje (sã-pun-gĭŭá-nji) – (unã cu sãpunar)
§ sãpunãrii/sãpunãrie (sã-pu-nã-rí-i) sf sãpunãrii (sã-pu-nã-ríĭ) – loclu iu s-fatsi icã s-vindi sãpunea; sãpungirii
{ro: săpunărie}
{fr: place où on fait ou on vend du savon}
{en: place where the soap is made or sold}
§ sãpungirii/sãpungirie (sã-pun-gi-rí-i) sf sãpungirii (sã-pun-gi-ríĭ) – (unã cu sãpunãrii)
§ sãpunos (sã-pu-nósŭ) adg sãpunoasã (sã-pu-nŭá-sã), sãpunosh (sã-pu-nóshĭ), sãpunoasi/sãpunoase (sã-pu-nŭá-si) – tsi scoati (ari, fatsi) sãpuni (fig: sãpunos = tsi ari hãrli-ali sãpuni; tsi sh-u-adutsi cu sãpunea)
{ro: săpunos}
{fr: savonneux}
{en: soapy}
surafi/surafe
surafi/surafe (su-rá-fi) sf surãhi (su-rắhĭ) – unã soi di cutsut tsi talji multu sh-lishor, faptu maxus trã sursiri; cusurafi, xurafi
{ro: brici}
{fr: rasoir}
{en: rasor}
ex: seavirlu tãlja ca surafea (xurafea)
§ xurafi/xurafe (csu-rá-fi) sf xurãhi (csu-rắhĭ) – (unã cu surafi)
ex: unã virviritsã, tuti pãdzli li imnã, pri munti nu s-alinã (angucitoari: xurafea); nturyisii cãtsutlu sh-tora talji ca unã xurafi
§ cusurafi/cusurafe (cu-su-rá-fi) sf cusurãhi (cu-su-rắhĭ) – (unã cu surafi)
§ sursescu (sur-sés-cu) (mi) vb IV sursii (sur-síĭ), surseam (sur-seámŭ), sursitã (sur-sí-tã), sursiri/sursire (sur-sí-ri) – talj (di la-arãdãtsinã, arad) cu surafea i cu machina di sursiri perlu (di pi fatsã, trup i cap); xursescu, arad, bãrbirisescu, bãrbirsescu
{ro: rade, bărbieri}
{fr: raser, faire la barbe}
{en: shave}
ex: barba si-lj sursits (s-lj-aradits)
§ sursit (sur-sítŭ) adg sursitã (sur-sí-tã), sursits (sur-sítsĭ), sursiti/sursite (sur-sí-ti) – tsi-lj s-ari tãljatã (cu surafea i machina di-arãdeari) perlu, barba i mustatsa; xursit, aras, bãrbirisit, bãrbirsit
{ro: ras, bărbierit}
{fr: rasé}
{en: shaved}
§ sursiri/sursire (sur-sí-ri) sf sursiri (sur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-surseashti barba; xursiri, arãdeari, aradiri, bãrbirisiri, bãrbirsiri
{ro: acţiunea de a rade, de a bărbieri; radere, bărbierire}
{fr: action de raser}
{en: action of shaving}
§ nisursit (ni-sur-sítŭ) adg nisursitã (ni-sur-sí-tã), nisursits (ni-sur-sítsĭ), nisursiti/nisursite (ni-sur-sí-ti) – tsi nu easti sursit; nixursit, nearas, nibãrbirisit, nibãrbirsit
{ro: neras, nebărbierit}
{fr: qui ne s’est pas rasé}
{en: unshaved}
talj
talj (taljŭ) (mi) vb I tãljai (tã-ljĭáĭ), tãljam (tã-ljĭámŭ), tãljatã (tã-ljĭá-tã), tãljari/tãljare (tã-ljĭá-ri) – cu unã hãlati ghini struxitã (cutsut, apalã, foarticã, etc.), dispartu un lucru tu dauã i ma multi cumãts; tundu; sursescu, xursescu; scrishtescu, cãlãrsescu; ciulescu; shcurtedz; dinjic; disic; (fig:
1: talj = (i) vatãm; (ii) curmu (astãmãtsescu, pãpsescu) ca s-fac tsiva; (iii) ljau unã apofasi, apufãsescu; expr:
2: lj-talj (zborlu) = lj-curmu zborlu; nu lu-alas s-mata scoatã un zbor din gurã; lj-ljau zborlu; cu zborlu tsi-lj lu grescu, lu-adar s-tacã, si s-curmã di zburãri;
3: li talj groasi = mi-alavdu, mi mãrescu, dzãc multi zboarã goali, minciunoasi, alãvdoasi; li trag groasi;
4: talj calea = (i) (nj-) shcurtedz calea; (ii) (lj-)astalj calea, lu-adun, lu-andãmusescu n cali;
5: talj cãnticlu = acats s-cãntu tu mesea-a cãnticlui cãntat di cariva;
6: talj paradz = (chivernisea) scoati paradz noi tsi lj-urdinã tu lumi;
7: nj-talji caplu (mintea) = shtiu ghini cum s-lu fac un lucru; nj-lja caplu; nj-featã caplu (mintea); nj-u va mintea; aduchescu, achicãsescu, minduescu;
8: dzãc tsi-nj talji caplu = dzãc tsi-nj treatsi prit minti, ashi cum li-aduchescu mini lucrili;
9: talj shi spindzur = fac tut tsi voi fãrã s-minduescu dip la-arãulu tsi pot s-lu fac;
10: nj-talji orixea = nj-lja, mi fatsi sã-nj cher mirachea tra s-adar tsiva;
11: nji sã talji cicioarili (di fricã) = lãhtãrsescu shi-nj slãghescu cicioarili di-aclo iu hiu mprostu;
12: lj-talji ciciorlu = fudzi, alagã agonja;
13: lj-talji apa = nu-lj fatsi chefea, nu-lj fatsi cum va el;
14: talj cãrtsãli di-agioc = dispartu stoglu di cãrtsã (ninti di nchisirea-a unui gioc) tu dauã pãrtsã sh-partea di nghios u bag prisuprã;
15: earbã di tãljari = unã soi di earbã-yitrii;
16: lj-u talj cu tãporlu = lj-u dzãc dishcljis ashi cum easti, cã lu-arãseashti i nu lu-arseashti)
{ro: tăia}
{fr: couper, trancher}
{en: cut; slice}
ex: cãsaplu va s-talji astãdz nãmalji ti pãstrãmã; talji stearpa; mi dush la barber sã-nj talji perlu (s-mi tundã); muljari-mea nj-dzãtsi ta sã-nj talj barba (s-mi sursescu); s-apucã s-talji alumãchili-a pomlui (si scrishteascã, s-cãlãrseascã, s-ciuleascã pomlu); lj-tãljarã caplu (lu shcurtarã) furlji; li tãljai (disicai) cu tãpoara leamnili tri foc; talji-li tu cumãts njits (dinjicã-li) gãtunjili; va sã-lj si talji unã arugã; ta sã nchisim gioclu el talji prota cãrtsãli
(expr: disparti stoglu di cãrtsã tu dauã sh-partea di nghios u bagã pisuprã); tãlje zborlu a tatã-sui
tãrfolj
tãrfolj (tãr-fó-ljĭŭ) sm pl(?) – unã muljiturã tsi easti adratã di shpirtu (alcool) amisticat cu ma multi turlii di erburi tsi-lj da un moscu cãftat di bãrbats (tsi sh-bagã pri fatsã dupã tsi s-sursescu) icã di muljeri (tsi s-asprucuchescu cu ea tra s-anjurzeascã mushat); moscu
{ro: colonie}
{fr: eau de cologne}
{en: eau-de-Cologne}
sursescu
RO:a bărbieri
EN:to shave
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015