{fr: qui ne s’est pas rasé}
{en: unshaved}

§ nisursi-ri/nisursire (ni-sur-sí-ri) sf nisursiri (ni-sur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu sh-surseashti barba; nixursiri, nearãdeari, nearadiri, nibãrbirisiri, nibãrbirsiri
{ro: acţiunea de a nu (se) rade, de a nu (se) bărbieri; neradere, nebărbierire}
{fr: action de ne pas (se) raser}
{en: action of not shaving}

§ xursescu (csur-sés-cu) (mi) vb IV xursii (csur-síĭ), xurseam (csur-seámŭ), xursitã (csur-sí-tã), xursiri/xursire (csur-sí-ri) – (unã cu sursescu)
ex: spuni al lala, tsi vidzush, macã-l xursish; s-lji cadã a lui shcurtitsa tra-s xurseascã (s-lu-aradã) amirãlu; barba nj-u xurseam (nj-u tãljam, surseam) giuneashti

§ xursit (csur-sítŭ) adg xursitã (csur-sí-tã), xursits (csur-sítsĭ), xursiti/xursite (csur-sí-ti) – (unã cu sursit)
ex: xursit shi cu perlu tãljat

§ xursiri/xursire (csur-sí-ri) sf xursiri (csur-sírĭ) – (unã cu sursiri)
ex: xursirea (sursirea) a grambolui

§ nixursit (nic-sur-sítŭ) adg nixursitã (nic-sur-sí-tã), nixursits (nic-sur-sítsĭ), nixursiti/nixursite (nic-sur-sí-ti) – (unã cu nisursit)

§ nixursiri/nixursire (nic-sur-sí-ri) sf nixursiri (nic-sur-sírĭ) – (unã cu nisursiri)

§ cusursescu (cu-sur-sés-cu) (mi) vb IV cusursii (cu-sur-síĭ), cusurseam (cu-sur-seámŭ), cusursitã (cu-sur-sí-tã), cusursiri/cusursire (cu-sur-sí-ri) – (unã cu sursescu)

§ cusursit (cu-sur-sítŭ) adg cusursitã (cu-sur-sí-tã), cusursits (cu-sur-sítsĭ), cusursiti/cusursite (cu-sur-sí-ti) – (unã cu sursit)

§ cusursiri/cusursire (cu-sur-sí-ri) sf cusursiri (cu-sur-sírĭ) – (unã cu sursiri)
ex: xursirea (sursirea) a grambolui

§ surãfescu (su-rã-fés-cu) (mi) vb IV surãfii (su-rã-fíĭ), surãfeam (su-rã-feámŭ), surãfitã (su-rã-fí-tã), surãfiri/surãfire (su-rã-fí-ri) – (unã cu sursescu)
ex: anarga, frate, surãfea (sursea)

§ surãfit (su-rã-fítŭ) adg surãfitã (su-rã-fí-tã), surãfits (su-rã-fítsĭ), surãfi-ti/surãfite (su-rã-fí-ti) – (unã cu sursit)

§ surãfiri/surãfire (su-rã-fí-ri) sf surãfiri (su-rã-fírĭ) – (unã cu sursiri)

1: atsea tsi ari faptã atsel cari s-ari abãtutã di la unã cali; abatiri, abãteari, pãrãmirsiri, pãrmãrãsiri, pãrmãsiri;
2: atsea tsi fatsi atsel tsi s-dipãrteadzã di tsiva i cariva; atsea tsi fatsi atsel tsi s-astãmã-seashti di la lucrul tsi lu-adarã; dispãrtsãri, mpãrtsãri, disfãtseari, astãmãtsiri, dãnãsiri, pãpsiri, ntsãrcari, acumtinari, chindruiri;
3: atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; tãljari, astãljari, disicari
{ro: acţiunea de a abate, de a despărţi; de a opri, de a separa; abatere, despărţire, oprire, separare}
{fr: action de dériver (un cours d’eau); de (se) séparer; de sevrer (enfant, agneau); de couper, de trancher (court)}
{en: action of diverting (water, stream); of stopping, of weaning (child, lamb)}
ex: curmarea (ntsãrcarea) a njitslor, a njeljlor

§ nicurmat1 (ni-cur-mátŭ) adg nicurmatã (ni-cur-má-tã), nicurmats (ni-cur-mátsĭ), nicurmati/nicurmate (ni-cur-má-ti) –
1: tsi nu s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi nu s-ari datã di-unã parti; neabãtut, nipãrãmirsit, nipãrmãrãsit, nipãrmãsit;
2: tsi nu s-ari dipãrtatã di tsiva i cariva; tsi nu-ari astãmãtsitã lucrul tsi-l fãtsea; nidipãrtat; nidispãrtsãt, nimpãrtsãt, nidisfãcut, neastãmãtsit, nidã-nãsit, nipãpsit, nintsãrcat, neacumtinat, nichindruit;
3: tsi nu easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; nitãljat, neastãljat, nidisicat
{ro: neabătut, nedespărţit; neoprit, neseparat}
{fr: non dérivé (un cours d’eau); non séparé; non sevré (enfant, agneau); non coupé, non tranché (court)}
{en: not diverted (water, stream); not stopped, not weaned (child, lamb)}

§ nicurmari1/nicur-mare (ni-cur-má-ri) sf nicurmãri (ni-cur-mắrĭ) –
1: atsea tsi fatsi atsel cari nu s-abati di la unã cali; neabatiri, neabãteari, nipãrã-mirsiri, nipãrmãrãsiri, nipãrmãsiri;
2: atsea tsi fatsi atsel cari nu s-dipãrteadzã di tsiva i cariva; atsea tsi fatsi atsel tsi nu-astãmã-seashti lucrul tsi lu-adarã; nidipãrtari, nidispãrtsãri, nimpãrtsãri, nidisfãtseari, neastãmãtsiri, nidãnãsiri, nipãpsiri, nintsãrcari, neacumtinari, nichindruiri;
3: atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; nitãljari, neastãljari, nidisicari
{ro: acţiunea de a nu (se) abate, de a nu (se) despărţi; de a nu (se) opri, de a nu (se) separa}
{fr: action de ne pas dériver (un cours d’eau); de ne pas (se) séparer; de ne pas sevrer (enfant, agneau); de ne pas couper, de ne pas trancher (court)}
{en: action of not diverting (water, stream); of not stopping, of not weaning (child, lamb)}

§ nicurmat3 (ni-cur-mátŭ) adv – tsi nu-astãmãtseashti; tsi nu s-acumtinã dip; neacumtinat, neacumtinit, dipriunã, etc.
{ro: neîncetat, mereu, încontoinuu}
{fr: sans cessé}
{en: without stop}
ex: ts-u veadi cumbara, iu s-uhta nicurmat (fãrã s-astãmãtseascã)

§ pricurmu (pri-cúr-mu) (mi) vb I pricurmai (pri-cur-máĭ), pricurmam (pri-cur-mámŭ), pricurmatã (pri-cur-má-tã), pricurmari/pricurmare (pri-cur-má-ri) – dãnãsescu trã putsãn chiro atsea tsi fac (tra s-mi discurmu, bunãoarã, s-ashteptu s-ved ma s-lu fac lucrul cum lipseashti, etc.); astãmãtsescu di cãndu-cãndu un lucru tsi s-fatsi; lj-astalj zborlu-a unui tsi zburashti; curmu, dãnãsescu, astãmã-tsescu, etc.
{ro: întrerupe}
{fr: interrompre}
{en: interrupt}
ex: pricurmã (l-featsi s-dãnãseascã, si s-curmã) a tãu niho di jali

§ pricurmat (pri-cur-mátŭ) adg pricurmatã (pri-cur-má-tã), pricurmats (pri-cur-mátsĭ), pricurmati/pricurmate (pri-cur-má-ti) – (lucru) tsi easti astãmãtsit (di-arada ti niheamã chiro icã di cãndu-cãndu); (om) a curi zbor easti tãljat; curmat, dãnãsit, astãmãtsit, etc.
{ro: întrerupt}
{fr: interrompu}
{en: interrupted}

§ pricurma-ri/pricurmare (pri-cur-má-ri) sf pricurmãri (pri-cur-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti astãmãtsit trã putsãn chiro (di cãndu-cãndu)
{ro: acţiunea de a întrerupe}
{fr: action d’inter-rompre}
{en: action of interrupting}