DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aduchescu

aduchescu (a-du-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II aduchii (a-du-chíĭ), aducheam (a-du-chĭamŭ), aduchitã (a-du-chí-tã), aduchiri/adu-chire (a-du-chí-ri) shi aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) – duchescu;
1: am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu, ntsileg;
2: cu ocljul (ureaclja, narea, limba, dzeadzitlu, etc.) achicãsescu cã s-fatsi tsiva deavãrliga di mini; simtu, sãmtu, simtsescu, sintescu;
3: nj-aduc aminti, tsãn minti, thimisescu;
4: aflu cu mintea sh-giudicata mash (nj-yini ergu, noima, fãrã ca sã shtiu sigura) cum easti (cum va si s-facã) un lucru; angljicescu, angucescu, gucescu, cucescu
{ro: înţelege, simţi, aminti, ghici}
{fr: comprendre, sentir, deviner}
{en: understand, feel, guess}
ex: deadi s-aducheascã (s-achicãseascã) ali greacã; lu-aduchirã (simtsãrã) cãnjlji; aduchea-ti (aduts aminti) s-acumpiri sari; aduchea-mi (adu-nj aminti) s-yin; aduchea (angucea), cari pots; aduchea-l (fã-lj semnu s-achicãseas-cã) s-fugã; easti om tsi-aducheashti; aducheshti (anguceshti) tsi-am tru mãnã?; nu lu-aduchii (nu-l sãmtsãi, nu-l vidzui) s-treacã calea; oili-a meali s-aduchescu di-a tali (s-ved cã nu suntu unã cu-a tali, s-aleg di-a tali); unã cã aduchea (achicãsea, zbura) limba-a lor; lj-dãdea s-aducheascã

§ aduchit (a-du-chítŭ) adg aduchitã (a-du-chí-tã), aduchits (a-du-chítsĭ), aduchiti/aduchite (a-du-chí-ti) – tsi-aducheashti; duchit, achicãsit, apucupit, agrãxit, simtsãt, adus aminti, angucit, etc.
{ro: înţeles, simţit, ghicit}
{fr: raisonable, judicieux, compris, senti, deviné}
{en: understood, felt, guessed}

§ aduchiri/aduchire (a-du-chí-ri) sf aduchiri (a-du-chírĭ) – atsea tsi fatsi un cari aducheashti tsiva; duchiri, achicãsiri, apucupiri, agrãxiri, simtsãri, adutseari aminti, anguciri, etc.
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi, de a ghici; înţelegere, simţire, ghicire}
{fr: action de comprendre (deviner, sentir)}
{en: action of understanding (feeling, guessing)}

§ aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) sf aducheri (a-du-chĭérĭ) – (unã cu aduchiri)

§ neaduchit (nea-du-chítŭ) adg neaduchitã (nea-du-chí-tã), neaduchits (nea-du-chítsĭ), neaduchiti/neaduchite (nea-du-chí-ti) – tsi nu-aducheashti; tsi nu easti aduchit; tsi nu-l mealã cã atselj deavãrliga di el, nu lj-arisescu tsi fatsi; tsi nu-l mealã di-atseali tsi s-fac deavãrliga di el; niduchit, neachicãsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

agrãxescu

agrãxescu (a-ghrãc-sés-cu) vb IV agrãxii (a-ghrãc-síĭ), agrãxeam (a-ghrãc-seámŭ), agrãxitã (a-ghrãc-sí-tã), agrãxiri/agrãxire (a-ghrãc-sí-ri) – aduchescu, duchescu, acãchisescu, achicãsescu, chicãsescu, apucupescu, ntsileg, simtu
{ro: înţeleg, simt}
{fr: comprendre, sentir}
{en: understand, feel}
ex: easti njic, nu agrãxeashti (nu aducheashti)

§ agrãxit (a-ghrãc-sítŭ) adg agrãxitã (a-ghrãc-sí-tã), agrãxits (a-ghrãc-sítsĭ), agrãxiti/agrãxite (a-ghrãc-sí-ti) – ashi cum easti un tsi-ari aduchitã un lucru; aduchit, duchit, acãchisit, achicãsit, chicãsit, apucupit, ntsileptu, simtsãt
{ro: înţeles, simţit}
{fr: compris, senti}
{en: understood, felt}

§ agrãxiri/agrãxire (a-ghrãc-sí-ri) sf agrãxiri (a-ghrãc-sírĭ) – atsea tsi-ari faptã un care ari agrãxitã; aduchiri, duchiri, acãchisiri, achicãsiri, chicãsiri, apucupiri, ntsileadziri, simtsãri
{ro: acţiunea de a înţelege; înţelegere}
{fr: action de comprendre, de sentir; compréhension}
{en: action of understanding, of feeling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ntsileg

ntsileg (ntsi-légŭ) vb III shi II ntsilepshu (ntsi-lép-shĭu), ntsili-dzeam (ntsi-li-dzeámŭ), ntsileaptã (ntsi-leáp-tã), ntsileadziri/ntsi-leadzire (ntsi-leá-dzi-ri) shi ntsilidzeari/ntsilidzeare (ntsi-li-dzeá-ri) – am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); aduchescu, duchescu, acãchisescu, achicãsescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu
{ro: înţelege}
{fr: comprendre}
{en: understand}

§ ntsileptu (ntsi-lép-tu) adg ntsileaptã (ntsi-leáp-tã), ntsileptsã (ntsi-lép-tsã), ntsileapti/ntsileapte (ntsi-leáp-ti) – ashi cum easti un tsi-ari acãchi-sitã (aduchitã); ashi cum easti lucrul tsi easti ghini aduchit; cari mindueashti ghini; cari giudicã ghini cu mintea; aduchit, duchit, acãchisit, achicãsit, chicãsit, apucupit, apucupsit, agrãxit
{ro: înţeles}
{fr: qui est compris; qui a compris}
{en: who has understood; which is understood}

§ ntsileadziri/ntsileadzire (ntsi-leá-dzi-ri) sf ntsileadziri (ntsi-leá-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea si ntsileadzi; aduchiri, duchiri, acãchisiri, achicãsiri, chicãsiri, apucupiri, apucupsiri, agrãxiri
{ro: acţiunea de a înţelege, înţelegere}
{fr: action de comprendre, compréhension}
{en: action of understanding}

§ ntsilidzeari/ntsilidzeare (ntsi-li-dzeári) sf ntsilidzeri (ntsi-li-dzéri) – (unã cu ntsileadziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prindu1

prindu1 (prín-du) (mi) vb III shi II presh (préshĭŭ) shi primshu (prím-shĭu), prindeam (prin-deámŭ), primtã (prím-tã), prindi-ri/prindire (prín-di-ri) shi prindeari/prindeare (prin-deá-ri) –
1: aduchescu, achicãsescu, acãchisescu, ntsileg, agrãxescu, apucu-pescu, ljau di hãbari, ãnj featã mintea, ãnj talji caplu, bag tu cofã, bag tu cornu, etc.;
2: nj-neadzi (ghini i arãu); nj-yini ghini, nj-si cadi; nj-sta ghini (arãu); nj-undzeashti;
3: da (soarili, luna, stealili); bag mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã); mi fac, mi-amintu, mi fet, mi-aprindu
{ro: înţelege; a-i veni (bine sau rău), a-i merge (bine sau rău); dospi (aluat), se forma, crea, se naşte}
{fr: comprendre; seoir (bien ou mal), aller (bien ou mal); se former, naître}
{en: understand; suit (bad or good); form, make, create, be born}
ex: nu nã prinsesh (aduchish) ghini; a unui ficior cu minti, vurgarã nu-lj prindi (nu-lj lipseashti, nu-lj sta ghini); mãreatsa cum lã prindi (cãt ghini lã sta mãreatsa)!; nu-lj prindi caplu (nu-lj talji caplu, mintea; nu aducheashti); a njia cum ãnj prindu (cum ãnj sta ghini, cum nj-undzeashti, cum ãnj si cadi); furilja nu vã prindi (nu easti ti voi, nu vã sta ghini); nu vã prindu (nu vã sta ghini) fundili; nu-lj prindi-a lui (nu-lj sta ghini, nu-lj undzeashti) tu loc; prindu aloat (bag mãeauã tu aloat tra s-lu fac s-creascã, s-yinã); s-preasi (ishi, deadi) lunã noauã; ma nãs ahtari s-preasi (s-amintã, s-featsi), anapud, tihilai; dit oara cãndu s-preasi (s-amintã); strãpãpãnjlji a noshtri s-preasirã (s-amintarã) ca armãnj

§ primtu (prím-tu) adg primtã (prím-tã), primtsã (prím-tsã), primti/primte (prím-ti) –
1: tsi ari aduchitã (achicãsitã, ntsileaptã, etc.);
2: tsi-lj yini ghini; tsi-lj sta ghini; tsi-lj undzeashti ndreptu; pirifan, fudul, etc.;
3: tsi ari criscutã i vinjitã (aloatlu); tsi s-ari amintatã, etc.
{ro: înţeles; care-i vine (bine sau rău); măndru; format, creat, născut, dospit (aluat)}
{fr: qui a compris; bienséant et fier; sis (bien ou mal), allé (bien ou mal); formé, né}
{en: understood; proper, decorous, proud; suit (bad or good); formed, made, created, been born}
ex: vedzã-l tsi primtu (ndreptu, pripsit, pirifan) sh-tsi livendu easti

§ prindi (prín-di) vb (pirs. 3-a sing di la indicativlu prizentu a verbului prindu) shi prindea (la impirfectu) shi va prindã (la vinjitor) – lipseashti (si s-facã tsiva); nj-sta ghini (un lucru); nj-si cadi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn