|
|
hinda
hinda (hín-da) – formã di-a verbului “escu/hiu”; hindalui, funda, fundalui
{ro: gerundivul verbului “a fi”}
{fr: le gérondif du verbe “être”}
{en: gerundive of the verb “to be”}
§ hindalui (hín-da-luĭ) – (unã cu hinda)
hindalui
hindalui (hín-da-luĭ) vb – vedz tu hinda
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hindadocãrã
docãrã (dó-cã-rã) sf docãri/docãre (dó-cã-ri) shi docãri (dó-cãrĭ) – fructul dat di cupaci (tser, cealãc, dushcu); ghindã, gljindã, gljindurã, jir, vãlani
{ro: ghindă}
{fr: gland du chêne}
{en: acorn}
ex: s-hrãnea cu docãri (gljindi)
funda
funda (fún-da) – formã di-a verbului “escu/hiu”; fundalui, hinda, hindalui
{ro: gerundivul verbului “a fi”}
{fr: le gérondif du verbe “être”}
{en: gerundive of the verb “to be”}
§ fundalui (fún-da-luĭ) – (unã cu funda)
ex: fundalui (hindalui) ninga tu fashi; fundalui alaturea di nãs
ghimtã
ghimtã (ghím-tã) sf ghimti/ghimte (ghím-ti) – multimi di oaminj cari suntu di idyea arãzgã (cari, multi ori, zburãscu idyea limbã, au idyea pisti sh-cari s-aduchescu cã fac parti dit idyiul popul, cã au i cã nu au un stat di-a lor); multimea di oaminj tsi suntu soi sh-dipun dit idyilj strãpãpãnj; multimi (lao, lumi) adunatã iuva; gintã, ginti, ginsã, farã, mileti, yenos, popul, poplu, ratsã, zintunji, lumi, dunjai, lao
{ro: neam, popor}
{fr: nation, peuple; race}
{en: people, nation, race}
ex: hiu di ghimta (fara) armãneascã; ghimta (populu, laolu) al Dumnidzã; ghimta (multimea, laolu) pistipsea; s-avea adunatã multã ghimtã (lumi, lao) la bisearicã
§ ghintã (ghín-tã) sf ghinti/ghinte (ghín-ti) – (unã cu ghimtã)
§ gintã (gín-tã) sf pl(?) – (unã cu ghimtã)
ex: nu s-aspari ginta-a noastrã
§ ginti/ginte (gín-ti) sf pl(?) – (unã cu ghimtã)
ex: gintea (fara) armãneascã
§ ginsã (gín-sã) sf ginsi/ginse (gín-si) – (unã cu ghimtã)
ex: di cari ginsã (mileti) ti tradz?; ginsa (fara) a noastrã
§ ghindã2 (ghín-dã) sf pl(?) – (unã cu ghimtã)
§ yenos (yĭé-nosŭ) sn yenosuri (yĭé-no-surĭ) – (unã cu ghimtã)
ex: yenoslu (ghimta) tut aoatsi cãtãndisi
§ yinjauã (yi-njĭá-ŭã) sf yinjei (yi-njĭéĭ) – multimea di oaminj tsi dipun dit idyilj strãpãpãnj, tsi suntu soi
{ro: rudenie}
{fr: parenté, race}
{en: relative, race}
ghindã1
ghindã1 (ghín-dã) sf – vedz tu gljindã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gljindãghindã2
ghindã2 (ghín-dã) sf – vedz tu ghimtã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ghimtãgljindã
gljindã (gljín-dã) sf gljindi/gljinde (gljín-di) – fructul dat di cupaci (tser, cealãc, dushcu); ghindã, gljindurã, docãrã, vãlani, jir; [tu ndauã locuri, trã grãmusteanj, gljinda easti shi jirlu dat di fag];
{ro: ghindă}
{fr: gland du chêne}
{en: acorn}
ex: di nsus unã gljindã pi cap u-agudi; am adunatã gljindi; portsãlj tu pãduri s-hrãnescu cu gljinda tsi cadi di pi cupaci
§ gljindurã1 (gljín-du-rã) sf gljinduri (gljín-durĭ) – (unã cu gljindã)
§ gljindurii/gljindurie (gljin-du-rí-i) sf gljindurii (gljin-du-ríĭ) – loc cu multi gljindi; multimi di gljindi
{ro: loc cu ghindă multă}
{fr: endroit riche en glands du chêne; quantité de glands du chênes}
{en: place with many acorns; quantity of acorns}
§ ghindã1 (ghín-dã) sf ghindi/ghinde (ghín-di) shi ghinduri (ghín-durĭ) – (unã cu gljindã)
ex: arburli fatsi ghinduri
§ gljinduros1 (gljin-du-rósŭ) adg gljinduroasã (gljin-du-rŭá-sã), gljindurosh (gljin-du-róshĭ), gljinduroasi/gljinduroase (gljin-du-rŭá-si) – cupaci tsi ari (fatsi) multi gljindi; (fig: tsi easti mplin, i easti faptu s-hibã mplin, di pãrtsã njits gurguljitoasi ca gãrnutsã; gãrnutsos)
{ro: cu multă ghindă}
{fr: chêne (lieu) plein de glands}
{en: oak (place) full of acorn}
ex: armasi gljinduros (gãrnutsos, ca cu gãrnutsã) cã nu easti amisticatã fãrina ghini
jir
jir (jírŭ) sm pl(?) – fructul dat di fag; fagã; gljindã (di fag); [tu ndauã locuri, trã grãmusteanj, jirlu easti shi gljinda datã di cupaci];
(expr: pãradzlji-lj fac jir = pãradzlji lj-aspargu tuts, lji xudyipsescu)
{ro: jir, ghindă}
{fr: faîne, gland du chêne}
{en: beech-nut, acorn}
ex: pãradzlji jir ãlj featsi
(expr: lj-asparsi tuts)
mãnali/mãnale
mãnali/mãnale (mã-ná-li) sf mãnãlj (mã-nắljĭ) – hãlati faptã tra s-tsãnã tserli mproasti sh-apreasi la bisearicã; mãnari, shandan, shãndan, shindan, shindani
{ro: sfeşnic de biserică}
{fr: chandelier (pour les petites chandelles qu’on achète à l’église)}
{en: church candlestick}
§ mãnari3/mãnare (mã-ná-ri) sf mãnãri (mã-nắrĭ) – (unã cu mãnali)
ex: mãnarea mutã afendul
mol
mol (mólŭ) sn moluri (mó-lúrĭ) – binãili shi nvãrtusharea-a mardzinãljei di-amari tu loclu (portul) iu astãmãtsescu pamporli tra s-hibã ncãrcati shi discãrcati; scalumã
{ro: chei}
{fr: môle, quai}
{en: pier, quay}
ex: pi mol (scalumã) s-adunã multã lumi; Enoh, la mol ishinda, vidzu mari hãiri
pãparã
pãparã (pã-pá-rã) sf pãpãri (pã-pắrĭ) – amisticãturã di pãni, umtu shi cash proaspit; pãni dinjicatã tu lapti; paparã, puparã, prosfayi, shindãrnai;
(expr: lj-dau (l-fac s-mãcã) unã pãparã = (i) lu-agudescu pri cariva (cu mãna, ciciorlu, bushlu, lemnul, etc., cu puteari sh-cu unã aguditurã dupã-alantã); (ii) u pat cu-atseali tsi-nj si fac di partea-a unui)
{ro: amestec de pâine, unt şi brânză}
{fr: mélange de pain, de beurre et de fromage}
{en: mixture of bread, butter and cheese}
ex: adrãm pãparã; yinu s-mãcãm pãparã; u mãcã pãpara
(expr: l-mãcã shcoplu); u mãc pãpara-a soacrãljei (u pãtsãi cu soacra cu-atseali tsi-nj fatsi); tsã-i bunã pãpara
(expr: shcoplu, pãrjina) tsi u mãcash; tsã-lj featsi tuts pãparã
(expr: lã deadi a tutulor un shcop bun)
§ paparã (pa-pá-rã) sf papãri (pa-pắrĭ) – (unã cu pãparã)
ex: sh-u bãgã di calea-aestã s-ascultã, cã s-nu mãcã sh-altã paparã
(expr: sh-altu shcop)
§ puparã (pu-pá-rã) sf pupãri (pu-pắrĭ) – (unã cu pãparã)
§ prosfayi (pros-fáyĭŭ) sm pl(?) – soi di pãparã
{ro: un fel de papară}
{fr: espèce de panade}
{en: some kind of bread, milk and cheese soup}
§ pã-purisescu (pã-pu-ri-séscu) vb IV pãpurisii (pã-pu-ri-síĭ), pãpu-riseam (pã-pu-ri-seámŭ), pãpurisiri/pãpurisire (pã-pu-ri-sí-ri) – agudescu dipriunã (cu bushlu, cu mãna, cu lemnul, etc.) tsiva i pri cariva; dau unã pãparã (bãteari, pãrjinã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); umplu di bãtear i; mpãrjinescu, ãmpãrjinescu, bat
{ro: a snopi în bătaie}
{fr: rouer de coups, battre}
{en: beat}
ex: vrea-l pãpuriseascã (vrea-l batã, vrea-lj da un shcop, unã pãparã) trã semnu
§ pãpurisit (pã-pu-ri-sítŭ) adg pãpurisitã (pã-pu-ri-sí-tã), pãpurisits (pã-pu-ri-sítsĭ), pãpu-risiti/pãpurisite (pã-pu-ri-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã unã bunã pãparã (bãteari, pãrjinã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); mpãrjinat, ãmpãrjinat, bãtut