DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

funda

funda (fún-da) – formã di-a verbului “escu/hiu”; fundalui, hinda, hindalui
{ro: gerundivul verbului “a fi”}
{fr: le gérondif du verbe “être”}
{en: gerundive of the verb “to be”}

§ fundalui (fún-da-luĭ) – (unã cu funda)
ex: fundalui (hindalui) ninga tu fashi; fundalui alaturea di nãs

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghimtã

ghimtã (ghím-tã) sf ghimti/ghimte (ghím-ti) – multimi di oaminj cari suntu di idyea arãzgã (cari, multi ori, zburãscu idyea limbã, au idyea pisti sh-cari s-aduchescu cã fac parti dit idyiul popul, cã au i cã nu au un stat di-a lor); multimea di oaminj tsi suntu soi sh-dipun dit idyilj strãpãpãnj; multimi (lao, lumi) adunatã iuva; gintã, ginti, ginsã, farã, mileti, yenos, popul, poplu, ratsã, zintunji, lumi, dunjai, lao
{ro: neam, popor}
{fr: nation, peuple; race}
{en: people, nation, race}
ex: hiu di ghimta (fara) armãneascã; ghimta (populu, laolu) al Dumnidzã; ghimta (multimea, laolu) pistipsea; s-avea adunatã multã ghimtã (lumi, lao) la bisearicã

§ ghintã (ghín-tã) sf ghinti/ghinte (ghín-ti) – (unã cu ghimtã)

§ gintã (gín-tã) sf pl(?) – (unã cu ghimtã)
ex: nu s-aspari ginta-a noastrã

§ ginti/ginte (gín-ti) sf pl(?) – (unã cu ghimtã)
ex: gintea (fara) armãneascã

§ ginsã (gín-sã) sf ginsi/ginse (gín-si) – (unã cu ghimtã)
ex: di cari ginsã (mileti) ti tradz?; ginsa (fara) a noastrã

§ ghindã2 (ghín-dã) sf pl(?) – (unã cu ghimtã)

§ yenos (yĭé-nosŭ) sn yenosuri (yĭé-no-surĭ) – (unã cu ghimtã)
ex: yenoslu (ghimta) tut aoatsi cãtãndisi

§ yinjauã (yi-njĭá-ŭã) sf yinjei (yi-njĭéĭ) – multimea di oaminj tsi dipun dit idyilj strãpãpãnj, tsi suntu soi
{ro: rudenie}
{fr: parenté, race}
{en: relative, race}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gljindã

gljindã (gljín-dã) sf gljindi/gljinde (gljín-di) – fructul dat di cupaci (tser, cealãc, dushcu); ghindã, gljindurã, docãrã, vãlani, jir; [tu ndauã locuri, trã grãmusteanj, gljinda easti shi jirlu dat di fag];
{ro: ghindă}
{fr: gland du chêne}
{en: acorn}
ex: di nsus unã gljindã pi cap u-agudi; am adunatã gljindi; portsãlj tu pãduri s-hrãnescu cu gljinda tsi cadi di pi cupaci

§ gljindurã1 (gljín-du-rã) sf gljinduri (gljín-durĭ) – (unã cu gljindã)

§ gljindurii/gljindurie (gljin-du-rí-i) sf gljindurii (gljin-du-ríĭ) – loc cu multi gljindi; multimi di gljindi
{ro: loc cu ghindă multă}
{fr: endroit riche en glands du chêne; quantité de glands du chênes}
{en: place with many acorns; quantity of acorns}

§ ghindã1 (ghín-dã) sf ghindi/ghinde (ghín-di) shi ghinduri (ghín-durĭ) – (unã cu gljindã)
ex: arburli fatsi ghinduri

§ gljinduros1 (gljin-du-rósŭ) adg gljinduroasã (gljin-du-rŭá-sã), gljindurosh (gljin-du-róshĭ), gljinduroasi/gljinduroase (gljin-du-rŭá-si) – cupaci tsi ari (fatsi) multi gljindi; (fig: tsi easti mplin, i easti faptu s-hibã mplin, di pãrtsã njits gurguljitoasi ca gãrnutsã; gãrnutsos)
{ro: cu multă ghindă}
{fr: chêne (lieu) plein de glands}
{en: oak (place) full of acorn}
ex: armasi gljinduros (gãrnutsos, ca cu gãrnutsã) cã nu easti amisticatã fãrina ghini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jir

jir (jírŭ) sm pl(?) – fructul dat di fag; fagã; gljindã (di fag); [tu ndauã locuri, trã grãmusteanj, jirlu easti shi gljinda datã di cupaci];
(expr: pãradzlji-lj fac jir = pãradzlji lj-aspargu tuts, lji xudyipsescu)
{ro: jir, ghindă}
{fr: faîne, gland du chêne}
{en: beech-nut, acorn}
ex: pãradzlji jir ãlj featsi
(expr: lj-asparsi tuts)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãnali/mãnale

mãnali/mãnale (mã-ná-li) sf mãnãlj (mã-nắljĭ) – hãlati faptã tra s-tsãnã tserli mproasti sh-apreasi la bisearicã; mãnari, shandan, shãndan, shindan, shindani
{ro: sfeşnic de biserică}
{fr: chandelier (pour les petites chandelles qu’on achète à l’église)}
{en: church candlestick}

§ mãnari3/mãnare (mã-ná-ri) sf mãnãri (mã-nắrĭ) – (unã cu mãnali)
ex: mãnarea mutã afendul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã