DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cipari/cipare

cipari/cipare (ci-pá-ri) sf cipãri (ci-pắrĭ) – fashi (tsãsãturã, coardã di hiri mplititi, etc.) strimtã sh-lungã di bumbac (lãnã, catife, metal, etc.) purtatã ca stulii pi stranji (capeli, di gushi, etc.); fashã di metal tsi u poartã ufitserlji pi bratslu, cheptul icã umirli-a stranjilor di stratiot, tra s-aspunã scara tsi u au tu-ascheri; tsipari, ciupari, tsupari, pantlicã, pãtlicã, curdelã, curdeauã, curdilachi, coardã; galon, galoni
{ro: panglică, şiret, galon}
{fr: ruban; tresse, soutache}
{en: ribbon, hatband, lace; braid, stripes}
ex: purta chiurcu cu cipãri (panglits) di hrisozmã; tu zãmani s-purta multu cipãrli (panglitsli, curdelili)

§ ciupari1/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ tsipari/tsipare (tsi-pá-ri) sf tsipãri (tsi-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ tsupari1/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ ciupari2/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – soi di capelã purtatã di muljerli fãrshiroati
{ro: un fel de pălărie purtată de fărşiroate}
{fr: couvre-chef des femmes des “fãrshirots”}
{en: head-gear worn by the “fãrshirots” women}

§ tsupari2/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu ciupari2)

§ ghiubec2 (ghĭu-bécŭ) sn ghiubetsi (ghĭu-bé-tsi) shi ghiubecuri (ghĭu-bé-curĭ) – (unã cu cipari)
ex: cu ghiubecuri (cipãri) shi cu ghiurdãnj

§ tãpari/tãpare (tã-pá-ri) sf tãpãri (tã-pắrĭ) – stulii di-asimi purtatã di muljeri pri cap pristi fesi; ambrunã, tepe, tipe
{ro: podoabă de cap}
{fr: parure d’argent portée par les femmes au-dessus du fez}
{en: silver adorning worn by women over the hat}

§ tepe (te-pé) sm tepedz (te-pédzĭ) – (unã cu tãpari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cep

cep (cépú) sn cepuri (cé-purĭ) – hãlati (ca unã soi di dop) tsi s-bagã tu partea di nghios a unei buti tra s-astupã guva, prit cari omlu poati si scoatã dit buti apa (yinlu, etc.); canelã, sochi, til
{ro: cep, robinet de butoi}
{fr: bondon, robinet de barrique}
{en: faucet of a barrel}
ex: lja sh-ceplu di buti; vedz s-nu easã ceplu di la vozã; ceplu nu intrã tu sochi; adzã-lj ded cep

§ ncep (ncépŭ) vb I ncipai (nci-páĭ), ncipam (nci-pámŭ), ncipatã (nci-pá-tã), ncipari/ncipare (nci-pá-ri) – bag ceplu la unã buti tra s-u-astup
{ro: pune cepul la butoi}
{fr: fermer un robinet de barrique}
{en: turn off the faucet}
ex: avea curatã multu yin cã nu-avea ncipatã (bãgatã ceplu) ghini butea

§ ncipat (nci-pátŭ) adg ncipatã (nci-pá-tã), ncipats (nci-pátsĭ), ncipati/ncipate (nci-pá-ti) – (butea) tsi-lj s-ari bãgatã ceplu
{ro: cu cepul la butoi pus}
{fr: avec le robinet de barrique fermé}
{en: with faucet turned off}

§ ncipari/ncipare (nci-pá-ri) sf ncipãri (nci-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã buti easti ncipatã
{ro: acţiunea de a pune cepul la butoi}
{fr: action de fermer un robinet de barrique}
{en: action of turning off the faucet}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

curdeauã

curdeauã (cur-deá-ŭã) sf curdei (cur-déĭ) – fashi (tsãsãturã, coardã di hiri mplititi, etc.) strimtã sh-lungã di bumbac (lãnã, catife, metal, etc.) purtatã ca stulii pi stranji (capeli, di gushi, di mesi, etc.); curdelã, curdilachi, coardã, panglicã, pantlicã, pãtlicã, cipari, ciupari, tsupari, tsipari;
(expr: nu-nj tsãni curdeaua = nj-easti fricã, nj-easti arshini, nu-nj tsãni curaua, nu-nj tsãni curlu, etc.)
{ro: panglică}
{fr: ruban, cordon, brides (de chapeau)}
{en: ribbon, hatband}
ex: s-frãndzea ca nã curdeauã (unã panglicã); lj-vidzurã, cã nu-lj tsãni ici curdeaua
(expr: cã lj-easti multã fricã)

§ curdelã (cur-dé-lã) sf curdeli/curdele (cur-dé-li) – (unã cu cur-deauã)

§ curdilachi/curdilache (cur-di-lá-chi) sf curdilãchi (cur-di-lắchĭ) – curdeauã ma njicã
{ro: panglicuţă}
{fr: petit ruban}
{en: small ribbon}
ex: curdeli sh-curdilachi (curdeauã njicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

galon

galon (ga-lónŭ) sn galoani/galoane (ga-lŭá-ni) – hãlati (ca unã fashã njicã) di metal tsi u poartã ufitserlji pi bratslu, cheptul icã umirli-a stranjilor di stratiot, tra s-aspunã scara tsi u au tu-ascheri; galoni, cipari;
(expr: va-nj cadã galoanili? = va-nj cadã galoanili tsi nu li am?; va mi-arushinedz?; va cher tsiva tsi nu-am?)
{ro: galon}
{fr: grade, galon}
{en: stripes}
ex: galonj la brats ca s-nu purta

§ galoni1/galone (ga-ló-ni) sf galonj (ga-lónjĭ) – (unã cu galon)
ex: pri chept sh-la brats galonj avea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

panglicã

panglicã (pán-gli-cã) sf panglits (pán-glitsĭ) – fashi (tsãsãturã, coardã di hiri mplititi, etc.) strimtã sh-lungã di bumbac (lãnã, catife, metal, etc.) purtatã ca stulii pi stranji (capeli, di gushi, etc.); pantlicã, pãtlicã, curdelã, curdeauã, curdilachi, coardã, cipari, ciupari, tsupari, tsipari
{ro: panglică, legătură de gât}
{fr: bandelette, cravate}
{en: ribbon, hatband, neck scarf}

§ pantlicã (pán-tli-cã) sf pantlitsi/pantlitse (pán-tli-tsi) – (unã cu panglicã)
ex: avu capelã cu pantlits multi

§ pãtlicã (pãn-tlí-cã) sf pãtlitsi/pãtlitse (pãn-tlí-tsi) – cumatã lungã di pãndzã, mitasi i shtofã, ligatã cu-un nod di gushi sum gulirlu di cãmeashi, di-aradã di bãrbats, sh-alãsatã sã spindzurã nghios pristi cheptu, di-aradã, pãnã di mesi; cravatã
{ro: cravată}
{fr: cravate}
{en: tie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã