|
|
bilje
bilje (bi-ljĭé) sm biljadz (bi-ljĭádzĭ) – ugoadã (tihisiri) tsi adutsi-a omlui tsi u pati, mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; biljauã, biljai, bileauã, scangi, scanci, cangi, taxirati, ndezmã, ndizmã, distihii, cãtratsã, pacus, pacuz, lãeatsã, halã;
(expr: gioacã preftul di bilje = cã voi i cã nu voi, lipseashti s-lu fac un lucru)
{ro: belea, nenorocire}
{fr: malheur, embarras, embêtement, fléau}
{en: misfortune, worry, scourge}
ex: pãtsãi un mari bilje; aestu eara biljelu-a biljadzlor
§ biljauã (bi-ljĭá-ŭã) sf biljei (bi-ljĭéĭ) – (unã cu bilje)
ex: mãri biljei ãnj deadi; hiu tu mari biljauã
§ biljai/biljae (bi-ljĭá-i) sf biljei (bi-ljĭéĭ) – (unã cu bilje)
ex: trapshu nã mari biljai; cãdzu biljaea pri tini; tsi biljai (tsi pãtsã) di nu yini?
§ bileauã (bi-leá-ŭã) sf bilei (bi-léĭ) – (unã cu bilje)
§ beljagi (be-ljĭa-gí) sm beljageadz (be-ljĭa-gĭádzĭ) – om tsi lj-adutsi biljadz a unui; om (lucru) tsi-l fatsi pi cariva sã si ndiriseascã
{ro: belaliu; jenant}
{fr: embarrassant}
{en: embarrassing}
ex: easti beljagi (un tsi n-adutsi biljadz, tsi nã ndiri-seashti)
atihii/atihie
atihii/atihie (a-ti-hí-i) sf atihii (a-ti-híĭ) – unã ugoadã (tihisiri) tsi-l fatsi omlu sã-sh chearã iftihia; harea-a omlui tsi-l fatsi s-nu-aibã tihi tu banã; tihi oarbã; nitihi, atihiri, tirsilãchi, strimturã, strimtoari, taxirati, arãeatsã, lãeatsã, cãtratsã, pacus, bilje, biljauã, scangi, etc.
{ro: nenoroc}
{fr: infortune, adversité}
{en: misfortune, adversity}
§ atih (á-tihŭ) adg atihã (á-ti-hã), atihi (á-tihĭ) adg atihi/atihe (á-ti-hi) –
1: tsi nu-ari tihi tu-un lucru, tsi easti om fãrã tihi tu banã; corbu, mbogru, scurpisit, etc.;
2: (om) tsi nu easti gras; tsi easti fãrã puteari; nibun, slab, adinat, zãif, zãifcu, etc.
{ro: nenorocos, slab}
{fr: malchanceux; maigre, faible}
{en: unfortunate; lean, weak}
ex: omlu-aestu easti atih (fãrã tihi, mbogru); vindeari atihã (slabã, nibunã); ficiorlu easti atih (slab); cãndu-l cunuscui eara atih (slab)
§ atihescu (a-ti-hĭés-cu) vb IV atihii (a-ti-híĭ), atiheam (a-ti-hĭámŭ), atihitã (a-ti-hí-tã), atihi-ri/atihire (a-ti-hí-ri) –
1: angrec ma putsãn (di nimãcari, di niputeari, etc.); mi trag la fatsã (di lãngoarea tsi u-avui); cher di putearea tsi u-aveam ma ninti; slãghescu, adinãtsescu;
2: agiungu oarfãn, ftoh; fac pri altu s-agiungã oarfãn, ftoh; ftuhipsescu, urfãnescu, urfãnedz, urfãnipsescu, zgulughescu
{ro: slăbi, sărăci}
{fr: maigrir, (s’)appauvrir}
{en: lose weight, lose strength, weaken; impoverish}
ex: atihi (slãghi) di-armasi cheali sh-os; avea atihitã (ftuhipsitã) cãndu-l cunuscush tini
§ atihit (a-ti-hítŭ) adg atihitã (a-ti-hí-tã), atihits (a-ti-hítsĭ), atihiti/atihite (a-ti-hí-ti) – tsi ari slãghitã; tsi ari urfãnipsitã; slãghit, adinãtsit, ftuhipsit, urfãnit, urfãnat, urfãnipsit, zgulughit
{ro: slăbit, sărăcit}
{fr: maigri, appauvri}
{en: who has lost weight, who has lost strength, weakened; impoverished}
§ atihiri/atihire (a-ti-hí-ri) sf atihiri (a-ti-hírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva atiheashti; slãghiri, adinãtsiri, ftuhipsiri, urfãniri, urfãnari, urfãnipsiri, zgulughiri; lãeatsã, arãeatsã, taxirati, distihii, etc.
bãrtsiri/bãrtsire
bãrtsiri/bãrtsire (bãr-tsí-ri) sf bãrtsiri (bãr-tsírĭ) – cheatrã mari; bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr: mãcã bãrtsiri, arucuteashti bãrtsiri = zburashti glãrinj; scoati zboarã goali din gurã, fãrã nitsiunã simasii; talji papardeli (curnufexali, chirturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc); etc.)
{ro: pietroi, bolovan, stâncă}
{fr: pierre, bloc, rocher}
{en: large stone, large piece of rock}
ex: muntili atsel mash cheatrã sh-bãrtsiri eara; di zori, sh-bãrtsirli s-disicã; lu-agudii cu bãrtsirea; s-arupsi nã bãrtsiri dit munti shi apitrusi nã casã; lj-ded cali a oului hima nghios pri chetri sh-pri bãrtsiri
§ bizbilji/bizbilje (biz-bí-lji) sf bizbilji/bizbilje (biz-bí-lji) – (unã cu bãrtsiri)
ex: ursa arucutea bizbilji strã cãshari; s-arucuti (s-arupsi sh-cãdzu) dit munti unã bizbilji; arucuteashti mash bizbilji
(expr: zburashti mash glãrinj)
beljagi
beljagi (be-ljĭa-gí) sm – vedz tu bilje
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: biljebileauã
bileauã (bi-leá-ŭã) sf – vedz tu bilje
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: biljebiljai/biljae
biljai/biljae (bi-ljĭá-i) sf – vedz tu bilje
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: biljebiljauã
biljauã (bi-ljĭá-ŭã) sf – vedz tu bilje
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: biljebirbilj3
birbilj3 (bir-bíljĭŭ) sn birbilji/birbilje (bir-bí-lji) – unã soi di dantelã (cusutã multi ori tu mardzinea di stranji (guliri, mãnits di cãmesh, cãpitãnji, sindoni, etc.) tra s-li facã ma mushati
{ro: bibil, broderie}
{fr: espèce de petite dentelle, ourlet}
{en: lace, hem}
ex: avea nã mãndilã cu birbilji
birbilji/birbilje
birbilji/birbilje (bir-bí-lji) sf birbilji/birbilje (bir-bí-lji) – vas (analtu) cu cari s-adutsi la measã apã, yin, etc. tra si s-toarnã tu scafi i yilii trã beari; birbilj, bucal, bucali, bujan, bujanã, garafã, cãrafã, mãtrac, mãtãrac, mãtãrã, cutrov, cãtruvã
{ro: cană, ulcică}
{fr: broc, cruchon}
{en: pitcher, small jug}
ex: ãlj bãgã birbilja di yin dininti
§ birbilj2 (bir-bíljĭŭ) sn birbilji/birbilje (bir-bí-lji) – (unã cu birbilji)
bisbilji/bisbilje
bisbilji/bisbilje (bis-bí-lji) sf bisbilji/bisbilje (bis-bí-lji) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz bizbilji
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãbizbilji/bizbilje
bizbilji/bizbilje (biz-bí-lji) sf – vedz tu bãrtsiri
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãrtsiri