|
|
agiutor
agiutor (a-gĭu-tórŭ) sn agiutoari/agiutoare (a-gĭu-tŭá-ri) – atsea tsi da (lucrul tsi-l fatsi) atsel cari agiutã pri cariva; indati, intati, ãndatã
{ro: ajutor}
{fr: aide, secour}
{en: aid, help}
ex: iu s-ducã, la cari s-caftã agiutor; cari lu-avdza s-lji da agiutor?; s-ti ncljinj shi s-aprindzã nã tsearã tr-agiutor; acshi ascãpã cu agiutorlu a mintioasãljei featã
§ ashtor (ash-tórŭ) sn ashtoari/ashtoare (ash-tŭá-ri) – (unã cu agiutor)
ex: Dumnidzã ashtor (agiutor)
§ agiut (a-gĭútŭ) (mi) vb I agiutai (a-gĭu-táĭ) shi ashtai (ash-táĭ), agiutam (a-gĭu-támŭ) shi ashtam (ash-támŭ), agiutatã (a-gĭu-tá-tã) shi ashtatã (ash-tá-tã), agiutari/agiutare (a-gĭu-tá-ri) shi ashtari/ashtare (ash-tá-ri) – fac s-u scoatã n cap ma lishor; dau agiutor; dau indati
{ro: ajuta}
{fr: aider}
{en: help}
ex: agiutats-lji si ncarcã; ashtats-lji s-discarcã; agiutã-nj s-nu cad mpadi; nãs singur agiuta casa; cari-agiutã-a atsilor ãndreptsã
§ agiutat (a-gĭu-tátŭ) adg agiutatã (a-gĭu-tá-tã), agiutats (a-gĭu-tátsĭ), agiutati/agiutate (a-gĭu-tá-ti) – tsi-lj s-ari datã agiutor, ashtat
{ro: ajutat}
{fr: aidé}
{en: helped}
§ ashtat (ash-tátŭ) adg ashtatã (ash-tá-tã), ashtats (ash-tátsĭ), ash-tati/ashtate (ash-tá-ti) – (unã cu agiutat)
§ agiutari/agiutare (a-gĭu-tá-ri) sf agiutãri (a-gĭu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da agiutor; ashtari
{ro: acţiunea de a ajuta; ajutare}
{fr: action d’aider}
{en: action of helping})
§ ashtari/ashtare (ash-tá-ri) sf ashtãri (ash-tắrĭ) – (unã cu agiutari)
buiurdii/buiurdie
buiurdii/buiurdie (bu-ĭur-dí-i) sf buiurdii (bu-ĭur-díĭ) – dimãndarea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adarã tsiva (cã va i cã nu va); dimãndu, dimãndari, dimãndãciuni, dimãndatã, cumandã, urdin, ordin, ordinii, pãrãnghilii, timbihi, timbii, emri, endolii, diatagmã, diitãyii
{ro: ordin}
{fr: ordre}
{en: ordin}
cãndat1
cãndat1 (cãn-dátŭ) adg cãndatã (cãn-dá-tã), cãndats (cãn-dátsĭ), cãndati/cãndate (cãn-dá-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz cãntat1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãcãndu1
cãndu1 (cắn-du) vb I cãndai (cãn-dáĭ), cãndam (cãn-dámŭ), cãndatã (cãn-dá-tã), cãndari/cãndare (cãn-dá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz cãntu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãchihãe
chihãe (chi-hã-ĭé) sm chihãeadz (chi-hã-ĭádzĭ) –
1: om multu avut cu njilj di oi, cãpri, calj, etc.; cap di fãlcari, di ma multi fumelj tsi sta shi s-mutã cu el tu muntsã sh-tu cãmpu; celnic, cilnicã, scutel;
2: om tsi ari (tsi-lj s-ari datã) putearea sã zburascã shi s-facã lucri tu loclu a unui altu om, icã s-bagã ipugrafia trã el, ma s-hibã ananghi
{ro: mare proprietar în turme de oi; căpetenie de mai multe familii (fălcari); împuternicit}
{fr: grand propriétaire de moutons; chef de tribu ou de plusieurs familles (“fãlcari”); mandataire}
{en: large owner of sheep; tribal head of several families (“fãlcari”); proxy, authorized agent}
ex: easti chihãelu a pãshelui (atsel a curi pãshelu lj-ari datã putearea)
§ chihãoa-nji/chihãoanje (chi-hã-ŭá-nji) sf chihãoanji/chihãoanje (chi-hã-ŭá-nji) – muljari di chihãe
{ro: nevastă de chihăe}
{fr: femme de “chihãe”}
{en: “chihãe”’s wife}
§ chihãilji/chihãilje (chi-hã-í-lji) sf chihãilj (chi-hã-íljĭ) –
1: catandisea shi bana di chihãe;
2: putearea tsi u ari cariva ca sã zburascã shi s-facã lucri tu loclu a unui altu om, icã s-bagã ipugrafia trã el, ma s-hibã ananghi
{ro: starea şi viaţa dusă de un “chihãe”; împuternicit}
{fr: état et vie d’un “chihãe”; mandataire}
{en: life of a “chihãe”; proxy, authorized agent}
ex: multsi-armãnj avurã chihãilja-a multor (putearea si zburascã shi s-bagã ipugrafia trã multsã) oaminj mãri dit amirãrilja-a noastrã
§ parachihãe (pá-ra-chi-hã-ĭé) sm para-chihãeadz (pá-ra-chi-hã-ĭádzĭ) – caplu-a picurarlor di la unã stani
{ro: căpetenia ciobanilor de la o stână}
{fr: berger en chef}
{en: head of shepherds}
ex: vinji parachihãelu la oi
cumandã
cumandã (cu-mán-dã) sf cumãndzã (cu-mắn-dzã) –
1: angãtanlu (frundida, gailelu) tsi-l poartã cariva trã un lucru; chivirnisirea tsi u fatsi cariva trã lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar; bãgarea di-unã parti di lucrili (paradzlji, etc.) tsi li ari omlu tora, tra s-li aibã trã ma nãpoi, cãndu va s-aibã ananghi; angãtanlu cu cari aspardzi un om paradzlji tra s-lj-agiungã; angãtan, frundidã, gaile; chivirnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, cumãndãrsiri, icunumii, etc.;
2: dimãn-darea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adarã tsiva (cã va i cã nu va); ordin, urdin, dimãndu, dimãndari, dimãndatã, dimãndãciuni, pãrãnghilii, timbihi, timbii, endolii, emri, diitãyii, buiurdii
{ro: grije, economie; comandă, ordin}
{fr: soin, économie; commande, ordre}
{en: care, economy; order}
ex: nj-feci cumandã (icunumii, bãgari di-unã parti) di tuti
§ cumãndãrsescu (cu-mãn-dãr-sés-cu) vb IV cumãndãrsii (cu-mãn-dãr-síĭ), cumãndãrseam (cu-mãn-dãr-seámŭ), cumãndãrsitã (cu-mãn-dãr-sí-tã), cumãndãrsiri/cu-mãndãrsire (cu-mãn-dãr-sí-ri) –
1: lã am frundida sh-li ursescu lucrili tsi li am ti-adrari; nicuchiripsescu lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar;
2: fac (dau) cumãndzã; chivirnisescu, chivãrsescu, nicuchi-ripsescu, icunumisescu
{ro: îngriji, economisi, administra; comanda}
{fr: surveiller, soigner, économiser, administrer; commander}
{en: watch over, take care of, economize, administer; command}
ex: nã cumãndãrsi ghini (nã mutri ghini, n-avu angã-tanlu, nã purtã gailelu, etc.)
§ cumãndãrsit (cu-mãn-dãr-sítŭ) adg cumãndãrsitã (cu-mãn-dãr-sí-tã), cumãndãrsits (cu-mãn-dãr-sítsĭ), cumãndãrsiti/cumãndãrsite (cu-mãn-dãr-sí-ti) – tsi easti mutrit di anãnghiurli tsi ari; tsi easti chivirnisit, chivãrsit, nicuchi-ripsit, icunumisit; tsi-lj si fatsi cumandã
{ro: îngrijit, economisit, administrat; comandat}
{fr: surveillé, soigné, économisé, admi-nistré; commandé}
{en: watched over, taken care of, economized, administered; commanded}
§ cumãndãrsiri/cumãndãrsire (cu-mãn-dãr-sí-ri) sf cumãndãrsiri (cu-mãn-dãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cumãndãrseashti; chivirnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, icunumisiri
cumãndu
cumãndu (cu-mắn-du) vb I cumãndai (cu-mãn-dáĭ), cumãndam (cu-mãn-dámŭ), cumãndatã (cu-mãn-dá-tã), cumãndari/cu-mãndare (cu-mãn-dá-ri) – dau nã misali tra s-lu-adutsem aminti un mortu (dupã ngrupari i cãndu-lj si fatsi unã dari, tu nauãli, tu patrudzãtsli, etc.); cumãntu
{ro: comânda}
{fr: donner un repas en l’honneur d’un mort; rendre les derniers devoirs}
{en: give a meal after a funeral or a memorial service}
ex: Dumãnicã va nã cumãndãm (va fãtsem nã dari, unã misali trã) mortsãlj a noshtri
§ cumãndat (cu-mãn-dátŭ) adg cumãndatã (cu-mãn-dá-tã), cumãndats (cu-mãn-dátsĭ), cumãndati/cumãndate (cu-mãn-dá-ti) – tsi-lj s-ari faptã nã dari, nã misali; cumãntat
{ro: comândat}
{fr: (le mort) qu’on a donné un repas; rendu les derniers devoirs}
{en: (dead man) given a meal after his funeral or memorial service}
§ cumãndari/cumãndare (cu-mãn-dá-ri) sf cumãndãri (cu-mãn-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da unã misali ti-un mortu
{ro: acţiunea de a comânda}
{fr: action de donner un repas en l’honneur d’un mort; de rendre les derniers devoirs}
{en: action of giving a meal after a funeral or a memorial service}
§ cumãntu (cu-mắn-tu) vb I cumãntai (cu-mãn-táĭ), cumãntam (cu-mãn-támŭ), cumãntatã (cu-mãn-tá-tã), cumãntari/cumãntare (cu-mãn-tá-ri) – (unã cu cumãndu)
§ cumãntat (cu-mãn-tátŭ) adg cumãntatã (cu-mãn-tá-tã), cumãntats (cu-mãn-tátsĭ), cumãntati/cu-mãntate (cu-mãn-tá-ti) – (unã cu cumãndat)
§ cumãntari/cu-mãntare (cu-mãn-tá-ri) sf cumãntãri (cu-mãn-tắrĭ) – (unã cu cumãndari)
diatagmã
diatagmã (dhi-ĭá-tagh-mã) sf diatagmi/diatagme (dhi-ĭá-tagh-mi) – ordin (nom) dat di chivernisi (sh-multi ori scriat shi alichit prit stiznjili di pit cãljuri); dimãndarea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adarã tsiva (cã va i cã nu va); dimãndu, dimãndari, dimãndãciuni, dimãndatã, urdin, ordin, ordinii, pãrãnghilii, timbihi, timbii, emri, endolii, diitãyii, buiurdii
{ro: ordin, ordonanţă}
{fr: ordre, ordonnance}
{en: order, regulation}
diitãyii/diitãyie
diitãyii/diitãyie (dhi-i-tã-yí-i) sf diitãyii (dhi-i-tã-yíĭ) – dimãn-darea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adarã tsiva (cã va i cã nu va); ordin (nom) dat di chivernisi (sh-multi ori scriat shi alichit prit stiznjili di pit cãljuri); dimãndu, dimãndari, dimãndãciuni, dimãndatã, urdin, ordin, ordinii, pãrãnghilii, timbihi, timbii, emri, endolii, diatagmã, buiurdii
{ro: ordin, ordonanţă}
{fr: ordre, ordonnance}
{en: order, regulation}
dimãndatã*
dimãndatã* (di-mãn-dá-tã) adg (mash fiminin) – fimininlu singular di la adgictivlu “dimãndat”; vedz dimãndat1 shi dimãndat2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã