|
|
zvonu
RO:voal de mireasă … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:50437>2014-05-14 22:31:18.026155 »
brisimi/brisime
brisimi/brisime (bri-sí-mi) sf brisinj (bri-sínjĭ) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis budinlu (yermul) di mitasi (dupã tsi eara lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur) sh-dit cari si scot hirili dit cari s-fatsi unã pãndzã mushatã sh-vãrtoasã trã zãvoani, fustãnj, cãmesh, etc.; hir shutsãt di mãtasi; brãsimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, mãtasi, mitasi, mitaxi, sirmã, santacrutã, burungicã, burungichi, gron
{ro: fir de mătase}
{fr: fil de soie; soie torse}
{en: silk thread}
ex: hir galbin di brisimi
§ brishimi/brishime (bri-shí-mi) sf brishinj (bri-shínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: oaea aestã ari perlu di lãnã ca di brishimi
§ ibrishimi/ibrishime (i-bri-shí-mi) sf ibrishinj (i-bri-shínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: u cos cu ibrishimi tra s-nu s-discoasã
§ brãsimi/brãsime (brã-sí-mi) sf brãsinj (brã-sínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: zvon di brãsimi
§ ibrãsimi/ibrãsime (i-brã-sí-mi) sf ibrãsinj (i-brã-sínjĭ) – (unã cu brisimi)
cãlimcheari/cãlimcheare
cãlimcheari/cãlimcheare (cã-lim-chĭá-ri) sf cãlimcheri (cã-lim-chĭérĭ) – cumatã di pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu (perlu shi gusha); shimii, baltsu, mãndilã, cãftani, ciceroanã, tsitsi-roanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, schepi, zvon, vel, etc.
{ro: năframă}
{fr: fichu, voile de tête}
{en: head scarf}
ex: cãlimcheari vor si sh-poartã; nj-adusi nã cãlimcheari
§ cãlimcheri/cãlimchere (cã-lim-chĭé-ri) sf cãlimcheri (cã-lim-chĭérĭ) – (unã cu cãlimcheari)
§ calimcheri/calimchere (ca-lim-chĭé-ri) sf calimcheri (ca-lim-chĭérĭ) – (unã cu cãlimcheari)
ex: tsi au di sirmã calimcherli, calimcheri di Beshlj-adusi; cu calimcheri lãi ãn cap
§ calimcherã (ca-lim-chĭé-rã) sf calimcheri/calimchere (ca-lim-chĭé-ri) – (unã cu cãlimcheari)
cimber
cimber (cim-bérŭ) sn cimberi/cimbere (cim-bé-ri) – cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri), cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa (sh-suflã narea, etc.); cumatã di pãndzã lai tsi muljarea sh-u bagã pri cap shi deapoea u leagã sum grunj; mãndilã, distimeli, baltsu, cãftani, lãhurã, lãhuri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, bãrbulj
{ro: maramă}
{fr: mouchoir; fichu noir qu’une femme met sur sa tête et qu’elle noue sous son menton}
{en: black scarf used by women to cover their head}
ex: tu cimber (distimeli, mãndilã) nji li bãgam
§ ciumbe-ri/ciumbere (cĭum-bé-ri) sf ciumberi (cĭum-bérĭ) – cumatã di pãndzã (suptsãri, prit cari treatsi lunjina shi s-veadi, multi ori adratã di mitasi) cu cari nveasta noauã sh-acoapirã fatsa; zãvon, zvon, sãvon, vel, velã
{ro: voal, văl de mireasă}
{fr: voile de la nouvelle mariée que celle-ci porte sur son dos}
{en: veil, bride veil}
dulben
dulben (dul-bénŭ) sn dulbeni/dulbene (dul-bé-ni) – pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu; turpani, zãvon, zvon, vel, baltsu, darmã, dartmã, lãhurã, tarpoashi, pihitsã, poshi, shchepi, etc.
{ro: bariş, broboadă}
{fr: voile de tête; fichu de mousseline pour la tête}
{en: head veil}
ex: poartã dulben (turpani) dupã soacrã-sa; cu dulbeni n cap; lu stricurã prit dulben; dada stricoarã (l-fatsi s-treacã) laptili prit un dulben curat
glas
glas (glásŭ) sn glasuri (glá-surĭ) –
1: hãbari (shtiri) tsi-lj si da a unui om (a lumiljei) tra s-u cunoascã;
2: zbor tsi treatsi di la om la om fãrã sã si shtibã di iu yini (cari lu scoasi sh-ma s-hibã dealihea); hãbari, haberi, shtiri, noauã, nauã, mãndatã, halat, idisi, zbor
{ro: ştire, anunţ; zvon}
{fr: avis; rumeur, bruit}
{en: announcement; rumour}
ex: pãnã nu s-da glas (zbor, hãbari) ãn hoarã cã s-vãtãmã Muaremi
mãndilã
mãndilã (mãn-dí-lã) sf mãndili/mãndile (mãn-dí-li) shi mãndilj (mãn-díljĭ) –
1: cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa, sh-suflã narea, etc.; distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber, peaticã;
2: cumatã di pãndzã (multi ori chindisitã) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha sh-cãtivãroasã poati si sh-ashteargã fatsa, narea, mãnjli, etc.; baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj, schepi;
3: tsãsãturã (pãndzã) suptsãri (prit cari s-veadi sh-prit cari treatsi lunjina) cu cari nveasta noauã sh-acoapirã fatsa; mãntilã, zãvon, zvon, sãvon, vel, velã, ciumberi; (fig: mãndilã = sihãrichi (unã mãndilã) tsi s-da a atsilui tsi-adutsi protlu unã hãbari bunã sh-multu ashtiptatã ca, bunãoarã, amintari di njic, isozmatã, etc.; expr:
2: mãndilã di nari (nãri) = mãndilã cu cari omlu sh-shteardzi narea;
3: mãndilã di gushi, di cap = mãndilã tsi sh-u bagã muljerli di gushi i sh-acoapirã cu ea perlu din cap)
{ro: batistă; năframă}
{fr: mouchoir; fichu (pour la tête); récompense (en mouchoir) donnée au porteur d’une bonne nouvelle}
{en: handkerchief; headscarf, small shawl}
ex: scoasi din gepi unã mãndilã (distimeli) albã; soacra gioacã dipriunã, pisti-anumiri cu mãndilj (baltsuri); trãdzea corlu sh-anvãrtea mãndila (shamia, baltsul) n vimt; gionj cu mãndilj (shamii) ãn cap ligats; loash mãndila (fig: sihãrichea), cari aspusish?
§ mãntilã (mãn-tí-lã) sf mãntili/mãntile (mãn-tí-li) shi mãntilj (mãn-tíljĭ) – (unã cu mãndilã)
mut1
mut1 (mútŭ) adg mutã (mú-tã), muts (mútsĭ), muti/mute (mú-ti) – (om) tsi nu poati sã scoatã un zbor (c-ashi s-amintã, di lãngoari, icã, trã niheamã chiro, tu oara tsi s-aspari multu, s-ciudiseashti, etc.); (om) tsi tatsi sh-nu va s-dzãcã un zbor; (lucru) tsi s-fatsi tu tãtseari fãrã vrondu (fãrã zboarã); amut, tãcut
{ro: mut}
{fr: muet}
{en: mute, dumb, speechless}
ex: tsi tricu pri afoarã di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); doi hilj ari, doilji-lj suntu muts (nu pot sã zburascã); nãsã mutã s-featsi; mut shi surdu mi feci; mushata-a loclui nu eara mutã (nu eara di-atseali tsi nu putea sã zburascã); aclo iu-lj grea tuts ali mutã, ãlj greashti shi nveasta di sum zvon; mut (tãcut) ca cheatra
§ amut1 (a-mútŭ) adg amutã (a-mú-tã), amuts (a-mútsĭ), amuti/amute (a-mú-ti) – (unã cu mut1)
§ mutalj (mu-táljĭŭ) sm pl(?) – catastasea (starea) tsi u-ari atsel cari easti mut; niputearea tsi-l fatsi un tra s-nu poatã sã zburascã; amutsalj
{ro: muţenie}
{fr: mutisme}
{en: muteness}
ex: mutaljlu lu-agudi
§ amutsalj (a-mu-tsáljĭŭ) sm fãrã pl – (unã cu mutalj)
ex: s-amutsãshti, cã ts-u deadi amutsaljlu
§ mutsami/mutsame (mu-tsá-mi) sf mutsãnj (mu-tsắnjĭ) – (unã cu mutalj)
§ amutsami/amutsame (a-mu-tsá-mi) sf amutsãnj (a-mu-tsắnjĭ) – (unã cu mutalj)
§ mutsãscu (mu-tsắs-cu) vb IV mutsãi (mu-tsắĭ), mutsam (mu-tsámŭ), mutsãtã (mu-tsắ-tã), mutsãri/mutsãre (mu-tsắ-ri) – cher harea tsi u-am ca s-pot sã zburãscu (di lãngoari, aspãreari, etc.); nu pot si scot un zbor; tac sh-nu voi s-grãescu tsiva; mutsescu, amutsãscu, amut, tac; (fig: mutsãscu = tac ca sturlu (ca lemnul, ca marmura, di fricã, di-arcoari, di leani, etc.); nlimnescu, mãrmurisescu)
{ro: amuţi, tăcea}
{fr: devenir muet, se taire}
{en: become mute, become speechless}
ex: s-nã mutsascã (s-nã facã s-tãtsem); mutsã (tãcu), nu ma zburashti; di-atumtsea mutsã, nu cama scoasi zbor; mutsã (sh-chiru grailu) di fricã
pihitsã
pihitsã (pi-hí-tsã) sf pihitsã (pi-hí-tsã) – cumatã di pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha (di-aradã suptsãri, prit cari poati s-treacã lunjina shi si s-veadã cãtivãrãoarã, multi ori chindisitã shi adratã di mitasi); poshi, mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãli-mcheri, vlashcã, tarpoashi, schepi, pischiri, zãvon, zvon, sãvon, vel, velã
{ro: năframă; voal}
{fr: fichu, voile de tête}
{en: headscarf, veil}
poshi/poshe
poshi/poshe (pó-shi) sf posh (póshĭ) – cumatã suptsãri di pãndzã (prit cari poati s-treacã sh-lunjina shi si s-veadã, multi ori chindisitã shi adratã di mitasi) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu (perlu i gusha); mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, tarpoashi, pihitsã, pischiri, schepi, zãvon, zvon, sãvon, vel, velã
{ro: năframă; voal, poş}
{fr: fichu, couvre-tête de soie}
{en: headscarf, silk scarf}
ex: vimtul umflã scumpa-lj poshi (mãndila, baltsul); nu shtiu iu nj-alãsai posha (mãndila); nj-chirui posha (distimelea)
schepi2/schepe
schepi2/schepe (schĭé-pi) sf schepi (schĭépĭ) –1: hiri suptsãri shi galbini (ca di-amalamã) tsi nveasta noauã li poartã tu loc di zãvon;
2: cumatã di pãndzã (multi ori di sirmã) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu i fatsa (sh-cari, cãndu easti di hromã lai, u poartã ca semnu di jali); aschepi, shchepi, mãndilã, cimber, lãhurã, baltsu, vlashcã, poshi, zãvon, zvon, etc.
{ro: voal de beteală; văl (de doliu)}
{fr: flot de fil d’or que les jeunes mariées portent en guise de voile; toile mince, espèce de voile (mouchoir) de tête, crêpe}
{en: veil of tinsel worn by the bride in place of the ordinary veil; headscarf, black mourning crape}
ex: nveasta noauã ari fatsa-lj acupiritã cu schepi lungã; eara mash tu lãi shi cu schepi pi fesi
§ aschepi2/aschepe (as-chĭé-pi) sf aschepi (as-chĭépĭ) – (unã cu schepi2)
ex: nveasta cu teljuri shi aschepi nica pi fatsã
§ shchepi2/shchepe (shchĭé-pi) sf shchepi (shchĭépĭ) – (unã cu schepi2)
ex: cu-unã shchepi shecherlii