§ alinci-ri/alincire (a-lin-cí-ri) sf alinciri (a-lin-círĭ) – (unã cu alãnciri)
ex: alincirea (fãnirusirea) a Hristolui

§ alincitor (a-lin-ci-tórŭ) adg alincitoari/alincitoare (a-lin-ci-tŭá-ri), alincitori (a-lin-ci-tórĭ), alincitoari/alincitoare (a-lin-ci-tŭá-ri) – tsi s-aspuni, tsi fãniruseashti, tsi da cap; tsi s-aspuni unã soi, cãndu-averlu easti cã-i altã soi; tsi-arãdi lumea; arãditor, calpuzan, calpu, aplãnãsitor, minciunos, pseftu, yealangi
{ro: care apare; înşelător}
{fr: qui surgit; trompeur}
{en: who appears; deceitful, misleading}
ex: un yis alincitor (tsi ti-arãdi, minciunos)

§ alingii/alingie (a-lin-gí-i) sf alingii (a-lin-gíĭ) – arãdeari, minciunã, psemã, yealani
{ro: înşelătorie, iluzie}
{fr: menterie, tricherie, illusion}
{en: deceit, illusion}

{en: heartburn; vomitus}

ex: ghela ishi ca zãmoasã (cu dzamã multã)

§ ndzãmedz (ndzã-médzŭ) vb I ndzã-mai (ndzã-máĭ), ndzãmam (ndzã-mámŭ), ndzãmatã (ndzã-má-tã), ndzãmari/ndzãmare (ndzã-má-ri) – (cãndu-i zborlu ti dzamã, apã, sãndzi, etc.) es (ansar) cu puteari di iuva (prit unã crãpiturã, guvã, etc.); scot pronj dit unã aranã tsi coatsi; andzãmedz, azvom, zvom, vom, azvurãscu, scot pronj; (fig: mi-andzãmedz = mi-aspun (es, mi duc) dininti; mi-alãncescu, alincescu, fãnirusescu, furnisescu, pãrãstisescu, pãrãstãsescu, dau, dau cap, scot cap, fitrusescu dit loc, etc.)
{ro: ţâşni, supura; apărea}
{fr: jaillir (du jus), dégoutter, suppurer; apparaître, surgir}
{en: gush forth (juice, water, etc.); suppurate (wounds); appear, come into view}
ex: nãscãnti chicuti di sãndzi ndzãmarã (inshirã, s-alãncirã); ndzãmeadzã (azvurashti) apã dit aestã cheatrã

§ ndzãmat (ndzã-mátŭ) adg ndzãmatã (ndzã-má-tã), ndzãmats (ndzã-mátsĭ) ndzãmati/ndzãmate (ndzã-má-ti) – (trã dzamã, apã, sãndzi, etc.) tsi ari ansãritã cu puteari di iuva; tsi ari scoasã pronj; andzãmat, azvumut, zvumut, vumut, azvurãt
{ro: ţâşnit, supurat; apărut}
{fr: jailli (du jus), dégoutté, suppuré; apparu, surgi}
{en: gushed forth (juice, water, etc.); suppurated (wounds); appeared, who came into view}
ex: bratslu easti ndzãmat (ari scoasã pronj)

§ ndzãmari/ndzãmare (ndzã-má-ri) sf ndzãmãri (ndzã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva andzãmeadzã; andzãmari, azvumeari, zvumeari, vumeari, azvurãri; alãnciri, alinciri, fãnirusiri, furnisiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a ţâşni, de a supura; de a apărea, ţâşnire, supurare}
{fr: action de jaillir (du jus), de dégoutter, de suppurer; d’apparaître, de surgir}
{en: action of gushing (forth); of suppurating; of appearing, of coming into view}

§ andzãmedz (an-dzã-médzŭ) vb I andzãmai (an-dzã-máĭ), andzãmam (an-dzã-mámŭ), andzãmatã (an-dzã-má-tã), andzãmari/andzãmare (an-dzã-má-ri) – (unã cu ndzãmedz)
ex: pronjlu andzãmeadzã (easi, ansari; tu scriarea-a noastrã: pronjlu ndzãmeadzã); cãti un tricãtor tsi andzãma (fig: s-alãncea; tu scriarea-a noastrã: tsi ndzãma) tu locurli atseali; cãti vãrnã cãrvani andzãma (fig: dãdea cap; tu scriarea-a noastrã: vãrnã cãrvani ndzãma) la Crutsi; di cum andzãmã (fig: s-amintã) sivdãlu

§ andzãmat (an-dzã-mátŭ) adg andzãmatã (an-dzã-má-tã), andzãmats (an-dzã-mátsĭ) andzãma-ti/andzãmate (an-dzã-má-ti) – (unã cu ndzãmat)

§ andzãma-ri/andzãmare (an-dzã-má-ri) sf andzãmãri (an-dzã-mắrĭ) – (unã cu ndzãmari)

{fr: action de ne pas (se) montrer, de ne pas apparaître}
{en: action of not appearing}

§ furnisescu (fur-ni-sés-cu) vb IV furnisii (fur-ni-síĭ), furniseam (fur-ni-seámŭ), furnisitã (fur-ni-sí-tã), furnisiri/furnisire (fur-ni-sí-ri) – (unã cu fãnirusescu)
ex: lji si furnisirã (lji s-aspusirã, lji si alincirã) a ficiorlui trei muljeri

§ furnisit (fur-ni-sítŭ) adg furnisitã (fur-ni-sí-tã), furnisits (fur-ni-sítsĭ), furnisiti/furnisite (fur-ni-sí-ti) – (unã cu fãnirusit)

§ furnisiri/furnisire (fur-ni-sí-ri) sf furnisiri (fur-ni-sírĭ) – (unã cu fãnirusiri)

§ fanã1 (fá-nã) sf pl(?) –
1: aspuneari, fãnirusiri, furnisiri, alãnciri, alinciri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri;
2: fatsa sh-tuti hãrli cu cari s-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); vidzutã, videari, fatsã, opsi, masti, indami, ceahre, prep
{ro: înfăţişare, aspect, existenţă; arătare, apariţie}
{fr: aspect, apparence, existence; apparition, comparution, présence}
{en: appearance, aspect, existence}
ex: fana (indamea, aspunearea, alãncirea) a furlor nu s-videa; tuti li-ari Mara, tsi-ts lipseashti? fana (vidzuta, opsea)

§ fanumin (fa-nú-minŭ) adg fanuminã (fa-nú-mi-nã), fanuminj (fa-nú-minjĭ), fanumini/fanumine (fa-nú-mi-ni) – tsi ari unã vidzutã multu mushatã; tsi-aspuni mãreatsã sh-pirifanji tu vidzutã; lãrgonj, undzit
{ro: impozant, arătos, măreţ}
{fr: imposant, de belle apparence}
{en: looking beautiful, dignified, imposing, commanding}
ex: platanj mãri shi fanuminj (pirifanj, tsi-aspun mãreatsã)

§ izvurescu (iz-vu-rés-cu) (mi) vb IV izvurii (iz-vu-ríĭ), izvuream (iz-vu-reámŭ), izvuritã (iz-vu-rí-tã), izvuriri/izvurire (iz-vu-rí-ri) – (unã cu azvurãscu)
ex: izvureashti (azvurashti, azvoami) apã multã dit muntsã; nu shtim di iu izvureashti (azvoami) arãulu aestu

§ izvurit (iz-vu-rítŭ) adg izvuritã (iz-vu-rí-tã), izvurits (iz-vu-rítsĭ), izvuriti/izvurite (iz-vu-rí-ti) – (unã cu azvurãt)

§ izvuri-ri/izvurire (iz-vu-rí-ri) sf izvuriri (iz-vu-rírĭ) – (unã cu azvurãri)

{en: vomited, spilled (water), poured (into), flowed into (rivers), casted}
ex: yinlu eara virsat; apalã, tu amalamã virsatã (turnatã tu amalamã); cloputli virsati (turnati) tu asinj; ficiorlu atsel virsat shi ayisit; apili-a arãului eara virsati, nu putum s-li treatsim

§ virsari/virsare (vir-sá-ri) sf virsãri (vir-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-vearsã tsiva; turnari, vumeari, zvumeari, azvumeari, scuteari, ishiri cu zorea
{ro: acţiunea de a vărsa, de a vomita, de a ploua cu găleata, de a coborî, de a inunda (râul)}
{fr: action de verser, de vomir, de pleuvoir à verse, de décharger, de couler, de descendre, de fondre}
{en: action of vomiting, of spilling (water), of pouring (into), of flowing into (rivers), of casting}

§ virsãturã (vir-sã-tú-rã) sf virsãturi (vir-sã-túrĭ) – luguria tsi easi dit stumahi (prit gurã) cãndu vearsã cariva, vumuturã
{ro: vărsătură}
{fr: vomissement}
{en: vomiting}

{fr: vomissement}
{en: vomiting}

§ vumuturã (vu-mu-tú-rã) sf vumuturi (vu-mu-túrĭ) – atsea tsi scoati omlu dit gurã cãndu voamitã (vearsã); bruzgãiturã, virsãturã, voamitã; (fig: vumuturã = lucru murdar, murdãrilji, lãvushilji, tsi ti fatsi s-vonj, cã sh-u-adutsi cu-unã vumuturã)
{ro: vărsătură}
{fr: ce qui est vomi; chose dégoûtante; avorton}
{en: that which is vomited or aborted}
ex: nu pot s-mãc vumuturi (fig: lucri tsi ti fac s-vonj) di-atseali; cai sta s-lj-ascultã vumuturli (lãvushiturli) a lui

§ zvom (zvómŭ) (mi) vb III shi II zvumui (zvu-múĭ), zvumeam (zvu-meámŭ), zvumutã (zvu-mú-tã), zvoamiri/zvoamire (zvŭá-mi-ri) shi zvumeari/zvu-meare (zvu-meá-ri) – (unã cu vom)
ex: tu tsilarlu-a nostru zvoami nã apã-aratsi shi limpidi; diunãoarã si zvoami (vearsã) di trei-patru ori shi tsi s-tsã veadã ocljul? cireap, pãlati s-nicarã; di iu zvoami (azvurashti) arãulu; si zvumã (azvurã) nã fãntãnã njicã, cu apã aratsi; arãu di sãndzi cald zvumu (azvurã, ansãri); tãburli acãtsarã si zvoamã (si s-vearsã, s-yinã) di cãtrã Spilj; arbineshlji zvumea (anãpãdea, s-virsa) dit tuti creacurli; si zvumu (s-alãnci) un cap bel

§ zvumut (zvu-mútŭ) adg zvumutã (zvu-mú-tã), zvumuts (zvu-mútsĭ), zvumuti/zvumute (zvu-mú-ti) – (unã cu vumut)

§ zvoamiri/zvoamire (zvŭá-mi-ri) sf zvoamiri (zvŭá-mirĭ) – (unã cu voamiri)
ex: faptu, nu zvumut (virsat dit stumahi); zvumut, ca zmelciu
(expr: puzumi, jibãcos, cacafingu)

§ zvumeari/zvumeare (zvu-meá-ri) sf zvumeri (zvu-mérĭ) – (unã cu voamiri)

§ azvom (az-vómŭ) vb III shi II azvumui (az-vu-múĭ), azvumeam (az-vu-meámŭ), azvumutã (az-vu-mú-tã), azvoamiri/azvoamire (az-vŭá-mi-ri) shi azvumeari/azvumeare (az-vu-meá-ri) – (unã cu vom)
ex: fãntãnjli tsi abureadzã cãndu-azvom (ansar dit loc)

§ azvumut (az-vu-mútŭ) adg azvumutã (az-vu-mú-tã), azvumuts (az-vu-mútsĭ), azvumuti/azvumute (az-vu-mú-ti) – (unã cu vumut)

§ azvoamiri/azvoamire (az-vŭá-mi-ri) sf azvoamiri (az-vŭá-mirĭ) – (unã cu voamiri)

§ azvumeari/azvumeare (az-vu-meá-ri) sf azvumeri (az-vu-mérĭ) – (unã cu voamiri)