DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

jaghinã1

jaghinã1 (jĭá-ghi-nã) sf jaghini/jaghine (jĭá-ghi-ni) – numã datã la multi turlii di planti (tsi sh-u-aduc cu earba) tsi crescu di-aradã tu apã (amari, lac, baltã, etc.) ma cãtivãrãoarã pot s-creascã sh-pri uscat (mushclju, vlagã, zvolj); jeghinã, jegnã, jibnacã, jighiniturã, jeghi
{ro: algă, lintiţă, mătasea broaştei; mushchi, lichen}
{fr: algue, conferve; mousse}
{en: algae, moss}
ex: balta easti mplinã di jaghinã (earbã di baltã)

§ jeghinã (jĭé-ghi-nã) sf jeghini/jeghine (jĭé-ghi-ni) – (unã cu jaghinã1)
ex: moalea jeghinã (mushclju, zvolj) criscu

§ jeghi (jĭéghĭŭ) sm pl(?) – (unã cu jaghinã1)
ex: ca apili nvirdzãti di jeghi (earbã di baltã)

§ jegnã (jĭégh-nã) sf jegni (jĭégh-ni) – (unã cu jaghinã1)

§ jibnacã (jib-ná-cã) sf jibnatsi/jibnatse (jib-ná-tsi) shi jibnãts (jib-nắtsĭ) – (unã cu jaghinã1)

§ jighiniturã1 (ji-ghi-ni-tú-rã) sf jighinitúri (ji-ghi-ni-túrĭ) – (unã cu jaghinã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lichen

lichen (li-chĭénŭ) sm lichenj (li-chĭénjĭ) – un ameastic di algã shi ciupernicã tsi bãneadzã deadun, tsi creashti ca unã soi di petur tsi acoapirã stizmi, chetsrã icã coaji di arburi bitãrnji tu locuri, di-aradã, nutioasi; zvolj, mushclju, jaghinã
{ro: lichen}
{fr: lichen}
{en: lichen}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mushclju2

mushclju2 (músh-cljĭu) sm mushclji (músh-clji) –
1: numã datã la ma multi turlii di planti (ca erghi shcurti), fãrã lilici shi fãrã-arãdãtsinã, cari crescu ca buluchi di hiri tsi sta daima verdzã, tru locuri vlãngoasi, aumbroasi shi ntunicati, pri chetri, arburi shi stizmi dit locuri ntunicati shi nutioasi;
2: soi di plantã (ameastic di jaghinã shi ciupernicã) tsi creashti ca unã soi di petur tsi acoapirã stizmi, chetsrã icã coaji di arburi bitãrnji tu locuri, di-aradã, nutioasi; mushcu, vlagã, zvol, zvolj, zvulj; lichen
{ro: muşchi (plantă), lichen}
{fr: mousse, lichen}
{en: moss, lichen}
ex: cheatra tsi s-arucuteashti, mushclju (zvolj) nu acatsã; cheatra mushclju acãtsã

§ mushcu2 (músh-cu) sm mushchi(?) (músh-chi) – (unã cu mushclju2)
ex: adunai mushcu di pi bãrtsiri shi di pi arburi

§ mushcljos2 (mush-cljĭósŭ) adg mushcljoasã (mush-cljĭŭá-sã), mushcljosh (mush-cljĭóshĭ), mushcljoasi/mushcljoase (mush-cljĭŭá-si) – (loc, cheatrã, arburi) acupirit di mushclju
{ro: acoperit de muşchi sau licheni}
{fr: couvert de mousse ou lichen}
{en: covered by moss or lichen}
ex: cheatrã mushcljoasã (acupiritã di mushclju); fag mushcljos; casã cu stiznjili mushcljoasi (acupiriti cu mushclji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vlagã2

vlagã2 (vlá-gã) sf pl(?) – numã datã la ma multi turlii di planti (tsi sh-u-aduc cu earba shcurtã), fãrã lilici shi fãrã-arãdãtsinã, cari crescu ca buluchi di hiri tsi sta daima verdzã, tru locuri vlãngoasi shi aumbroasi, pri chetri, arburi shi stizmi dit locuri nutioasi shi ntunicati; mushclju, zvol, zvolj, zvulj
{ro: muşchi (plantă)}
{fr: mousse}
{en: moss}
ex: cheatra arucutoasã, vlagã (mushclju) nu acatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zvol

zvol (zvólŭ) sn zvoluri (zvó-lurĭ) – cumatã (mnatã) di loc (ahoryea icã) amisticat cu earbã; tsarã cu earbã, scoasã dit loc cu lupata, tra s-hibã dusã sh-bãgatã iuva; avlachi strimtã shi lungã dit cari si scoati loc cu earbã (ca atsea adratã, di-unã aletrã tu agri, di mãnã tu grãdinã, etc.); zvolar, zvular, zvolj, zvulj, ciucã
{ro: bulgăre de pământ (cu sau fără earbă)}
{fr: motte de terre, touffe d’herbe}
{en: lump of earth or/and grass}

§ zvolar (zvó-larŭ) sn zvolari/zvolare (zvó-la-ri) – (unã cu zvol)

§ zvular (zvu-lárŭ) sm zvulari (zvu-lárĭ) – (unã cu zvol)
ex: si nvirdzã gãrdinicea cu zvulari (cu brazdi)

§ zvolj (zvóljĭŭ) sn zvoalji/zvoalje (zvŭá-lji) – cumatã di loc amisticat cu earbã i mushclju; zvolar, zvular, zvol, zvulj, ciucã, mushclju
{ro: bulgăre de pământ (cu sau fără earbă, muşchi, licheni)}
{fr: motte de terre; lichen, mousse}
{en: lump of earth; lichen, moss}
ex: adu un zvolj (cumatã di loc amisticat cu earbã); cheatra tsi s-arucuteashti zvolj (mushclju) nu-acatsã

§ zvulj (zvúljĭŭ) sn zvulji/zvulje (zvú-lji) – (unã cu zvolj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã