§ nvitsari/nvitsare (nvi-tsá-ri) sf nvitsãri (nvi-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nveatsã tsiva; anvitsari, vitsari, dghivãsiri, dãscãlipsiri, dãscãlisiri, dãscãliri, prãxiri, urnipsiri, urminipsiri, simvulipsiri, mãlãxiri
{ro: acţiunea de a învăţa, de a instrui, de a afla, de a sfătui, de a (se) obişnui; învăţare, instruire, aflare, sfătuire, obişnuire, obişnuinţă}
{fr: action d’enseigner, de s’instruire, de conseiller, d’apprendre, de s’habituer, de s’accoutumer; enseignement, conseil, accoutumance}
{en: action of learning, of teaching, of advising, of getting used to; instruction, advise, custom}
ex: noi nvitsari (urnimii) di voi nu vrem; nvitsarea-a lucrilor buni sh-mushati analtsã pri om

§ ninvitsat (nin-vi-tsátŭ) adg ninvitsatã (nin-vi-tsá-tã), ninvitsats (nin-vi-tsátsĭ), ninvitsati/ninvitsate (nin-vi-tsá-ti) – cari nu s-ari dusã la sculii shi nu easti nvitsat; cari nu easti nvitsat cu un lucru tra s-lu facã; (hãbari) tsi nu s-ari aflatã
{ro: neînvăţat, neobişnuit, incult, ignorant}
{fr: qui n’est pas instruit; qui n’est pas habitué, accoutumé, inculte, ignorant}
{en: who has not been taught; not used to; uncultivated, ignorant}
ex: ea ninvitsatã (tsi nu eara nvitsatã) cu ahtari grai; nvitsatlu (atsel tsi s-dusi la sculii, tsi ari nvitsatã carti) ari patru oclji, sh-ninvitsatlu un singur; ninvitsatlu (atsel tsi nu-ari carti), ficiorlu diznjirdat, armãni ninvitsat; ninvitsatlu cãt avut s-hibã, easti huzmichear a nvitsatlui; tut nveatsã omlu, sh-ninvitsat moari; ninvitsatlu easti orbu, shi armasi orbu!

§ ninvitsari/ninvitsare (nin-vi-tsá-ri) sf ninvitsãri (nin-vi-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si nveatsã tsiva
{ro: acţiunea de a nu învăţa; de a nu afla; de a nu (se) obişnui; neînvăţare, neobişnuire, neobişnuinţă}
{fr: action de ne pa (s’)enseigner, de ne pas s’habituer}
{en: action of not learning, of not teaching, of not getting used to}

§ nvitsãturã (nvi-tsã-tú-rã) sf nvitsãturi (nvi-tsã-túrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu nveatsã tsiva; lucru nvitsat; anvitsãturã, nvets, praxi, urnimii, adeti, hui, etc.
{ro: acţiunea de a învăţa; învăţătură}
{fr: action d’enseigner; instruction}
{en: action of teaching; instruction}
ex: s-dishcljidã oclji la nvitsãturã (nvitsari); s-lja nvitsãturã di la nãs; ari multã nvitsãturã (carti); nvitsãturli a dascalui nu va li agãrshescu pute; nu vru s-ascultã nvitsãturli (urnimiili) a meali; nvitsãtura nu s-toarnã prit ureaclji cu hunia; nvitsãtura nu-ari mãrdzinj

§ nvets2 (nvétsŭ) sn nvetsuri (nvé-tsurĭ) – atsea tsi nveatsã omlu; nvitsãturã, nvitsari, carti, praxi, urnimii, hãbari, adeti, hui, etc.
{ro: învăţ, sfat, obicei}
{fr: enseignement, conseil; habitude}
{en: teaching, advice, habit}
ex: ari nvets (praxi, hui) slab; nvetslu (nvitsarea) nu-ari mardzini; li fatsi cu nvetslu (urnimia) a sharpilui; di iu li ari aesti nvetsuri? (aesti prãxi, purtãri, hui?); nvetslu ari shi dizvets; dupã nvetslu (urnimia) a lui sh-brãhtisi casã sh-tutiputã

§ anvets1 (an-vétsŭ) (mi) vb I anvitsai (an-vi-tsáĭ), anvitsam (an-vi-tsámŭ), anvitsatã (an-vi-tsá-tã), anvitsa-ri/anvitsare (an-vi-tsá-ri) – (unã cu nvets1)
ex: cãt bãnedz ahãt anvets

§ anvitsat (an-vi-tsátŭ) adg anvitsatã (an-vi-tsá-tã), anvitsats (an-vi-tsátsĭ), anvitsati/anvitsate (an-vi-tsá-ti) – (unã cu nvitsat)
ex: aclotsi nu him anvitsats noi

§ anvitsari/anvitsare (an-vi-tsá-ri) sf anvitsãri (an-vi-tsắrĭ) – (unã cu nvitsari)

§ anvitsãturã (an-vi-tsã-tú-rã) sf anvitsãturi (an-vi-tsã-túrĭ) – (unã cu nvitsãturã)

§ anvets2 (an-vétsŭ) sn anvetsuri (an-vé-tsurĭ) – (unã cu nvets2)
ex: s-tsã dau un anvets (unã urnimii)

§ vets (vétsŭ) (mi) vb I vitsai (vi-tsáĭ), vitsam (vi-tsámŭ), vitsatã (vi-tsá-tã), vitsari/vitsare (vi-tsá-ri) – (unã cu nvets2)
ex: va s-ti veatsã (nveatsã) tsi s-fats, ma s-nu agãrsheshti s-mi ljai; ashi vitsarã turtsilj tra s-nu yiseadzã dupã pleashcã; s-tuchea vitsãnd ficiorlji

§ vitsat (vi-tsátŭ) adg vitsatã (vi-tsá-tã), vitsats (vi-tsátsĭ), vitsa-ti/vitsate (vi-tsá-ti) – (unã cu nvitsat)

§ vitsari/vitsare (vi-tsá-ri) sf vitsãri (vi-tsắrĭ) – (unã cu nvitsari)

§ dizvets1 (diz-vétsŭ) (mi) vb I dizvitsai (diz-vi-tsáĭ), dizvitsam (diz-vi-tsámŭ), dizvitsatã (diz-vi-tsá-tã), dizvitsari/dizvitsare (diz-vi-tsá-ri) – cher unã hui (hari) tsi u-aveam nvitsatã (acãtsatã) ninti; agãrshii atseali tsi-am nvitsatã; mi-alas di-unã hui (hari) tsi u-am; mi vindic di-unã hui urutã
{ro: dezvăţa, (se) dezobişnui}
{fr: désapprendre, (se) déshabituer}
{en: unlearn, break oneself of the habit of}
ex: azã, prindi s-nã dizvitsãm di (s-alãsãm di-unã parti, s-agãrshim) tuti cãti nvitsãm pãnã aeri; mi dizvitsai (mi-alãsai) di beari; mi dizvitsai s-mi bag ntardu; s-dizvitsã (chiru adetea, agãrshi cum) s-frimintã pãni

§ dizvitsat (diz-vi-tsátŭ) adg dizvitsatã (diz-vi-tsá-tã), dizvitsats (diz-vi-tsátsĭ), dizvitsati/dizvitsate (diz-vi-tsá-ti) – tsi ari chirutã (s-ari alãsatã di) unã hui (hari) nvitsatã; tsi ari agãrshitã atseali nvitsati; tsi s-ari vindicatã di-unã hui urutã
{ro: dezvăţat, dezobişnuit}
{fr: déshabitué, corrigé}
{en: unlearned, broken oneself of the habit of}

§ dizvitsari/dizvitsare (diz-vi-tsá-ri) sf dizvitsãri (diz-vi-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dizveatsã di-un lucru nvitsat (di-unã hui urutã, etc.); dizvets
{ro: acţiunea de a (se) dezvăţa, de a (se) dezobişnui; dezvăţare, dezobişnuire}
{fr: action de désapprendre, de (se) déshabituer}
{en: action of unlearning, of breaking oneself of the habit of}

§ dizvets2 (diz-vétsŭ) sm fãrã pl – faptul cã un s-ari alãsatã (s-ari vindicatã, ari agãrshitã) unã hui (hari) nvitsatã; dizvitsari
{ro: dezvăţ, corijare}
{fr: le fait de se corriger, de perdre ou de renoncer à une mauvaise habitude}
{en: the fact of unlearning something; the fact of correcting oneself of a bad habit}
ex: nvetslu ari shi dizvets