DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

carpulog

carpulog (car-pu-lóghŭ) sn carpuloyi/carpuloye (car-pu-ló-yi) shi carpuloayi/arpuloaye (car-pu-lŭá-yi) – hãlati (adratã di-unã prãjinã lungã di lemnu i di metal cari ari la un capit trei-patru dintsã mãri shi nduplicats niheamã), cu cari s-acatsã grãnili i earba, sh-cu cari s-azvinturã grãnili icã s-adunã (si mparti) earba tsi s-da la prãvdzã; cãrpilog, furcã, gãrbu, jilã, ghilã, yilã, vilã
{ro: furcă (de fân)}
{fr: fourche}
{en: fork}

§ cãrpilog (cãr-pi-lóghŭ) sn cãrpilodz (cãr-pi-lódzĭ) shi cãrpiloadzi/cãrpiloadze (cãr-pi-lŭá-dzi) – (unã cu carpulog)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

frigãnedz

frigãnedz (fri-gã-nédzŭ) (mi) vb I frigãnai (fri-gã-náĭ), frigãnam (fri-gã-námŭ), frigãnatã (fri-gã-ná-tã), frigãnari/frigãnare (fri-gã-ná-ri) – sec (usuc) la soari, vimtu i foc; usuc, sec, sufinedz, azvimtur, azvintur, azvãntur, vintur, vinturedz, zvintur, zvinturedz
{ro: usca, zvânta}
{fr: sécher (au soleil, au vent, au feu), essorer}
{en: dry (clothes in the sun, in the wind)}
ex: stranjili s-frigãnarã (s-uscarã tu vimtu, si zvinturarã)

§ frigãnat (fri-gã-nátŭ) adg frigãnatã (fri-gã-ná-tã), frigãnats (fri-gã-nátsĭ), frigãnati/frigãnate (fri-gã-ná-ti) – tsi s-ari uscatã tu vimtu; uscat, sicat, sufinat, azvimturat, azvinturat, vinturat, zvinturat
{ro: uscat, zvântat}
{fr: séché (au soleil, au vent, au feu), essoré}
{en: dried (in the sun, in the wind)}
ex: cãmesh, stranji, leamni frigãnati (uscati nafoarã la soari shi vimtu)

§ frigãnari/frigãnare (fri-gã-ná-ri) sf frigãnãri (fri-gã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lucruri s-frigãneadzã; sufinari, uscari, sicari, azvimturari, azvinturari, vinturari, zvinturari
{ro: acţiunea de a usca, de a zvânta, uscare, zvântare}
{fr: action de sécher (au soleil, au vent, au feu), d’essorer}
{en: action of drying (clothes in the sun, in the wind)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sec1

sec1 (sécŭ) adg seacã (seá-cã), sets (sétsĭ), sets (sétsĭ) – tsi nu-ari (icã ari multu putsãnã) apã; fãrã (lipsit di) apã; fãrã nutii; ninutios, sicat, uscat, astrãchit, astãrchit, strãchit, stãrchit; (fig:
1: sec = (i) mãrat, oarfãn; (ii) (ca adv) mash; expr:
2: cap sec = cap glar, fãrã minti, tsi nu-ari tsiva nuntru)
{ro: sec, uscat}
{fr: sec, épuisé, tari; séché}
{en: dry, exhausted}
ex: fãntãna seacã (fãrã apã); din seclu trap (dit valea lipsitã di-apã); merlu-aestu easti sec (uscat), va s-lu talj shi s-seamin altu; armasi sec, gol (armasi uscat, gol); un sec gol
(expr: mash un singur); arãmasim goali sh-sets (fig: goali sh-oarfãni, ftoahi); seacã sh-goalã s-ti ved; seaca-nj di mini (fig: mãrata-nj di mini); fudzits, goali, cã va s-torcu, fudzits, setsli (uscatili la fatsã sh-trup), cã va s-tsas; Muntsãlj Sets (numa-a muntsãlor aspuni cã suntu cu putsãni izvuri); un sec gol (fig: mash un singur)

§ sec2 (sécŭ) vb I sicai (si-cáĭ), sicam (si-cámŭ), sicatã (si-cá-tã), sicari/sicare (si-cá-ri) – u fac aburi tutã apa tsi s-aflã tu-un loc i lucru (baltã, arãu, vali, fãntãnã, cãmeashi udã, pom, etc.) shi u fac s-chearã; usuc, astrãchescu, astãrchescu, strãchescu, stãrchescu;
(expr:
1: ãlj seacã mãna; seacã = furã multu;
2: sec (di-arcoari) = nj-easti multã-arcoari;
3: l-seacã = l-dãmluseashti, lu-agudeashti dãmblãlu, chicuta)
{ro: seca, usca}
{fr: assécher, (se) sécher, rendre sec, épuiser, tarir}
{en: dry, wither, drain}
ex: sicã fãntãna di dauã dzãli; di-nj sicai ocljul astãngu; suflitu-lj s-astindzi shi-nj seacã; sicã (astrãchi, s-guli) putslu; doi meri tsã-lj sicai (uscai) shi alantu va ts-ul sec; la noi vasiljaclu sicã (s-uscã) la firidz; u ved alãsatã cum seacã (mãrãnghiseashti sh-moari) lilicea; estan tuts voi si sicats; lj-u sicã mãna; cari scoalã mãna pri pãrinti, lj-seacã
(expr: lj-dãmluseashti mãna); dit gurã, s-lji sicari
(expr: s-lji dãmlusiri gura), nu scoati dultsi zbor; s-tsã-seacã mãna (s-ti-agudeascã dãmblãlu la mãnã) cã mi-agudish arãu; cã-ts sicã gura; troarã sicai
(expr: dãmlusii, limnusii); lj-seacã mãna
(expr: mãna lui usucã, furã tut); seacã
(expr: furã) pri iu treatsi; pri iu treatsi arbineslu ãlj seacã mãna

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sufinedz

sufinedz (su-fi-nédzŭ) (mi) vb I sufinai (su-fi-náĭ), sufinam (su-fi-námŭ), sufinatã (su-fi-ná-tã), sufinari/sufinare (su-fi-ná-ri) – sec (usuc) la soari, vimtu i foc; usuc, sec, frigãnedz, azvimtur, azvintur, azvãntur, vintur, vinturedz, zvintur, zvinturedz
{ro: usca, zvânta}
{fr: sécher (au soleil, au vent, au feu), essorer}
{en: dry (clothes in the sun, in the wind)}
ex: stranjili nji si sufinarã (s-uscarã, sicarã la vimtu, si zvinturarã), ncriminirã

§ sufinat (su-fi-nátŭ) adg sufinatã (su-fi-ná-tã), sufinats (su-fi-nátsĭ), sufinati/sufinate (su-fi-ná-ti) – tsi s-ari uscatã tu vimtu; sufin, uscat, sicat, frigãnat, azvimturat, azvinturat, vinturat, zvinturat
{ro: uscat, zvântat}
{fr: séché (au soleil, au vent, au feu), essoré}
{en: dried (in the sun, in the wind)}

§ sufinari/sufinare (su-fi-ná-ri) sf sufinãri (su-fi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-sufineadzã; frigãnari, uscari, sicari, azvimturari, azvinturari, vinturari, zvinturari
{ro: acţiunea de a usca, de a zvânta, uscare, zvântare}
{fr: action de sécher (au soleil, au vent, au feu), d’essorer}
{en: action of drying (clothes in the sun, in the wind)}

§ sufin (su-fínŭ) adg sufinã (su-fí-nã), sufinj (su-fínjĭ), sufini/sufine (su-fí-ni) – (unã cu sufinat)
ex: stranj sufin (uscat tu vimtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã