|
|
zvici
zvici (zvícĭŭ) sn zvici/zvice (zví-ci) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascultã, icã dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji; vurdal, gãrbaci, cãrbatsã, cãmcichi, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet}
{en: whip, lash}
ex: lu-agudi cu zvicilu
cãmcichi/cãmciche
cãmcichi/cãmciche (cãm-cí-chi) sf cãmcichi (cãm-cíchĭ) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascultã, icã dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji; zvici, vurdal, gãrbaci, cãrbatsã, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet}
{en: whip, lash}
ex: l-bãtea cu cãmcichili
§ camgicã (cam-gí-cã) sf pl(?) – (unã cu cãmcichi)
ex: adzã-l bãtu tatã-su cu camgica (zvicilu)
§ cãmgicã (cãm-gí-cã) sf pl(?) – (unã cu cãmcichi)
frãshtuescu
frãshtuescu (frãsh-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV frãshtuii (frãsh-tu-íĭ), frãshtueam (frãsh-tu-ĭámŭ), frãshtuitã (frãsh-tu-í-tã), frãshtui-ri/frãshtuire (frãsh-tu-í-ri) – agudescu cu cãmcichea (zvicilu); agudescu sh-fac un vrondu (frãsht!) ca-atsel faptu di-agudirea cu-un zvici
{ro: biciui}
{fr: frapper avec du bruit, surtout avec un fouet}
{en: hit with noise, like the one made by a whip}
§ frãshtuit (frãsh-tu-ítŭ) adg frãshtuitã (frãsh-tu-í-tã), frãshtuits (frãsh-tu-ítsĭ), frãshtuiti/frãshtuite (frãsh-tu-í-ti) – tsi easti agudit cu zvicilu
{ro: biciuit}
{fr: frappé avec du bruit, surtout avec un fouet}
{en: hit with noise, like the one made by a whip}
§ frãshtuiri/frãshtuire (frãsh-tu-í-ri) sf frãshtuiri (frãsh-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva frãshtueashti
{ro: acţiunea de a biciui; biciuire}
{fr: action de frapper avec du bruit, surtout avec un fouet}
{en: action of hitting with noise, like the one made by a whip}
§ frãsht! (frắsht) inter – zbor cari caftã s-aspunã vrondul faptu di-un zvici, cãndu lu-agudeshti pri cariva; frasht!, fcear-fciur!
{ro: interjecţie care imită sunetul făcut de un bici, de o palmă, etc.}
{fr: interjection qui imite le son produit par un fouet, par une souffletade, par un claquement, etc.}
{en: interjection imitating the sound made by a whip, slap on a face, snap of the finger, etc.}
§ frasht! (frásht) inter – (unã cu frãsht)
§ fcear-fciur! (fcĭárŭ-fcĭúrŭ) inter – (unã cu frãsht)
ex: intrã-lj-u cu cãpestrul, fcear-fciur!
gãrbaci1
gãrbaci1 (gãr-bá-cĭŭ) sn gãrbaci/gãrbace (gãr-bá-ci) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã s-agudescu dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji tsi nu-ascultã; cãrbatsã, zvici, vurdal, cãmcichi, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet, gourdin, cravache}
{en: whip, lash}
ex: anãltsã gãrbacilu (zvicilu, shcoplu) shi-l bãtu; tu loc di cal, gãrbaci s-lji dats; l-bãtu ghini cu gãrbacilu, cã lj-avea multã inati
§ gãrba-ci2/gãrbace (gãr-bá-ci) sf gãrbaci/gãrbace (gãr-bá-ci) – (unã cu gãrbaci1)
ex: trãtse lu-agudeshti cu gãrbacea? (cãmcichea?)
§ cãrbatsã (cãr-bá-tsã) sf cãrbãts (cãr-bắtsĭ) – (unã cu gãrbaci1)
jirtuescu
jirtuescu (jir-tu-ĭés-cu) vb IV jirtuii (jir-tu-íĭ), jirtueam (jir-tu-ĭámŭ), jirtuitã (jir-tu-í-tã), jirtuiri/jirtuire (jir-tu-í-ri) – lj-dau (lj-plãscãnescu; lj-zãpãlescu) unã cu vearga i zvicilu; jurtuescu, zãpãlescu, pãlescu, agudescu
{ro: biciui}
{fr: frapper de verges, fouetter, fustiger}
{en: whip, lash}
ex: jirtuea-lj unã
§ jirtuit (jir-tu-ítŭ) adg jirtuitã (jir-tu-í-tã), jirtuits (jir-tu-ítsĭ), jirtuiti/jirtuite (jir-tu-í-ti) – tsi easti agudit (zãpãlit) cu vearga i cãmcichea; jurtuit, zãpãlit, pãlit, agudit
{ro: biciuit}
{fr: fouetté, fustigé}
{en: whipped, lashed}
§ jirtuiri/jirtuire (jir-tu-í-ri) sf jirtuiri (jir-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva jirtueashti pri cariva; jurtuiri, zãpãliri, pãliri, agudiri
{ro: acţiunea de a biciui; biciuire}
{fr: action de fouetter, de fustiger}
{en: action of whipping, of lashing}
§ jurtuescu (jĭur-tu-ĭés-cu) vb IV jurtuii (jĭur-tu-íĭ), jurtueam (jĭur-tu-ĭámŭ), jurtuitã (jĭur-tu-í-tã), jurtuiri/jurtuire (jĭur-tu-í-ri) – (unã cu jirtuescu)
ex: lj-jurtuii (lj-zãpãlii) caljlji; ãlj jurtuii niscãnti
§ jurtuit (jĭur-tu-ítŭ) adg jurtuitã (jĭur-tu-í-tã), jurtuits (jĭur-tu-ítsĭ), jurtuiti/jurtuite (jĭur-tu-í-ti) – (unã cu jirtuit)
§ jurtuiri/jurtuire (jĭur-tu-í-ri) sf jurtuiri (jĭur-tu-írĭ) – (unã cu jirtuiri)
mats
mats (mátsŭ) sn matsã (má-tsã) – mãdularlu dit pãntica-a omlui (sh-a prãvdzãlor) tsi sh-u-adutsi cu-unã sulinã (sulinar) multu lungã prit cari trec armãsãturli tsi-armãn dupã hunipsirea-a mã-cariljei tu stumahi sh-ninti ca s-easã nafoarã dit truplu-a omlui prit cur; mãdularlu dit pãntica-a pravdãljei (porcu, njel) tsi sh-u-adutsi cu-unã sulinã (sulinar) sh-cari (i) s-umpli cu carni (i alti lucri) tra si s-facã lucanitslji icã (ii) si-anvãrteashti deavãrliga di hicatlu (inima, etc.) a njelui tra si s-frigã arumanea (cucurecilu) pri sulã; yinomati, ljanomati, minutsãlj;
(expr:
1: nj-gurleadzã matsãli (di foami); nj-aurlã matsãli; nj-intrã luplu tru matsã; s-bat luchilji tu matsã etc. = nj-easti multã foami; nj-si featsi unã foami mari; mor di foami; hiu multu agiun;
2: nj-umplu matsãli; nj-umflu matsãli = mãc ghini, multu, sãnãtos;
3: lj-versu (lj-scot) matsãli = l-dizmats, lj-scot matsãli nafoarã, l-dispãntic, lu spãntic;
4: nj-fridzi matsãli = mi cãrteashti multu, mi vãsãnipseashti cu-atseali tsi-nj fatsi, nj-fatsi bana amarã, nj-mãcã bana;
5: mats di bou = vinã di bou, cãmcichi, zvici, etc.;
6: om fãrã matsã pri el = om multu gioni tsi nu-ari fricã di tsiva)
{ro: maţ, intestin}
{fr: boyau, intestins}
{en: bowel, gut, intestines}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); am un cal multu mushat, ma-lj scots shaua di pi schinãrat, ãlj si ved matsãli tuti (angucitoari: sinduchea); matsã di njel; nj-umplui matslu
(expr: mãcai multu, ghini); nj-umflai matslu
(expr: mãcai sãnãtos, ghini); nj-gurleadzã matsãli di foami
(expr: hiu multu agiun); nu avdzã cum nj-aurlã matsãli, di s-pari cã s-bat luchilji nãuntru?
(expr: nu-aducheshti cã mor di foami?, cã hiu multu agiun?); lj-avea intratã luplu tru matsã di-ahãtã alãgari
(expr: lji s-avea faptã multã foami); lj-virsã matsãli
(expr: l-spinticã, l-dizmãtsã); lji scoasi matsãli; cu matsãli aspilati anvãrtim arumanea; nj-fripsi matsãli
(expr: nj-featsi bana amarã, nj-mãcã bana); oaminj gionj tsi nu au matsã pri elj
(expr: fãrã frixi); vumui di-nj virsai matsãli; matslu di bou
(expr: vina di bou, cãmcichea, zvicilu)
§ dizmats (diz-mátsŭ) vb I dizmãtsai (diz-mã-tsáĭ), dizmãtsam (diz-mã-tsámŭ), dizmãtsatã (diz-mã-tsá-tã), dizmãtsa-ri/dizmãtsare (diz-mã-tsá-ri) – lj-scot (lj-versu) matsãli dit pãnticã (a omlui, a pravdãljei); dispãntic, spãntic
proscut
proscut (prós-cutŭ) sn proscuti/proscute (prós-cu-ti) – atsea parti (cumatã) ma njicã di apã (lichid) tsi poati s-cadã singurã; pljoscut, loscut, langutã, chicutã, chicã, chicãturã, picã, staxeauã
{ro: picătură}
{fr: goutte}
{en: drop}
ex: stealili pãrea nãshti proscuti (chicuti) di-asimi pri cubeulu albastru; mi umplui di proscuti
§ plioscut (plĭós-cutŭ) sn plioscuti/plioscute (plĭós-cu-ti) – (unã cu proscut)
ex: plioscutili a izvurlui mi udarã
§ loscut2 (lós-cutŭ) sn loscuti/loscute (lós-cu-ti) – (unã cu proscut)
ex: loscutili arsãreau pristi capitili a noastri
§ pruscutescu (prus-cu-tés-cu) (mi) vb IV pruscutii (prus-cu-tíĭ), pruscuteam (prus-cu-teámŭ), pruscutitã (prus-cu-tí-tã), pruscutiri/pruscutire (prus-cu-tí-ri) – arãspãndescu multi chicuti di apã pri un lucru tra s-lu fac muceali (sh-poati s-lu lãvushescu); prãscutescu, pruscuchescu, asprucu-chescu, mpruscuchescu, pluscutescu, pluscuchescu, aruvinedz, arãvinedz, aruvrinedz, ntsilistredz
{ro: stropi}
{fr: arroser, éclabousser; asperger et balayer}
{en: sprinkle, spray, splash}
ex: lja n gurã apã shi u pruscutescu (lj-arucã chicuti di apã) tu fatsã; aurlã amarea, pruscuteashti; pruscutea pita tra si s-moalji
§ pruscutit (prus-cu-títŭ) adg pruscutitã (prus-cu-tí-tã), pruscutits (prus-cu-títsĭ), pruscutiti/pruscutite (prus-cu-tí-ti) – tsi easti udat cu pruscutirea; prãscutit, pruscuchit, asprucuchit, mpruscuchit, pluscutit, pluscuchit, aruvinat, arãvinat, aruvrinat, ntsilistrat
{ro: stropit}
{fr: arrosé, éclaboussé; aspergé et balayé}
{en: sprinkled, sprayed, splashed}
§ pruscutiri/pruscutire (prus-cu-tí-ri) sf pruscutiri (prus-cu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pruscuteashti; prãscutiri, pruscuchiri, asprucuchiri, mpruscuchiri, pluscutiri, pluscuchiri, aruvinari, arãvinari, aruvrinari, ntsilistrari
{ro: acţiunea de a stropi, stropire}
{fr: action d’arroser, d’éclabousser; d’asperger et de balayer; éclaboussement}
svici
svici (svícĭŭ) sn svici/svice (sví-ci) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz zvici
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãtombul
tombul (tóm-bulŭ) sn tombuli/tombule (tóm-bu-li) – unã fãshi di pãndzã shutsãtã (un bãrnu, unã distimeli shutsãtã, etc.) cu cari s-agudeashti ca cu cãmcichea (zvicilu, gãrbacea), tu un agioc di cilimeanj (cu tombulu); tombu, zvici, vurdal, gãrbaci, cãrbatsã, cãmcichi;
(expr: am tombulu tu mãnã = am mini putearea ta s-fac tsi voi)
{ro: bici}
{fr: espèce de fouet fait de bandes de toile et employé dans des jeux d’enfants}
{en: some kind of a whip made of a band of cloth, used in a children’s game}
ex: va-l ljau sh-io tombulu tu mãnã
(expr: va-nj yinã sh-a njia oara s-am putearea)
§ tombu (tóm-bu) sn tomburi (tóm-burĭ) – (unã cu tombul)
§ tombular (tom-bu-lárŭ) sm tombulari (tom-bu-lárĭ) – cilimeanlu (giucãtorlu dit agioclu di njits, “cu tombulu”) tsi ari tombulu tu mãnã
{ro: copilul cu biciul în mână la jocul “cu tombulu”}
{fr: le garçon avec le fouet à la main, dans le jeu “cu tombulu”}
{en: the child with the whip in his hand, in the game “cu tombulu”}
veargã
veargã (veár-gã) sf verdzi (vér-dzi) – cumatã tãljatã i aruptã dit unã-alumachi suptsãri di arburi, tsi si nduplicã lishor, cu cari omlu poati s-agudeascã lucri, ca cu un zvici; soi di shcop multu lungu shi suptsãri di lemnu i metal; ligãreauã, purteacã, shupãr-teacã, dãrmã, shufrã, vitsã, etc.
{ro: vargă, nuia}
{fr: verge}
{en: rod}
ex: na iu da di un om tsi tsãnea nã veargã tu mãnã; avinãtorlu talji nã veargã lungã shi u tindi prisupra-arãului; nj-agudi palma cu-unã veargã di her; lj-ari unã cu vearga di cornu; bati-l cu vearga di lemnu; treamburã ca vearga di-arcoari; acãtsã s-adarã guvojdi di fricã shi trimbura ca vearga; lja nã veargã di-amalamã shi dã-nj, dã-nj, pãnã s-dzãc agiundzi!
§ virgushcã (vir-gúsh-cã) sf virgushchi/virgushche (vir-gush-chi) – veargã njicã, lumãchitsã subtsãri
{ro: vargă micã, nuia micã}
{fr: petite verge}
{en: little rod}
§ vitsã1 (ví-tsã) sf vitsã (ví-tsã) – (unã cu veargã)
ex: zãpãlea-l cu vitsa (purteaca)
vrap!
vrap! (vrápŭ) inter – zbor tsi va s-aspunã vrondul tsi s-avdi cãndu cariva agudeashti tsiva cu zvicilu (cãmcichea); vap!
{ro: cuvânt care imită zgomotul făcut de lovitura unui bici}
{fr: mot qui imite le bruit d’un coup de fouet}
{en: word imitating the sound made by a whip}
ex: vrap! lj-ari unã cu vearga di cornu
§ vap! (vrápŭ) inter – (unã cu vrap)
ex: vap! unã cu zvicilu