DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cioc1

cioc1 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – hãlati adratã di-unã coadã (di-aradã di lemnu), cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (lemnu, lastic, etc.) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucri (penuri); ciucan, daimac;
(expr:
1: intrã-lj-u cu cioclu = agudea-l cu cioclu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: ciocan}
{fr: marteau}
{en: hammer}
ex: favrul sh-adrã penuri mãri shi un cioc; agudeam penura cu cioclu; ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc; dã-nj cioclu sh-cleashtea si ncaltsu caljlji; cãndu hii cioc, agudea!; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; intrã-lj cu cioclu aestu
(expr: nchisea s-lu-agudeshti cu cioclu-aestu), s-vedz cum ts-aspuni

§ ciucan (cĭu-cánŭ) sn ciucani/ciucane (cĭu-cá-ni) – (unã cu cioc1)

§ cioc3 (cĭócŭ) invar – vrondul tsi s-avdi cãndu cioclu agudeashti tsiva sãnãtos; ceac, ciuc, cioca!, toca!
{ro: sunetul de ciocan}
{fr: le son de marteau}
{en: sound of hammer}
ex: cioc! bãtea cu cioclu

§ ceac (cĭácŭ) invar – (unã cu cioc3)

§ ciuc (cĭúcŭ) invar – (unã cu cioc3)
ex: ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc

§ ciocut (cĭó-cutŭ) sn ciocuti/ciocute (cĭó-cu-ti) – ciucutirea tsi u-aducheashti omlu dit unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj); ciucutirea tsi u-aducheashti omlu di la inima tsi bati; ciucutiri; lãngoari di inimã cu cicãniri vãrtoasi
{ro: zvâcnitură dureroasă, boală de inimă, cord}
{fr: battement causé par un pus ou par une plaie douloureuse, corde}
{en: throb caused by an infection; heart illness}
ex: nj-u da ciocuti (nj-ciucuteashti, nj-cicãneashti) la mãnã; nj-da ciocuti la dzeadzitlu tsi nj-adunã; nu putui s-dormu tutã noaptea di ciocuti; yiradzlji-nj da ciocuti (cicãniri); amintã lãngoari di inimã, ciocut

§ ciocuta (cĭó-cu-ta) adv – ciucutirea (agudirea) tsi sh-u fac dauã lucri un di-alantu; ciucutiri;
(expr: fac ciocuta = s-agudescu dauã lucri (chelchi, oauã, etc.), cap ãn cap, un di-alantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zvãcnescu

zvãcnescu (zvãc-nés-cu) vb IV zvãcnii (zvãc-níĭ), zvãcneam (zvãc-neámŭ), zvãcnitã (zvãc-ní-tã), zvãcniri/zvãcnire (zvãc-ní-ri) – (inima, tãmpla, etc.) bati cu puteari cãndu fac un copus ma mari (alag, avursescu, mi-aspar, etc.); (arana) nj-da ciocuti cã nchiseashti s-acatsã pronj; ansar aniorihta mprostu, zvom dit un loc pi dinapandiha; mi-arãchescu (ansar) pi cariva cãndu nu s-ashteaptã; ciucutescu, cicãnescu, cicnescu, bat
{ro: zvâcni, bate, sări}
{fr: palpiter, battre fortement, bondir, éclater avec bruit; claquer}
{en: throb, beat, spring up}
ex: inima-lj zvãcnea (bãtea agonja sh-cu puteari)

§ zvãcnit (zvãc-nítŭ) adg zvãcnitã (zvãc-ní-tã), zvãcnits (zvãc-nítsĭ), zvãcniti/zvãcnite (zvãc-ní-ti) – tsi bati (inima); tsi ciucuteashti (arana); tsi ansari (aniorihta); ciucutit, cicãnit, cicnit, bãtut
{ro: zvâcnit, bătut, sărit}
{fr: palpité, battu fortement, bondi, éclaté avec bruit; claqué}
{en: throbbed, beaten, sprung up}

§ zvãcniri/zvãcnire (zvãc-ní-ri) sf zvãcniri (zvãc-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva zvãcneashti; ciucutiri, cicãniri, cicniri, bãteari
{ro: acţiunea de a zvâcni, de a bate, de a sări; zvâcnire, batere, sărire}
{fr: action de palpiter, de battre fortement, de bondir, d’éclater avec bruit; de claquer}
{en: action of throbbing, of beating, of springing up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã