DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

drãshtealã

drãshtealã (drãsh-teá-lã) sf drãshtelj (drãsh-téljĭ) – unã soi di bãtanji (bãtalji) faptã s-lucreadzã cu apa di la-arãu, iu s-agudescu (cu ciocuti di lemnu) tsãsãturi di lãnã (malina, shiaclu, adimtul, vilendzãli, etc.); grãshtealã, bãtanji, bãtalji, mãndanji; (fig: drãshtealã = (i) loclu iu s-aflã drãshteala, cu apa tsi curã agonja cãndu s-agudeashti di-unã cheadicã (loc, cheatrã, etc.) n cali; vãltoari, tsãfuni, viro, zuryio (ii) (ca adg) ud, muceali)
{ro: dârstă}
{fr: sorte de moulin à foulon}
{en: a kind of fuller}
ex: la drãshtealã shi la moarã; Avdela avea trei drãshtelj; duc vilendzãli la drãsh-tealã; scãrchi arãzboilu, sã s-ducã la drãshtealã (tsifuni, vãltoari) ncãrcatã, sh-di la drãshtealã la bãtanji; nj-yini din pãzari ud, drãshtealã (muceali); ti doari caplu, du-ti la drãshtealã (ca s-ti doarã ma multu!)

§ grãshtealã (grãsh-teá-lã) sf grãshtelj (grãsh-téljĭ) – (unã cu drãshtealã)

§ ndrãshtescu (ndrãsh-tés-cu) vb IV ndrãshtii (ndrãsh-tíĭ), ndrãshteam (ndrãsh-teámŭ), ndrãshtitã (ndrãsh-tí-tã), ndrãshtiri/ndrãshtire (ndrãsh-tí-ri) – bat la (bat tu) drãshtealã tsãsãturi di lãnã (ca malinã, shiac, vilendzã, etc.); ndrãshtedz, bãtãnjusescu, bãtãljusescu; (fig: (trã njits) ndrãshtescu = mi ud, ud culupanlu; nj-fac apa tu scutã)
{ro: da la drâstă}
{fr: faire passer dans le moulin à foulon}
{en: full, pass through fuller}
ex: nu li avea ninga ndrãshtitã; nu-nj li ndrãshti ghini; si ndrãshti (fig: s-featsi ud, muceali)

§ ndrãshtit (ndrãsh-títŭ) adg ndrãshtitã (ndrãsh-tí-tã), ndrãshtits (ndrãsh-títsĭ), ndrãshtiti/ndrãshtite (ndrãsh-tí-ti) – tsi fu dat (bãtut shi cãlcat) la drãshtealã; ndrãshtat, bãtãnjusit bãtãljusit
{ro: dat la piuă}
{fr: passé par le moulin à foulon}
{en: fulled}
ex: adusi shiac ndrãshtit (tsi fu tricut la drãshtealã); eara ndrãshtit njiclu (fig: eara ud njiclu, avea faptã pri el), tr-atsea nu acumtinea

§ ndrãshti-ri/ndrãshtire (ndrãsh-tí-ri) sf ndrãshtiri (ndrãsh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã tsãsãturã di lãnã easti bãtutã sh-cãlcatã la drãshtealã; ndrãshtari, bãtãnjusiri, bãtãljusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsãfuni/tsãfune

tsãfuni/tsãfune (tsã-fú-ni) sf tsãfunj (tsã-fúnjĭ) – loc ma ahãndos (ca unã soi di groapã) tu mesi di-arãu, iu apa tsi curã agonja si-anvãrteashti deavãrliga di ea insãsh; anvãrtirea tsi sh-fatsi apa cãndu curã agonja shi s-agudeashti di-unã cheadicã n cali (loc, cheatrã, etc.); vãltoari, viro, zuryio
{ro: vâltoare}
{fr: chute d’eau d’un moulin, remous}
{en: whirlpool, eddy}
ex: s-nicã tu tsãfunea di moarã; si zvumea ca tsãfuni unã fashi di lunjinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

viro

viro (vi-ró) sm viradz (vi-rádzĭ) – loc ma ahãndos (ca unã soi di groapã), tu mesi di-arãu, iu apa tsi curã agonja si-anvãrteashti deavãrliga di ea insãsh; apã ahãndoasã tu mesi di-arãu (baltã, lac, etc.); anvãrtirea tsi sh-fatsi apa cãndu curã agonja shi s-agudeashti di-unã cheadicã n cali; tsãfuni, vãltoari, zuryio
{ro: vâltoare, bulboacă}
{fr: eau profonde, endroit profond dans l’eau}
{en: whirlpool, eddy}
ex: s-nicã tu viro (tsãfuni)

§ vãltoari/vãltoare (vãl-tŭá-ri) sf vãltori (vãl-tórĭ) – (unã cu viro)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zuryio

zuryio (zur-yĭó) sm zuryeadz (zur-yĭádzĭ) – apã ahãndoasã tu mesi di-arãu (baltã, lac, etc.); loc ma ahãndos (ca unã soi di groapã) tu mesi di-arãu, iu apa tsi curã agonja si-anvãrteashti deavãrliga di ea insãsh; anvãrtirea tsi sh-fatsi apa cãndu curã agonja shi s-agudeashti di-unã cheadicã n cali; vãltoari, viro, tsãfuni
{ro: vâltoare, bulboacă}
{fr: eau profonde, endroit profond dans l’eau, remous}
{en: whirlpool, eddy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã