DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

minti/minte

minti/minte (mín-ti) sf mintsã (mín-tsã) – harea tsi u-ari omlu (tu midua din cap) tra s-poatã s-mindueascã (s-giudicã, s-cuiteascã, s-siluyiseascã, si sh-aducã aminti, s-poatã s-aducheascã tsi s-fatsi tu lumi, s-poatã sã nveatsã cum sta lucrili, etc.); minduiri, nãieti, nieti; giudicatã, idei, pãreari, dishtiptãciuni; miduã, crier;
(expr:
1: minti muljireascã = minti lishoarã, fãrã ahãndami;
2: minti ficiureascã, minti nicoaptã, minti niligatã ninga = minti di ficiuric, ageamit, nicriscut, nu ca di om mari, etc.;
3: iu ts-alagã (tsã fudzi, tsã si dutsi) mintea = iu ti mindueshti, tsi mindueshti;
4: ãnj imnã (nj-si dutsi) mintea, mi duc cu mintea = mi duc cu idea, cu scupolu, cu nietea, cu umutea;
5: hiu dus (chirut) cu mintea = stau di minduescu ahãndos (la un lucru) sh-nu bag dip oarã la-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini;
6: nj-da mintea = minduescu, nj-si pari, nj-treatsi prit minti, aduchescu;
7: ãnj dzãc cu mintea (tu minti) = nu dzãc cu grailu, mash minduescu;
8: nj-easti (nj-armasi) mintea (la un lucru) = mi minduescu (la un lucru), nu va (nu pot s-) lu-agãrshescu (lucrul);
9: ãnj treatsi (nj-yini) prit (tu) minti = tihiseashti s-minduescu (tri un lucru), ãnj ticneashti tsiva;
10: tsãn minti = nj-aduc aminti, nu-agãrshescu;
11: nj-easi (un lucru) dit minti = lu-agãrshescu (lucrul, cã nu-lj dau vãrnã simasii);
12: ãnj ljau (mut) mintea (di la un lucru) = nu mata mi minduescu la un lucru, lu-alas di-unã parti, lu-agãrshescu;
13: ãlj caftu mintea = voi si shtiu tsi mindueashti, voi s-mi urnipseascã;
14: ãnj da nã minti = ãnj da unã urnimii, mi urnipseashti;
15: escu di mintea-a unui, escu tu-unã minti cu = hiu sinfuni cu cariva, am idyili pãreri;
16: a njia nj-da (nj-va) mintea cã…= minduescu cã-i ghini…, pãrearea-a mea easti cã…;
17: nu nj-u va mintea = nu-nj yini s-pistipsescu, nu pot s-pistipsescu;
18: nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu;
19: am minti, escu cu minti, nji ngreacã mintea, nj-u-am tutã mintea, escu ntreg la minti = minduescu ghini, ndreptu, cum lipseashti, nu minduescu ca glarlji;
20: nj-frãngu mintea = minduescu multu, ahãndos, mi frimintu;
21: lj-u tornu (lj-u shuts, lj-u-alãxescu, lj-u mut) mintea = (i) lj-alãxescu pãrearea, ideea; (ii) lu nduplic (s-facã tsiva);
22: nu nji ncapi mintea = (i) nu (pot s)-aduchescu dip; (ii) nu pot s-mi minduescu cã ahtari lucru poati si s-facã;
23: nu-nj talji mintea (caplu, carafeta, etc.) tra s-aduchescu = nu hiu sh-ahãntu dishteptu tra s-aduchescu, nu pot s-aduchescu (tsi s-fatsi, tsi-nj si dzãtsi, etc.);
24: dipun minti; bag minti; nj-yini mintea; nj-adun minti n cap = giudic ma ghini, nvets; mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu;
25: escu shcurtu tu minti, fãrã minti, lishor di minti; unã minti, sh-atsea grãtseascã; u pitricui mintea trã leamni; etc. = nu para escu dishteptu, nu para minduescu ghini, nu-am giudicata bunã, escu fãrã multã minti n cap, escu prostu, glar, lishor, hazo, ahmac, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oarã

oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ori1

ori1 (órĭ) sf pl –
1: mirãchi lishoari, naljurea, sh-niminduiti ghini tsi yin aniorihta, tsi s-fac afani agonja shi s-alãxescu dipriunã, lishor, fãrã multã minduiri;
2: numã tsi yini di la trei gindi dit mituluyia grãtseascã tsi-lj fãtsea s-pidipseascã multu, atselj tsi adra lãets; bolj, nazi, naji, caprici, fãrfudã, camomati, mutri; zurlets, urghii, hulii, etc.
{ro: capricii, furii}
{fr: caprices, furies}
{en: whims, caprices; furies}
ex: mirili suntu cu orli (cu fãrfudzli, cu cãpricili); lu-acatsã cãtivãrãoarã orli (inatea, zurleatsa, huliili, uryiili); dupã tsi va-lj treacã orli (boljli, huliili); cãndu-lj yin orli (boljli, huliili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scãrcic1

scãrcic1 (scắr-cicŭ) vb I scãrcicai (scãr-ci-cáĭ), scãrcicam (scãr-ci-cámŭ), scãrcicatã (scãr-ci-cá-tã), scãrcicari/scãrcicare (scãr-ci-cá-ri) – fac un vrondu uscat cãndu-lj frec dintsãlj un di-alantu; cãrtsãnescu (dintsãlj), crãtsãnescu, scãrshnescu, scrãcic, shcãrcic, zgroamic
{ro: scrâşni (dinţii)}
{fr: grincer des dents}
{en: grind one’s teeth}
ex: scãrcicam dintsãlj; scãrcicã mãseili; lamnja, cum ãl vidzu, scãrcicã unã oarã dintãlj; lu-acãtsã zurleatsa shi ahurhi sã scãrcicã dintsãlj

§ scãrcicat (scãr-ci-cátŭ) adg scãrcicatã (scãr-ci-cá-tã), scãrcicats (scãr-ci-cátsĭ), scãrcicati/scãrcicate (scãr-ci-cá-ti) – cari fatsi un vrondu uscat ca-atsel a dintsãlor cãndu s-freacã un di-alantu; cãrtsãnit, crãtsãnit; shcãrcicat, scrãcicat, scãrshnit, zgrumicat
{ro: scrâşnit (dinţii)}
{fr: grincé, (dent) grincée}
{en: ground (teeth)}

§ scãrcicari/scãrcicare (scãr-ci-cá-ri) sf scãrcicãri (scãr-ci-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã scãrcicã dintsãlj; cãrtsãniri, crãtsãniri, scrãcicari, shcãrcicari, scãrshniri, zgrumicari
{ro: acţiunea de a scrâşni (dinţii); scrâşnire}
{fr: action de grincer (les dents)}
{en: action of grinding (one’s teeth)}
ex: aclo va s-hibã plãndzirea shi scãrcicarea-a dintsãlor

§ scrãcic (scrắ-cicŭ) vb I scrãcicai (scrã-ci-cáĭ), scrãcicam (scrã-ci-cámŭ), scrãcicatã (scrã-ci-cá-tã), scrãcicari/scrãcicare (scrã-ci-cá-ri) – (unã cu scãrcic)
ex: scrãcicam dintsãlj

§ scrãcicat (scrã-ci-cátŭ) adg scrãcicatã (scrã-ci-cá-tã), scrãcicats (scrã-ci-cátsĭ), scrãcicati/scrãcicate (scrã-ci-cá-ti) – (unã cu scãrcicat)

§ scrãcicari/scrãcicare (scrã-ci-cá-ri) sf scrãcicãri (scrã-ci-cắrĭ) – (unã cu scãrcicari)

§ shcãrcic (scắr-cicŭ) vb I shcãrcicai (shcãr-ci-cáĭ), shcãrcicam (shcãr-ci-cámŭ), shcãrcicatã (shcãr-ci-cá-tã), shcãrcicari/shcãrcicare (shcãr-ci-cá-ri) – (unã cu scãrcic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tinir

tinir (tí-nirŭ) sm, sf, adg tinirã (tí-ni-rã), tiniri (tí-nirĭ), tiniri/tinire (tí-ni-ri) – tsi easti njic tu anj; tsi nu easti ficior njic, om matur i aush; om tsi easti tu unã ilichii tsi yini dupã ficiureatsã shi nãinti ca s-creascã shi s-agiungã matur shi aush; (fig: tinir = (lucru) tsi nu easti faptu di multu chiro, tsi easti proaspit adrat; proaspit, freshcu, taze)
{ro: tânăr; proaspăt}
{fr: jeune; frais}
{en: young; fresh}
ex: nu s-ved parei di tiniri; acumpãrai cash tinir (proaspit, freshcu); ficiorlu easti nica tinir (njic tu anj); calu-aestu easti tinir di patru anj; s-aplicã tinirlu s-bea apã; ashi lj-eara scriatã, s-moarã... tinir; s-hibã adrati sade dupã mintea a tinirlor; aestã minti nu poati s-easã ditu caplu a unui tinir ageamit; vinji tu aistã pãlati un tinir si-lj beai tu scafã

§ tinirami/tinirame (ti-ni-rá-mi) sf fãrã pl –
1: multimi di tiniri; multsã tiniri adunats tu idyiul loc;
2: ilichia-a oaminjlor tiniri; tinireatsã; giunami
{ro: tinerime, tineret, tinereţe}
{fr: nombre de jeunes gens; jeunesse}
{en: number of young people; age of young people}
ex: tiniramea (atselj tsi eara tiniri) giuca n cor

§ tinireatsã (ti-ni-reá-tsã) sf tinirets (ti-ni-rétsĭ) – ilichia-a oaminjlor tiniri; protslji anj di banã-a omlui; njatã, tinirami
{ro: tinereţe}
{fr: jeune âge, jeunesse}
{en: young age}
ex: ãlj fu njilã di tinireatsa-a lui (ilichia-a lui tinirã); fudz cã-i crimã di ahtari tinireatsã; si-nj lja banã sh-tinireatsã (ilichia-a mea tinirã); ni tu tinireatsã (anjlj-a mei tiniri), ni tu aushatic nu avu tihi; cum s-chearã ahtari tinireatsã sh-ahtari giuneatsã; li giur pi tiniretsli-a tali; tinireatsã i zurleatsã; mushuteatsa-a lui shi tinireatsa-atsea scri-atã

§ tinirescu (ti-ni-rés-cu) adg tinireascã (ti-ni-reás-cã), tinireshtsã (ti-ni-résh-tsã), tinireshti (ti-ni-résh-ti) – tsi ari s-facã cu oaminjlji tiniri; di tinir
{ro: tineresc}
{fr: de jeune âge}
{en: youthful, of young age}
ex: tinirescul (di oaminj tiniri) stranj nu aundzeashti a aushlui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zurlu

zurlu (zúr-lu) sm, sf, adg zurlã (zúr-lã), zurlji (zúr-lji), zurli/zurle (zúr-li) – atsel tsi ari unã lãngoari di minti (tsi sh-u chiru mintea) shi nu mindueashti (giudicã) di-arada ca tutã-alantã dunjai; glar di minti; cicãnit la minti; loat di vimtu; loat di lunã; parmen; (fig:
1: zurlu = om tsi s-poartã ca un tsi u-ari chirutã mintea; expr:
2: burets zurlji = burets fãrmãcosh, tsi nu suntu bunj trã mãcari;
3: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = zbor tsi s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-au vãrnã cusuri;
4: zurlul nu ari coarni si-l cunoshti = omlu zurlu easti ca tuts alantsã, nu-aspuni tsiva maxutarxu cari s-lu-aleagã di oaminjlji di-aradã;
5: cu zurlu ts-badz mintea, zurlu s-hii = va hii sh-tini zurlu, ma s-ti-acats s-fats alishvirishi cu-un zurlu)
{ro: nebun, dement}
{fr: fou, dément, forcené, vénéneux}
{en: insane, crazy, madman (madwoman)}
ex: nã ursã zurlã, tsi n pãduri-aurlã (angucitoari: tupoara, tsupata); unã eapã zurlã, alagã prit pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); s-featsi ca zurlu (s-featsi cã easti glar); pristi nãs s-arucã zurlu (ca glar, ca zurlu); percea-lj si mutã zurlã (ca mintitã di vimtu); zurlul, zurlu lu adutsi n cali; zurlu fu tinir, zurlu sh-aush; di mbitat s-aspari shi zurlul; tradzi nãsã, tsãni schinlu, trãdzeari di zurlã, lu zmulsi schinlu cu tuti arãdãtsinj; zurla, cu perlji cãtrã naljurea, s-hiumusi s-lu-acatsã; cara s-vrei s-lj-ascachi tuts, s-ti fats ca zurlu shi s-li vershi tuti

§ zurleatsã (zur-leá-tsã) sf zurlets (zur-létsĭ) – lãngoarea (di minti) tsi-l fatsi omlu s-nu giudicã ca tutã lumea di-aradã; purtarea tsi lu-aspuni omlu cã easti zurlu; zurlami, zurlilji, glãrimi (fig: zurleatsã = purtari tsi sh-u-adutsi cu zurleatsa)
{ro: nebunie}
{fr: folie}
{en: madness}
ex: ãlj vinji zurleatsa; mintea cu zurleatsa (glãrimea) surãri suntu; lu-acãtsã zurleatsa shi ahurhi sã scãrcicã dintsãlj; fatsi zurlets, ca ficior; tinireatsã i zurleatsã

§ zurlami/zurlame (zur-lá-mi) sf zurlãnj (zur-lắnjĭ) – (unã cu zurleatsã)
ex: cu zurlamea-a ta, nj-featsish multã znjii

§ zurlilji/zurlilje (zur-lí-lji) sf zurlilj (zur-líljĭ) – (unã cu zurleatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn