DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arujescu

arujescu (a-ru-jĭés-cu) vb IV arujii (a-ru-jíĭ), arujam (a-ru-jĭámŭ), arujitã (a-ru-jí-tã), arujiri/arujire (a-ru-jí-ri) – (calu) scoati bots dit gurã cãndu aducheashti tsiva (va tsiva, etc.); (fig: arujescu = scot bots ca-atseali scoasi di calj); rujescu, azurescu
{ro: necheza}
{fr: hennir}
{en: neigh}
ex: caljlji arujescu, muntsãlj ãnchisescu, pupãza tut bati (angucitoari: moara); un mãndzu nu-arujashti; cãrvanea tutã aruji; calu arujashti tu pãhnii; suntu multi prici tsi arujescu

§ arujit (a-ru-jítŭ) adg arujitã (a-ru-jí-tã), arujits (a-ru-jítsĭ), arujiti/arujite (a-ru-jí-ti) – (calu) tsi ari scoasã bots dit gurã
{ro: care a nechezat}
{fr: qui a henni}
{en: who has neighed}

§ arujiri/arujire (a-ru-jí-ri) sf arujiri (a-ru-jírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cal arujashti; rujari, azuriri
{ro: acţiunea de a necheza; nechezare nechezat}
{fr: action d’hennir; hennissement}
{en: action of neighing; neighing}
ex: s-trunduescu muntsãlj di-arujirea-a caljlor; arujirea adutsi furtutirea; arujirea-a calui nu easti semnu bun cãndu sh-ari sotslji deadun; avdzãndalui arujirea di cal, agiumsi lamnja n tsilar

§ rujescu (ru-jĭés-cu) vb IV rujii (ru-jíĭ), rujam (ru-jĭámŭ), rujitã (ru-jí-tã), rujiri/rujire (ru-jí-ri) – (unã cu arujescu)
ex: rujashti nãirit calu; ca cal ma s-ts-arujascã, ruja-lj tini ca eapã

§ rujit (ru-jítŭ) adg rujitã (ru-jí-tã), rujits (ru-jítsĭ), rujiti/rujite (ru-jí-ti) – (unã cu arujit)
ex: s-avdza rujitlu-a caljlor

§ rujiri/rujire (ru-jí-ri) sf rujiri (ru-jírĭ) – (unã cu arujiri)

§ azurescu (a-zu-rés-cu) vb IV azurii (a-zu-ríĭ), azuream (a-zu-reámŭ), azuritã (a-zu-rí-tã), azuriri/azurire (a-zu-rí-ri) – (unã cu arujescu)

§ azurit (a-zu-rítŭ) adg azuritã (a-zu-rí-tã), azurits (a-zu-rítsĭ), azuriti/azurite (a-zu-rí-ti) – (unã cu arujit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

huzuri/huzure

huzuri/huzure (hu-zú-ri) sf huzuri (hu-zúrĭ) – starea sufliteascã tu cari s-aflã cariva cari nu-ari frimintãri sh-cripãri; arihati, isihii, sigã, irini, etc.
{ro: tihnă, odihnă; comoditate}
{fr: repos; aise, commodité, loisir}
{en: rest; comfort}
ex: om di huzuri (di isihii, tsi bãneadzã tu-arihati)

§ hãzuri/hãzure (hã-zú-ri) sf hãzuri (hã-zúrĭ) – (unã cu huzuri)

§ huzuripsescu (hu-zu-rip-sés-cu) vb IV huzuripsii (hu-zu-rip-síĭ), huzuripseam (hu-zu-rip-seámŭ), huzuripsitã (hu-zu-rip-sí-tã), huzuripsiri/huzuripsire (hu-zu-rip-sí-ri) – mi hãrsescu di bana tsi-u duc (isihã, lishoarã, fãrã chideri, tu-arihati, fãrã s-am ananghi s-lucredz greu, etc.)
{ro: huzuri, trăi comod}
{fr: prendre ses aises; se mettre à son aise; vivre tranquillement}
{en: lead an easy (comfortable, content) life}

§ huzuripsit (hu-zu-rip-sítŭ) adg huzuripsitã (hu-zu-rip-sí-tã), huzuripsits (hu-zu-rip-sítsĭ), huzuripsiti/huzuripsite (hu-zu-rip-sí-ti) – tsi ari unã banã isihã (lishoarã, fãrã chideri, tu-arihati, fãrã s-aibã ananghi s-lucreadzã greu, etc.)
{ro: huzurit, care trăieşte comod}
{fr: qui prendre ses aises; qui se mettre à son aise; qui vit tranquillement}
{en: who leads an easy (comfortable, content) life}
ex: e, ore, e!, huzuripsite, alasã-nj cãtsãlu tu sigã

§ huzuripsi-ri/huzuripsire (hu-zu-rip-sí-ri) sf huzuripsiri (hu-zu-rip-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi huzuripseashti
{ro: acţiunea de a huzuri, de a trăi comod}
{fr: action de prendre ses aises; de se mettre à son aise; de vivre tranquillement}
{en: action of leading an easy (comfortable, content) life}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã