DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

brãn1

brãn1 (brắnŭ) sn brãni/brãne (brắ-ni) – fashã di pãndzã (di sirmã, di cheali, etc.) tsi sh-u bagã omlu (muljarea) di mesi tra s-lji tsãnã mesea (s-nu-l/s-nu u doarã mesea, s-lji sta stranjlu ma ghini pri trup, trã mushiteatsã, etc.); bãrnu, zonã, zunã, curauã, tizgã (di lãnã), fochi (di cheali);
(expr:
1: easti cu brãnlu azvarna = easti un om tsi caftã cãvgãlu tut chirolu; cãvgãgi, zurbã;
2: s-featsi pãn di brãn = s-umplu tut ãntreg, priti tut;
3: a tsia ts-adarã brãnlu, sh-a nja-nj herbu grãnlu = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi sã ndreadzi trã numtã (cã a grambolui lj-si da brãnlu cu cari s-tsindzi, cãndu sã ndreadzi cu stranjili di gambro); earã trã mini easti chiro di jali (cã grãnlu tsi s-hearbi easti si sã mpartã trã mortsã, trã ljirtarea-a lor)
{ro: brâu, centură}
{fr: ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: girdle, belt}
ex: doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); aushlji poartã brãni lundzi; poartã di mesi un brãn di lãnã; fãrnul, di-a tãu brãn ligat; tradzi brãnlu azvarna
(expr: caftã cãvgã); turcul sãrgljashti brãnlu si-lj lu caltsã
(expr: tra s-aflã itii di cãvgã)

§ bãrnu1 (bắr-nu) sn bãrni/bãrne (bắr-ni) – (unã cu brãn1)
ex: Mitrush, cãlãmarlu n bãrnu, ma si pari cal cu fãrnu; fur cu barba pãn’ di bãrnu; bãrnu nivishtescu di-asimi; vurgãrlji poartã bãrnu lungu; intrã tu apã pãnã la bãrnu

§ brãnishor (brã-ni-shĭórŭ) sn brãnishoari/brãnishoare (brã-ni-shĭŭá-ri) – brãn njic
{ro: brâu mic}
{fr: petite ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: small girdle, little belt}

§ bãrnishor (bãr-ni-shĭórŭ) sn bãrnishoa-ri/bãrnishoare (bãr-ni-shĭŭá-ri) – (unã cu brãnishor)

§ dizbrãnedz (diz-brã-nédzŭ) (mi) vb I dizbrãnai (diz-brã-náĭ), dizbrãnam (diz-brã-námŭ), dizbrãnatã (diz-brã-ná-tã), dizbrãna-ri/dizbrãnare (diz-brã-ná-ri) – (ãnj) disfac (scot) brãnlu di la mesi; dizbãrnedz, distsingu; (fig: dizbrãnedz = fac cariva s-ducã unã banã arushinoasã, multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii, etc.; dizmal, distorcu, dishuts, distsingu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

buzunar

buzunar (bu-zu-nárŭ) sn buzunari/buzunare (bu-zu-ná-ri) – unã soi di pungã cusutã (cãtrã nuntru) tu un stranj, iu s-poatã omlu si-sh bagã njits lucri, tra s-li poartã cu el aclo iu s-dutsi; gepi, geapi, giopi, supani
{ro: buzunar}
{fr: poche}
{en: pocket}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gepi/gepe

gepi/gepe (gé-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – unã soi di pungã cusutã tu un stranj iu s-poatã omlu s-bagã njits lucri, tra s-li poartã cu el aclo iu s-dutsi; geapi, giopi, buzunar, supani;
(expr:
1: mi priimnu cu mãnjli n gechi = nu fac tsiva, nj-amintu bana fãrã s-lucredz;
2: nu stau cu mãnjli n gepi = nu shed fãrã s-fac tsiva;
3: u bag sh-aestã cuvendã ghini n gepi = nj-u bag ghini tu minti aestã cuvendã tra s-nu u-agãrshescu;
4: tut chirolu hiu cu mãna n gepi = hiu multu cuvãrdã, hiu multu spatal, agiut lumea sh-lã dau dipri-unã paradz;
5: dau dit gepea-a mea = pãltescu mini;
6: l-bag tu gepi = (i) l-vindu (un lucru); (ii) (pot s-)lu-arãd lishor pri cariva;
7: lu-am tu gepi = lu-am tu putearea-a mea sh-pot s-lji dzãc s-facã tsi voi mini)
{ro: buzunar}
{fr: poche}
{en: pocket}
ex: un ficior, ficiuric, tut cu mãnjli n gepi sta (angucitoari: budiclu); cofa cu mini u trag, mãnjli tu nãsã u bag (angucitoari: gepea); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: plosca); feata scoasi dit gepi unã mãndilã albã; bãgã mãna n gepi shi vidzu cã li-avea gepurli mplini di cufeti; pi tu gepuri ea mutreashti; lj-easti-aruptã gepea; truoarã shuirã sharpili din gepi-lj; l-bãgãm ãn gepi
(expr: l-vindum) agrul; ma sh-dratslji nu shidea cu mãnjli n gepi
(expr: nu shidea fãrã s-facã tsiva) shi s-loarã dupã nãsh unãshunã

§ geapi/geape (gĭá-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – (unã cu gepi)
ex: scoasi lucrili din geapi, cãndu durnja hrisiclu, sh-li bãgã n geapi alanti; ciraclu scoasi dit geapi lucrili a featãljei di flurii

§ giopi/giope (gĭó-pi) sf giochi(?) (gĭóchĭ) shi giopuri(?) (gĭó-purĭ) – (unã cu gepi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pãrcãzon

pãrcãzon (pãr-cã-zónŭ) sn pãrcãzoani/pãrcãzoane (pãr-cã-zŭá-ni) – cioara i curaua cu cari s-leagã di mesi zmeanili, poalili, etc.; prãcãzon, mpãrcãzon, prucuzuni
{ro: brăcinar}
{fr: lacet de caleçon}
{en: waistband (drawers)}
ex: easti-arshini s-tsã si veadã pãrcãzonlu

§ prãcãzon (prã-cã-zónŭ) sn prãcãzoani/prãcãzoane (prã-cã-zŭá-ni) – (unã cu pãrcãzon)

§ mpãrcãzon1 (mpãr-cã-zónŭ) sn mpãrcãzoani/mpãrcãzoane (mpãr-cã-zŭá-ni) – (unã cu pãrcãzon)

§ prucuzunã (pru-cu-zú-nã) sf prucuzuni/pru-cuzune (pru-cu-zú-ni) – (unã cu pãrcãzon)

§ mpãrcãzon2 (mpãr-cã-zónŭ) (mi) vb I mpãrcãzunai (mpãr-cã-zu-náĭ), mpãrcãzunam (mpãr-cã-zu-námŭ), mpãrcãzunatã (mpãr-cã-zu-ná-tã), mpãrcãzunari/mpãrcãzunare (mpãr-cã-zu-ná-ri) – bag (cos) un pãrcãzon la zmeani; mi leg cu pãrcãzonlu
{ro: pune (lega) un brăcinar}
{fr: mettre un lacet au caleçon}
{en: put a waistband}
ex: mpãrcãzoanã-lj zmeanili; lji mpãrcãzunai zmeanili n fatsa-a oaminjlor

§ mpãrcãzunat (mpãr-cã-zu-nátŭ) adg mpãrcãzunatã (mpãr-cã-zu-ná-tã), mpãrcãzunats (mpãr-cã-zu-nátsĭ), mpãrcãzunati/mpãrcãzunate (mpãr-cã-zu-ná-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã un pãrcãzon
{ro: cu brăcinarul pus}
{fr: avec un lacet au caleçon}
{en: with a waistband}

§ mpãrcãzunari/mpãrcãzunare (mpãr-cã-zu-ná-ri) sf mpãrcãzunãri (mpãr-cã-zu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bagã un pãrcãzon
{ro: acţiunea de a pune (de a lega) un brăcinar}
{fr: action de mettre un lacet au caleçon}
{en: action of putting a waistband}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã