|
|
zulumi/zulume
zulumi/zulume (zu-lú-mi) sf zulunj (zu-lúnjĭ) – starea tu cari s-aflã (shi apitrusirea tsi u-aduchescu) oaminjlji dit tu-un stat iu caplu easti un tiran shi elj lipseashti s-facã (fãrã s-cãtigurseascã) tut tsi lã si caftã; loari di lucri cu zorea (di la oaminj); lucrili tsi s-lja (s-furã) di-atselj tsi amintã un polim di la-atselj tsi-l chirurã; pljashcã, pleashcã, pleacicã, pradã, pridãciuni, eamã, yeamã, yeaghmã, gengã, ghengã
{ro: pradă, oprimare}
{fr: proie, oppression}
{en: looting, plunder, oppression}
ex: zulumea (apitrusirea) shi avinãrli a crishtinjlor; cari trã bun, cari trã zulumi (pradã); easti an, nu-ari faptã zulumi ca altsã anj
§ zulumgi (zu-lum-gí) sm, adg zulumgeadz (zu-lum-gĭádzĭ) – (atsel) tsi fatsi zulumi (pljashcã, pradã, spolji, etc.); un tsi furã; zulumchear, pleashcagi, pljashcagi
{ro: jefuitor}
{fr: pillard}
{en: looter, plunderer}
§ zulumchear (zu-lum-chĭárŭ) adg zulumchearã (zu-lum-chĭá-rã), zulumcheari (zu-lum-chĭárĭ), zulumcheari/zulum-cheare (zu-lum-chĭá-ri) – (omlu) tsi caftã s-aibã tsiva cu itsi trop, cã ari i nu ari ananghi; tsi fatsi zulumi (pljashcã, pradã, spolji, etc.); zulumgi, pleashcagi, pljashcagi
{ro: hrăpăreţ, jefuitor}
{fr: rapace, pillard}
{en: rapacious, looter, plunderer}
ex: tuts cãts s-featsirã urtats cu-aestu zulumchear armasirã fãrã cãmeashi
alimurã
alimurã (a-li-mú-rã) sf alimuri/alimure (a-li-mú-ri) – loari di lucri cu zorea (furtu); lucrili tsi s-lja (s-furã) di-atselj tsi amintarã un polim di la-atselj tsi-l chirurã polimlu (i lumea-a lor); pradã, spolji, pljashcã, pleashcã, pleacicã, eamã, yeamã, yeaghmã, gengã, ghengã, zulumi
{ro: jaf}
{fr: pillage}
{en: looting}
ex: u featsirã alimurã (u featsirã pradã = u mprãdarã)
cãmpu
cãmpu (cắm-pu) sn cãmpuri (cắm-purĭ) shi cãnchi (cắn-chi) – loc mari sh-tes (padi) fãrã vãljuri, dzenj shi ohturi (di-aradã cu agri tsi s-lucreadzã icã tsãnut cu earbã ti hrana-a prãvdzãlor); padi, pãdinã, padinã, mire, mulãlichi;
(expr: muntsãlj lj-adar cãmpu = lj-alag locurli tuti, lj-alag muntsãlj dip canda suntu cãmpuri)
{ro: câmp}
{fr: champ, pays plat, (terrain en) plaine}
{en: field, flat open country, plain}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriitura); tu cãmpul (padea) di Bituli; toamna, multsã-armãnj dipun tu cãmpu; pri cãmpul nilucrat creashti earbã; s-ti duc la cãmpu (tu hoara dit pãdinã); s-featsi un cãmpu mari sh-mushat; apili atseali tsi s-avea adunatã n cãmpu shi prit bãltsã; un cãmpu ermu, iu nu s-videa cipit di om
§ cãmpic (cãm-pícŭ) sn cãmpitsi/cãmpitse (cãm-pí-tsi) – cãmpu ma njic; cãmpish
{ro: câmp mic}
{fr: petit champ}
{en: small plain}
§ cãmpish1 (cãm-píshĭŭ) sn cãmpishuri (cãm-pí-shĭŭrĭ) – (unã cu cãmpic)
§ cãmpish2 (cãm-píshĭŭ) adg cãmpishi/cãmpishe (cãm-pí-shi), cãmpish (cãm-píshĭ), cãmpishi/cãmpishe (cãm-pí-shi) – tsi ari s-facã cu cãmpul; tsi yini dit (creashti tu, bãneadzã tu, etc.) cãmpu
{ro: câmpenesc}
{fr: champêtre, de plaine}
{en: rustic, rural, from plains}
ex: tutiputã cãmpishi (di cãmpu); calu tsi-adusish easti cãmpic (di cãmpu)
§ cãmpean (cãm-peánŭ) sm, sf cãmpeanã (cãm-peá-nã), cãmpenj (cãm-pénjĭ), cãmpeani/cãmpeane (cãm-peá-ni) – om tsi bãneadzã tu cãmpu
{ro: câmpean}
{fr: habitant de la plaine}
{en: man living in the plains, plains man}
ex: noi cãmpenjlji avem cama mari zulumi ca muntenjlji
§ cãmpar (cãm-párŭ) sm, sf cãmparã (cãm-pá-rã), cãmpari (cãm-párĭ), cãmpari/cãmpare (cãm-pá-ri) – (unã cu cãmpean)
dispolj
dispolj (dis-póljĭŭ) (mi) vb I dispuljai (dis-pu-ljĭáĭ), dispuljam (dis-pu-ljĭámŭ), dispuljatã (dis-pu-ljĭá-tã), dispuljari/dispuljare (dis-pu-ljĭá-ri) – ãlj scot (ljau di pi el tuti) stranjili sh-lu-alas gulishan; scot di pri un lucru (trup) tuti atseali tsi lu-acoapirã (stranji, cheali, coaji, lucri, etc.); gulishinedz; (fig: ljau cu zorea tuti averli shi bunetsli tsi li ari cariva sh-nu lu-alas cu tsiva dip; yizmu, ghizmedz)
{ro: despuia; jefui}
{fr: dépouiller; piller, spolier}
{en: strip, skin; plunder, despoil}
ex: mi dispuljai di tuti stranjili; mi dispuljarã (fig: nj-loarã, nj-furarã tut tsi-aveam) furlji; lu-acãtsarã n calea mari shi-l dispuljarã; avutslji dispoalji pri oarfãnj (fig: lã lja a oarfãnjlor tut tsi au); asparsirã lumi multã shi dispuljarã (fig: loarã tut tsi-avea) tuts avutslji
§ dispuljat (dis-pu-ljĭátŭ) adg dispuljatã (dis-pu-ljĭá-tã), dispuljats (dis-pu-ljĭátsĭ), dispuljati/dispuljate (dis-pu-ljĭá-ti) – tsi-lj s-au scoasã tuti stranjili di-armasi gulishan; gulishinat; (fig:
1: dispuljat = tsi-lj s-ari loatã cu zorea tutã avearea shi bunetsli tsi-avea, yizmat, ghizmat;
2: dispuljat = om tsi nu fatsi doi paradz, om multu arãu, fur, tihilai, andihristu, etc.)
{ro: despuiat; jefuit}
{fr: dépouillé; pillé, spolié}
{en: stripped, skinned; plundered, despoiled}
ex: shidea n casã dispuljat (fãrã stranji, gulishan) cã nu putea s-aravdã cãldura; na treatsi ntrã ushi nã moashi dispuljatã (gulishanã); imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini peatic di peatic; cum tricui prit hoara-a dispuljatslor (fãrã stranji), si sãrgljirã di-nj li-arãchirã; cãmpul tut dispuljat (gulishan) armasi; dispuljatslji (fig: oaminjlji tsi nu-avea tsiva shi s-featsirã furi) sutsatã ligarã prit pãduri
§ dispulja-ri/dispuljare (dis-pu-ljĭá-ri) sf dispuljeri (dis-pu-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispoalji cariva i tsiva; gulishinari; yizmari, ghizmari
{ro: acţiunea de a despuia; de a jefui; despuiere, jaf}
{fr: action de dépouiller; de piller, de spolier; dépouillement}
{en: action of stripping, of skinning; of despoiling, of plundering; despoliation}
§ dispuljiturã (dis-pu-ljí-tu-rã) sf dispuljituri (dis-pu-ljí-turĭ) – om tsi easti nviscut cu pãrtsãlj; pãrtãlos, pãrtalcu, partal, pãrtal; recicaman, aruptu, dispuljat, martirã; (fig: dispu-ljiturã = om tsi nu-i bun tri tsiva; om trã cari nu dai doi paradz)
gengã
gengã (gén-gã) sf gendzi (gén-dzi) – alumta tsi s-fatsi namisa di doauã pãrtsã; loari di lucri cu zorea (furtu); dispuljarea di lucri tsi u fac atselj tsi amintarã unã alumtã di la-atselj (i lumea-a atsilor) tsi u chirurã; ghengã, pradã, spolji, pljashcã, pleashcã, pleacicã, alimurã, eamã, yeamã, yeaghmã, zulumi
{ro: luptă; pradă}
{fr: combat, lutte; butin}
{en: fight, spoils, plunder}
ex: s-featsi nã gengã (alumtã) mari tu loclu-atsel; muri vãtãmat tu gengã (alumtã); hiupsirã multsã dushmanj tu gengã
§ ghengã (ghĭén-gã) sf ghendzi (ghĭén-dzi) – (unã cu gengã)
ex: ahiurhirã ghenga (pradã, alimurã, pljashcã) s-facã
haldup
haldup (hal-dúpŭ) sm haldupeanj (hal-dú-peanjĭ) – cari caftã s-lja lucri (paradz) di la lumi cãt ma multu sh-cu itsi trop; cari easti lemargu di paradz sh-caftã s-facã cãt ma multã aveari; cari fatsi alimurã; tsi easti sharcu ca unã ornji; guliman; (fig: haldup = ascherli turcu, cari fatsi alimurã, cari mpradã, tsi fatsi zulumi, etc.; zulumgi, pleashcagi, zulumchear)
{ro: hrăpăreţ}
{fr: rapace}
{en: predatory}
ex: a njia-nj si pãru, cã suntu haldupeanj (fig: aschirladz turtsã, zulumgeadz); urdii, urdii di haldupeanj (fig: di zulumcheari)
nduchescu
nduchescu (ndu-chĭés-cu) vb IV nduchii (ndu-chíĭ), nducheam (ndu-chĭámŭ), nduchitã (ndu-chí-tã), nduchiri/nduchire (ndu-chí-ri) – lu-avin pri cariva cu multã zori (anãpudzãlji, pruclitii, zulumi, etc.) tra s-lji fac arãu (cã nu mi-arãseashti tr-atseali tsi pãrãstiseashti, tsi mindueashti, tsi easti, tsi fatsi, etc.)
{ro: persecuta}
{fr: persécuter}
{en: persecute}
§ nduchit (ndu-chítŭ) adg nduchitã (ndu-chí-tã), nduchits (ndu-chítsĭ), nduchiti/nduchite (ndu-chí-ti) – tsi easti avinat cu multã zori (tra sã-lj si facã arãu)
{ro: persecutat}
{fr: persécuté}
{en: persecuted}
§ nduchi-ri/nduchire (ndu-chí-ri) sf nduchiri (ndu-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti nduchit
{ro: acţiunea de a persecuta; persecutare}
{fr: action de persécuter}
{en: action of persecuting}
pljashcã
pljashcã (pljĭásh-cã) sf pljashchi/pljashche (pljĭásh-chi) shi pljeshcuri (pljĭésh-curĭ) – loari di lucri di la cariva (furtu) faptã cu zorea; lucrili tsi s-lja (s-furã) di-atselj tsi amintarã un polim di la-atselj tsi-l chirurã polimlu (i lumea-a lor); pleashcã, pleacicã, pradã, pridãciuni, spolji, alimurã, eamã, yeaghmã, yeamã, gengã, ghengã, zulumi
{ro: pradă}
{fr: pillage, proie, butin}
{en: looting, plunder}
ex: nyiseadzã dupã pljashcã (pradã, spolji); di-iu cumbarã, di-iu, Marã, cu pleashca-aestã?
§ pleashcã1 (pleásh-cã) sf pleashchi/pleashche (pleásh-chi) shi pleshcuri (plésh-curĭ) – (unã cu pljashcã) featsim mari pleashcã
§ pleacicã1 (pleácĭ-cã) sf pleacichi/pleaciche (pleácĭ-chi) – (unã cu pljashcã1)
ex: trei luchi s-featsirã sots s-alagã deadun dupã pleacicã
§ pljacicã1 (pljĭácĭ-cã) sf pljacichi/pljaciche (pljĭácĭ-chi) – (unã cu pljashcã1)
§ pljashcagi (pljĭash-ca-gí) sm, sf, adg pljashcagioani/pljash-cagioane (pljĭash-ca-gĭŭá-nji), pljashcageadz (pljĭash-ca-gĭádzĭ), pljashcagioani/pljashcagioane (pljĭash-ca-gĭŭá-nji) – (atsel) tsi fatsi pljashcã (pradã, spolji, etc.); un tsi intrã n casã noaptea sh-furã lucri njits (ca, bunãoarã, stranji, curdelji, pheati, etc.); pleashcagi, zulumgi, zulumchear
{ro: jefuitor, borfaş}
{fr: pillard}
{en: looter, plunderer}
§ pleashcagi (pleash-ca-gí) sm, sf, adg pleashcagioa-ni/pleashcagioane (pleash-ca-gĭŭá-nji), pleashcageadz (pleash-ca-gĭádzĭ), pleashcagioani/pleashcagioane (pleash-ca-gĭŭá-nji) (unã cu pljashcagi)
§ pleacicagi (pleacĭ-ca-gí) sm, sf, adg pleaci-cagioani/pleacicagioane (pleacĭ-ca-gĭŭá-nji), pleacicageadz (pleacĭ-ca-gĭádzĭ) pleacicagioani/pleacicagioane (pleacĭ-ca-gĭŭá-nji) (unã cu pljashcagi)
ex: a pleacicageadzlor lã easti fricã s-intrã la noi
pradã
pradã (prá-dã) sf prãdz (prắdzĭ) – loari (furtu) di lucri shi hiintsi faptã cu zorea (dupã tsi easti amintatã unã alumtã); lucrili tsi s-lja (s-furã) di-atselj tsi amintarã un polim di la-atselj tsi-l chirurã polimlu (i lumea-a lor); pridãciuni, pleashcã, pleacicã, pljashcã, spolji, alimurã, eamã, yeamã, yeaghmã, gengã, ghengã, zulumi
{ro: pradă, prădăciune}
{fr: pillage, proie; spoliation}
{en: looting, plunder; dispoiling}
ex: ursa alãga trã vãrã pradã (pljashcã); loarã pradã (pljashcã, alimurã) multã
§ prãdãciuni/prãdãciune (prã-dã-cĭú-ni) sf prãdãciunj (prã-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu pradã)
ex: nu suntu tora prãdãciunj ca ninti
§ pridãciuni/pridãciune (pri-dã-cĭú-ni) sf pridãciunj (pri-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu pradã)
§ mprad (mprádŭ) vb I mprãdai (mprã-dáĭ), mprãdam (mprã-dámŭ), mprãdatã (mprã-dá-tã), mprãdari/mprãdare (mprã-dá-ri) – ljau cu zorea di la-atselj tsi lj-am azvimtã cu-alumta (trã tora di oarã i trã totna) unã parti i tuti bunili (averli) tsi au; calcu un loc (unã hoarã, un crat, un om, etc.) sh-lu irmuxescu di tut tsi ari; fac pradã (pljashcã, spolji, etc.); prad, ãmprad; irmuxescu, ermuxescu, pustixescu, pustuxescu, pustuescu, rimuxescu, pundescu, pundixescu, punduxescu, shcrituescu, shcretuescu
{ro: prăda}
{fr: piller}
{en: loot, plunder}
ex: vor s-u mpradã, vor s-u furã
§ mprãdat (mprã-dátŭ) adg mprãdatã (mprã-dá-tã), mprãdats (mprã-dátsĭ), mprãdati/mprãdate (mprã-dá-ti) – tsi-lj s-ari loatã (cu zorea) bunili tsi-avea; (loc azvimtu tu polim) tsi fu cãlcat shi irmuxit; prãdat, ãmprãdat; irmuxit, ermuxit, pustixit, pustuxit, pustuit, rimuxit, pundit, pundixit, punduxit, shcrituit, shcretuit
{ro: prădat}
{fr: pillé}
{en: looted, plundered}
§ mprãdari/mprãdare (mprã-dá-ri) sf mprãdãri (mprã-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mpradã (prãdeadzã); prãdari, ãmprãdari; irmuxiri, ermuxiri, pustixiri, pustuxiri, pustuiri, rimuxiri, pundiri, pundixiri, punduxiri, shcrituiri, shcretuiri
pristinisescu2
pristinisescu2 (pris-ti-ni-sés-cu) (mi) vb IV pristinisii (pris-ti-ni-síĭ), pristiniseam (pris-ti-ni-seámŭ), pristinisitã (pris-ti-ni-sí-tã), pristinisiri/pristinisire (pris-ti-ni-sí-ri) – agunjisescu, ayiusescu, viisescu
{ro: grăbi}
{fr: hâter}
{en: hasten}
§ pristinisit2 (pris-ti-ni-sítŭ) adg pristinisitã (pris-ti-ni-sí-tã), pristinisits (pris-ti-ni-sítsĭ), pristinisiti/pristinisite (pris-ti-ni-sí-ti) – agunjisit, ayiusit, viisit
{ro: grăbit}
{fr: hâté}
{en: hastened}
§ pristinisiri2/pris-tinisire (pris-ti-ni-sí-ri) sf pristinisiri (pris-ti-ni-sírĭ) – agunjisiri, ayiusiri, viisiri; agunjii, ayiusealã
{ro: acţiunea de a grăbi; grăbire, grabă}
{fr: action de se hâter, hâte}
{en: action of hastening, haste}
ex: pristinisirea (agunjia) tu itsido lucru easti zulumi
satrazam
satrazam (sa-tra-zámŭ) sm satrazanj (sa-tra-zánjĭ) shi satrazamanj (sa-tra-zá-manjĭ) – ma marli vizir (protlu ministru) a sultanlui tu chivernisea nturtseascã di-altãoarã; marli vizir, protlu ministru; ministrul cu sartsina-a chivernisiriljei
{ro: marele vizir, prim ministru, ministrul de interne}
{fr: grand vizir, premier ministre}
{en: great vizier, prime minister; minister of the internal affairs}
ex: un satrazam (mari vizir) s-ti ved; s-ti nveshti cu stranji di satrazam (vizir); vinji ursiri di la satrazam; amirãlu minduea s-lj-aspargã, cãndu satrazamlu a lui ãlj dzãtsi
§ zatrazam (za-tra-zámŭ) sm zatrazanj (za-tra-zánjĭ) – (unã cu satrazam)
§ zadrazam (za-dra-zámŭ) sm zadrazanj (za-dra-zánjĭ) – (unã cu satrazam)
§ sãtrãzãmii/sãtrãzãmie (sã-trã-zã-mí-i) sf sãtrãzãmii (sã-trã-zã-míĭ) – tehnea di satrazam; sãraea di iu urseashti shi s-fatsi lucrul satrazamlu
{ro: ministerul de interne}
{fr: Ministère de l’Intérieur}
{en: Ministry of the Internal Affairs}
ex: sum sãtrãzãmia-a lui, nu fu zulumi
§ sãtrãzãmat (sã-trã-zã-mátŭ) sn sãtrãzãmati/sãtrãzã-mate (sã-trã-zã-má-ti – numa-a partiljei (birolui) dit chivernisea nturtseascã ursitã di satrazam; sãraea di iu urseashti shi s-fatsi lucrul satrazamlu
{ro: ministerul de interne}
{fr: Ministère de l’Intérieur}
{en: Department of Internal Affairs}