DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ergu

ergu (ér-ghu) sn erguri (ér-ghurĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzãtsi i aducheashti cã, trãninti, va si s-facã tsiva (fãrã ca s-u shtibã cã dealihea va si s-facã, nu lj-u dzãsi vãrnu, mash cã ashi-lj yini noima); noimã;
2: mirachea tsi u-ari cariva trã un lucru tsi lu-ariseashti i un lucru tsi-l veadi cã lu-ari altu;
3: atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãrearea di-arãu, inatea, etc.) shi mirachea tsi-lj s-amintã tu suflit tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.); ãnchizmã, nchizmã, chizmã, pizmã, zilj, zil, zuli, zãlii, zilii, fton, dol;
(expr: intru tu ergu = sãmtsãrea tsi u-auchescu tu suflit shi ideea tsi-nj treatsi prit minti cã atsea tsi ved (fac, nji si spuni, etc.) nu easti dealihea (shi pistipsescu cã lucrili pot s-hibã altã soi di cum li ved, s-fac, nji si spuni, etc.); shube, shubei, shubie, ipupsii)
{ro: presimţire, bănuială, dorinţă, invidie}
{fr: pressentiment, soupçon, envie}
{en: foreboding, suspicion, desire, envy}
ex: lj-vinji a lui ergu (lj-vinji unã noimã), cã vombira va li-adrã tuti aesti lãets; cã nãsã aushi shi cã-lj yini ergu (noimã); amirãlu intrã tu ergu
(expr: shubei) shi acãtsã di-lj streasi picurarlji s-aspunã alihea; di ergu
(expr: shubei) sh-di zilj, ni oaspitslji nu lj-acãtsa somnul; ergul (shubeea, ziljlu) nu u-alasã s-shadã arihati; s-apreasi multu shi-lj si umplu inima di ergu (nchizmã, zilj); s-creapã tinirlu di ergu (nchizmã, zilj); mari ergu (nchizmã, zilj) nj-ari

§ ergataric (er-gha-tá-ricŭ) adg ergataricã (er-gha-tá-ri-cã), ergatarits (er-gha-tá-ritsĭ), ergataritsi/ergataritse (er-gha-tá-ri-tsi) – tsi ari nchizmã di cariva i tsiva; ftuniros, ftunjarcu, ziljar, zuljar, zilipsearic, zilipisearic, zuljaric, ãnchizma-taric, nchizmataric
{ro: invidios, gelos}
{fr: envieux, jaloux}
{en: envious, jealous}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fton

fton (ftónŭ) sn ftonuri (ftó-nurĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãrearea di-arãu, inatea, etc.) shi mirachea tsi-lj s-amintã tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.); zil, zilj, zãlii, zilii, zuli, ãnchizmã, nchizmã, chizmã, pizmã, dol, ergu
{ro: invidie, gelozie}
{fr: envieux, jaloux}
{en: envy, jealousy}
ex: va creapã di fton (zilj, nchizmã)

§ ftuniros (ftu-ni-rósŭ) adg ftuniroasã (ftu-ni-rŭá-sã), ftunirosh (ftu-ni-róshĭ), ftuniroasi/ftuniroase (ftu-ni-rŭá-si) – tsi ari fton ti tsiva; ftunjarcu, ziljar, zilipsearic, zilipisearic, zuljar, zuljaric, ãnchizmataric, nchizmataric, ergataric
{ro: invidios, gelos}
{fr: envie, jalousie}
{en: envious, jealous}

§ ftunjarcu (ftu-njĭár-cu) adg ftunjarcã (ftu-njĭár-cã), ftunjartsi (ftu-njĭár-tsi), ftunjar-tsi/frunjartse (ftu-njĭár-tsi) – (unã cu ftuniros)

§ ftunisescu (ftu-ni-sés-cu) (mi) vb IV ftunisii (ftu-ni-síĭ), ftuniseam (ftu-ni-seámŭ), ftunisitã (ftu-ni-sí-tã), ftunisiri/ftunisire (ftu-ni-sí-ri) – am mari mirachi tra s-am tsiva; ved cã altu ari tsiva trã cari am zilj shi voi multu tra s-am sh-mini idyiul lucru; tsãn/am zilj; ftunsescu, zilipsescu, zulipsescu, pizmusescu, ãnchizmãsescu, nchizmãsescu, ãnchizmusescu, nchizmusescu, nchizmuescu, ãnj curã njirlu
{ro: invidia, râvni, pizmui}
{fr: désirer ardemment, convoiter, jalouser, envier, porter envie}
{en: desire, envy, be jealous}

§ ftunisit (ftu-ni-sítŭ) adg ftunisitã (ftu-ni-sí-tã), ftunisits (ftu-ni-sítsĭ), ftunisiti/ftunisite (ftu-ni-sí-ti) – (atsel, atsea) trã cari cariva aducheashti fton; (lucru) tsi easti zilipsit di cariva; ftunsit, zilipsit, zulipsit, pizmusit, ãnchizmãsit, nchizmãsit, ãnchiz-musit, nchizmusit, nchizmuit
{ro: invidiat, râvnit, pizmuit}
{fr: qui est désiré ardemment, convoité, jalousé, envié, qui porte envie}
{en: desired, envied, who is jealous}

§ ftunisiri/ftunisire (ftu-ni-sí-ri) sf ftunisiri (ftu-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftuniseashti tsiva; ftunsiri, zilipsiri, zulipsiri, pizmusiri, ãnchizmãsiri, nchizmãsiri, ãnchizmusiri, nchizmusiri, nchizmuiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nchizmã

nchizmã (nchíz-mã) sf nchizmã/nchizme (nchíz-mi) –
1: atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãrearea di-arãu, inatea, etc.) shi mira-chea tsi-lj s-amintã tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.);
2: inatea (du-rearea, shubeea, etc.) tsi u-aducheashti omlu tu suflit cãndu mindueashti (shtii, lj-intrã shubei, etc.) cã vruta nu-l mata va (shi va pri un altu); ãnchizmã, chizmã, pizmã, zilj, zil, zuli, zãlii, zilii, fton, dol, ergu
{ro: invidie, gelozie}
{fr: envie, jalousie, dépit}
{en: envy, jealousy}
ex: di trã nchizma (zilia) di dushmanj

§ chizmã (chíz-mã) sf chizmã/chizme (chíz-mi) – (unã cu nchizmã)

§ pizmã1 (píz-mã) sf pizmi/pizme (píz-mi) – (unã cu nchizmã)
ex: li mãncã di pizmã (zilii)

§ nchizmãsescu (nchiz-mã-sés-cu) vb IV nchizmãsii (nchiz-mã-síĭ), nchizmãseam (nchiz-mã-seámŭ), nchizmãsitã (nchiz-mã-sí-tã), nchizmãsiri/nchizmãsire (nchiz-mã-sí-ri) – aduchescu mari mirachi tra s-am tsiva; ved cã altu ari tsiva shi voi multu tra s-lu am sh-mini idyiul lucru; tsãn/am zilj; ãnchiz-mãsescu, ãnchizmusescu, nchizmusescu, nchizmuescu, pizmu-sescu, zilipsescu, zulipsescu, ftunisescu, ftunsescu
{ro: invidia, râvni, pizmui}
{fr: désirer ardemment, convoiter, porter envie, jalouser}
{en: desire, envy, be jealous}
ex: tsi lji nchizmãsish (zi-lipsish) giuneatsa

§ nchizmãsit (nchiz-mã-sítŭ) adg nchizmãsitã (nchiz-mã-sí-tã), nchizmãsits (nchiz-mã-sítsĭ), nchizmãsiti/nchiz-mãsite (nchiz-mã-sí-ti) – (atsel, atsea, lucrul) trã cari cariva adu-cheashti zilj; ãnchizmãsit, ãnchizmusit, nchizmusit, nchizmuit, pizmusit, zilipsit, zulipsit, ftunisit, ftunsit
{ro: invidiat, râvnit, piz-muit}
{fr: qui est désiré ardemment, convoité, jalousé, qui porte envie}
{en: desired, envied, who is jealous}

§ nchizmãsiri/nchiz-mãsire (nchiz-mã-sí-ri) sf nchizmãsiri (nchiz-mã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva zilipseashti tsiva; ãnchizmãsiri, ãnchizmusiri, nchizmusiri, nchizmuiri, pizmusiri, zilipsiri, zulipsiri, ftunisiri, ftunsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zilj

zilj (zíljĭŭ) sn zilji/zilje(?) (zí-lji) – atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãreari di-arãu, inati, etc.) shi mirachea tsi-lj s-amintã tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.); inatea (durearea, shubeea, etc.) tsi u-aducheashti omlu tu suflit cãndu mindueashti (shtii, lj-intrã shubei, etc.) cã vruta nu-l mata va (shi va pri un altu); zil, zãlii, zilii, zuli, ãnchizmã, nchizmã, chizmã, pizmã, fton, dol, ergu
{ro: invidie, gelozie}
{fr: envie, jalousie}
{en: envy, jealousy}
ex: dirvenea tsi tsãni zilj (nchizmã) shi arãulu; Isaf avea zilj (nchizmã) pri Iacov; totuna zilj (nchizmã) lj-avurã; gioclu ali Pipinash eara trã zilj (nchizmã); cãtse s-lji poartã zilj?; zilj nu easti partea-a omlui bun ziliu (zi-líŭ) sm zilii (zi-líĭ) – (unã cu zilj)

§ zilii1/zilie (zi-lí-i) sf zilii (zi-líĭ) – (unã cu zilj)
ex: s-creapã dushmanjlji di zilii (nchizmã); bãgash gionjlji tru zilii (nchizmã); s-priimna tru un cãmpu, trã zilii (fton)

§ zil (zílŭ) sn zilji/zilje(?) (zí-lji) – (unã cu zilj)

§ zãlii/zãlie (zã-lí-i) sf zãlii (zã-líĭ) – (unã cu zilj)
ex: bagã gionjlji tu zãlii (nchizmã); ca di zãlii sh-a lor foc tu cheptu lã s-aprindi

§ zuli/zule (zú-li) sf pl(?) – (unã cu zilj)
ex: zulea nfãrmãca yeatsa sh-a unui sh-a-alãntui

§ zilipsescu (zi-lip-sés-cu) vb IV shi II zilipsii (zi-lip-síĭ), zilipseam (zi-lip-seámŭ), zilipsitã (zi-lip-sí-tã), zilipsiri/zilipsire (zi-lip-sí-ri) shi zilipseari/zilipseare (zi-lip-seá-ri) – am mari mirachi tra s-am tsiva; ved cã altu ari tsiva trã cari am zilj shi voi multu tra s-lu-am sh-mini idyiul lucru; tsãn/am zilj; zulipsescu, pizmusescu, ãnchizmãsescu, nchizmãsescu, ãnchizmusescu, nchizmusescu, nchizmuescu, ftunisescu, ftunsescu, ãnj curã njirlu
{ro: invidia, râvni, pizmui, fi gelos}
{fr: désirer ardemment, convoiter, jalouser, porter envie}
{en: desire, envy, be jealous}
ex: lumea nã-l zilipsescu; unã lumi ntreagã-lj zilipsea (lj-avea zilj); tuts lji zilipsescu tutiputa; vãrnu nu zilipseashti glãrimea-a cuiva; vitsinlu a lui, om multu avut, l-zilipsi trã aestã ayinji; tuts gionjlji-l zilipsea shi tuti featili li suschira; cari li videa, li zilipsea, ca muljari greauã; ahtari mushuteatsã di chiparish, tsi noi lu-avem shi lumea nã-l zilipsescu?; ca lãndzit zilipseashti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn