|
|
zugrãfsescu
zugrãfsescu (zu-grãf-sés-cu) vb IV – vedz tu zugraf
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zugrafbueauã
bueauã (bu-ĭá-ŭã) sf buei (bu-ĭéĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru (tsi poati si s-veadã dupã soea di lunjinã tsi cadi pi el); luguria cu cari s-vãpseashti un lucru tra s-lji s-alãxeascã hroma; luguria tsi-sh bagã muljerli pri fatsã i unglji tra s-aspunã ma mushati; hromã, vãfii, rengã, renghi; arushatsã, fcheasidi, mãzeauã, mãzii, ucnã;
(expr:
1: ca bueauã = taxirati, bileauã;
2: bueaua-a loclui = galbin;
3: bueauã di = mãratlu di; boi;
4: dau cu bueauã = buisescu, vãpsescu;
5: molj tu noauãdzatsinoauã di buei = bag dinãpoi, aurlu, arushinedz)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, fard, teinture}
{en: color, face make-up, paint}
ex: es lilici cu buei; nu-i bunã bueaua cu cari buisim oauãli; cãlugreauã ca bueauã
(expr: mplinã di bileadz, di taxirãts); sh-deadi cu bueauã
(expr: s-vãpsi, sh-deadi cu fcheasidi, cu mãzeauã); ded bueauã a casãljei
(expr: vãpsii casa); tu noauãdzãtsinoauã di buei u mulje
(expr: u bãgã dinãpoi, u rizilipsi, u-arushinã); u, bueauã di ficior
(expr: u, mãratlu di ficior), muri; u, bueaua s-vã batã
(expr: s-cadã taxirãtsli, ghiderli pri voi)
§ boi2/boe (bó-i) sf boi (bóĭ) shi boiuri (bó-ĭurĭ) – (unã cu bueauã)
ex: pãdurea, cu boili (bueili) tuti s-chindiseashti; sh-adrã fatsa cu boi
(expr: sh-deadi cu fcheadisi); boiurli (bueili) cu cari da mururli; nj-adusi tata dit Vlãhii unã cutii cu boi (buei); boea-a loclui
(expr: galbin) s-featsi
§ buisescu (bu-i-sés-cu) (mi) vb IV buisii (bu-i-síĭ), buiseam (bu-i-seámŭ), buisitã (bu-i-sí-tã), buisiri/buisire (bu-i-sí-ri) – (cu-unã fãrci di buisiri icã cu asprucuchiri) acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di bueauã (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); dau cu bueauã un lucru (stizmã, pãndzã, etc.); vãpsescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: mi buisescu = jilescu;
2: l-buisescu = (i) lu rizilipsescu; (ii) l-curbisescu, l-stuhinedz, l-distihipsescu, etc.; (iii) lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)
{ro: colora, vopsi, picta}
ngrãpsescu
ngrãpsescu (ngrãp-sés-cu) (mi) vb IV ngrãpsii (ngrãp-síĭ), ngrãp-seam (ngrãp-seámŭ), ngrãpsitã (ngrãp-sí-tã), ngrãpsiri/ngrãpsire (ngrãp-sí-ri) – bag seamni (gramati) pi unã acoalã tra s-aspun (pã-rãstisescu) bots (zboarã shi minduiri); nj-bag numa tu un catalog, tifteri, tu unã aradã di numi (ca, bunãoarã, tra s-mi duc la unã sculii, univirsitati); grãpsescu, scriu, ascriu, scriescu, scriir; (fig: ngrãpsescu = bag bueauã (cundiljedz ocljilj), mushutsãscu, stulsescu, zugrãfsescu, cundiljedz)
{ro: scrie}
{fr: écrire}
{en: write}
ex: lj-am ngrãpsitã dauã cãrtsã
§ ngrãpsit (ngrãp-sítŭ) adg ngrãpsitã (ngrãp-sí-tã), ngrãpsits (ngrãp-sítsĭ), ngrãpsiti/ngrãpsite (ngrãp-sí-ti) – tsi ari seamni (gramati) bãgati pi unã acoalã tra s-aspunã (pãrãstiseascã) bots (zboarã shi minduiri); tsi sh-ari bãgatã numa tu un catalog (tifteri, tu unã aradã di numi tra si s-ducã la unã sculii, univirsitati, etc.); grãpsit, scriat, ascriat, scrit, scriirat
{ro: scriat}
{fr: écrit}
{en: written}
§ ngrãpsiri/ngrãpsire (ngrãp-sí-ri) sf ngrãpsiri (ngrãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scrii tsiva; grãpsiri, scriari, ascriari, scriri, scriirari; seamnili (zboarãli) tsi suntu scriati pri acoalã; scriiturã, scrieturã; fig: mushutsãri, stulsiri, zugrãfsiri, cundiljari
{ro: acţiunea de a scrie; scriere}
{fr: action d’écrire; écriture}
{en: action of writing; writing}
ex: ngrãpsirea nu u ari mushatã
§ grãpsescu (grãp-sés-cu) (mi) vb IV grãpsii (grãp-síĭ), grãpseam (grãp-seámŭ), grãpsitã (grãp-sí-tã), grãpsiri/grãpsire (grãp-sí-ri) – (unã cu ngrãpsescu)
ex: lj-grãpsii tra s-yinã s-lu veadã tatã-su
§ grãpsit (grãp-sítŭ) adg grãpsitã (grãp-sí-tã), grãpsits (grãp-sítsĭ), grãpsiti/grãpsite (grãp-sí-ti) – (unã cu ngrãpsit)
ex: avea un oclju lai grãpsit (fig: cundiljat, zugrãfsit)
§ grãpsiri/grãpsire (grãp-sí-ri) sf grãpsiri (grãp-sírĭ) – (unã cu ngrãpsiri)
sãrguci1/sãrguce
sãrguci1/sãrguce (sãr-gú-ci) sf sãrguci/sãrguce (sãr-gú-ci) – lilici adratã di mãna-a omlui tsi s-ufiliseashti ca unã soi di stulii (dusi la isozmati, bãgati pi surva cu cari njitslji alagã ti Anlu Nou, etc.);
(expr: fatsã ca sãrgucea = aroshi sh-mushatã tu fatsã, ca unã floari)
{ro: floare artificială}
{fr: fleur artificielle}
{en: artificial flower}
ex: ti isozmã lj-adusi sãrguci (lãludz fapti di mãna-a omlui ca atseali) di argavan; fatsa lj-eara ca sãrgucea
(expr: multu mushatã)
§ sãrgurici1/sãrgurice (sãr-gu-rí-ci) sf sãrgurici/sãrgurice (sãr-gu-rí-ci) – (unã cu sãrguci)
§ nsãrgoci (nsãr-gócĭŭ) (mi) vb I nsãrguceai (nsãr-gu-cĭáĭ), nsãrguceam (nsãr-gu-cĭámŭ), nsãrguceatã (nsãr-gu-cĭá-tã), nsãrgucea-ri/nsãrguceare (nsãr-gu-cĭá-ri) – stulsescu cu sãrguci; stulsescu multu sh-fãrã gustu ca un glar (nzãrzãledz, di sh-arãdi lumea); zugrãfsescu cu lilici stizmili di casã; stulsescu, nzãrzãledz
{ro: împodobi cu flori artificiale}
{fr: (s’)attifer, (se) pomponer}
{en: decorate with artificial flowers}
ex: si nsãrgucea cu sãrgucea di isozmã; muljari coaptã si nsãrgoaci (nzãrzãleadzã); nãs nã ari nsãrguceatã (ari zugrãfsitã cu lilici) oda-atsea marea
§ nsãrguceat (nsãr-gu-cĭátŭ) adg nsãrguceatã (nsãr-gu-cĭá-tã), nsãrguceats (nsãr-gu-cĭátsĭ), nsãrguceati/nsãrguceate (nsãr-gu-cĭá-ti) – tsi easti stulsit cu sãrguci; stulsit, nzãrzãlat
{ro: împodobit cu flori artificiale}
{fr: attifé, pomponé}
{en: decorated with artificial flowers}
ex: eara nsãrguceatã (stulsitã) ca unã nveastã nauã
§ nsãrguceari/nsãrguceare (nsãr-gu-cĭá-ri) sf nsãrguceri (nsãr-gu-cĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nsãrguceashti; stulsiri, nzãrzãlari
{ro: acţiunea de a împodobi cu flori artificiale}
{fr: action de (s’)attifer, de (se) pomponer}
{en: action of decorating with artificial flowers}
scriu1
scriu1 (scríŭ) (mi) vb I scriai (scri-ĭáĭ) shi scrish (scríshĭŭ), scriam (scri-ámŭ), scriatã (scri-ĭá-tã) shi scrisã (scrí-sã), scriari/scriare (scri-ĭá-ri) – bag seamni (gramati) pi unã acoalã tra s-aspun (s-pãrãstisescu) cu eali bots (zboarã shi minduiri); nj-bag numa tu un catalog (tifteri, tu unã aradã di numi tra s-mi duc la unã sculii, univirsitati, ascheri, etc.); ascriu, nscriu, scriescu, scriir, ngrãpsescu, grãpsescu; (fig: scriu = bag bueauã (cundiljedz ocljilj), mushutsãscu, stulsescu, zugrãfsescu, cundiljedz)
{ro: scrie}
{fr: écrire}
{en: write}
ex: scriat (ngrãpsit) acasã?; ca s-nji scriu (ngrãpsescu) nã lai carti; scrii tutã noaptea; lu scriarã tu oasti (lji ngrãpsirã numa tu-unã tifteri, catalog, tra si s-facã ustash); scriam gionili tu nizami
§ scriat1 (scri-ĭátŭ) adg scriatã (scri-ĭá-tã), scriats (scri-ĭátsĭ), scriati/scriate (scri-ĭá-ti) – tsi ari seamni (gramati) bãgati pi unã acoalã tra s-aspunã (pãrãstiseascã) bots (zboarã shi minduiri); tsi sh-ari bãgatã numa tu un catalog (tifteri, tu unã aradã cu numili-a atsilor tsi vor si s-ducã la unã sculii, univirsitati, etc.); ascriat, nscriat, scrit, scriirat, ngrãpsit, grãpsit
{ro: scriat}
{fr: écrit}
{en: writen}
ex: carti scriatã (ngrãpsitã) di el; numtarlji atselj scriats (fig: mushats, livendzã); featã scriatã (fig: multu mushatã); aleptsãlj shi scriatslji (fig: mushatslji, livendzãlj); tricurã gionjlji scriats cu cundiljlu (fig: mushats ca atselj tsi furã cundiljats, zugrãfsits); grangheadzlji scriats ca cumits; cheaptsãnj scriats (fig: stulsits, mushutsãts, zugrãfsits) di tuti lilicili; Murichea-atsea pirifanã shi Faglu-atsel scriatlu (fig: livendu, fanumin); canda easti scriatã cu cundiljlu (fig: easti multu mushatã)
§ scris1 (scrísŭ) adg scrisã (scrí-sã), scrish (scríshĭ), scrisi/scrise (scrí-si) – (unã cu scriat1)
§ scriari1/scriare (scri-ĭá-ri) sf scrieri (scri-ĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scrii tsiva; ascriari, nscriari, scriri, scriirari, ngrãpsiri, grãpsiri; seamnili (zboarãli) tsi suntu scriati pri acoalã; scriiturã, scrieturã
{ro: acţiunea de a scrie; scriere}
{fr: action d’écrire; écriture}
{en: action of writing; writing}
vãfii/vãfie
vãfii/vãfie (vã-fí-i) sf vãfii (vã-fíĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru; luguria cu cari s-buiseashti un lucru tra s-lj-alãxeascã hroma; hromã, bueauã, rengã, renghi;
(expr: ãlj bag vãfia = lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, teinture, teinte}
{en: color, paint}
ex: bagã-lj vãfia
(expr: apãrãtsea-u sh-fudz)
§ vãpsescu (vãp-sés-cu) (mi) vb IV vãpsii (vãp-síĭ), vãpseam (vãp-seámŭ), vãpsitã (vãp-sí-tã), vãpsiri/vãpsire (vãp-sí-ri) – acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di vãfii (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); buisescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: l-vãpsescu = (i) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; lji nvirinedz bana cu-atseali tsi-l fac s-patã; l-curbisescu, l-stuhinedz, etc.); (ii) nj-arãd di el, l-rizilipsescu; (iii) alasã-l s-fugã, s-lu lja neclu!;
2: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = ma s-nu-ai tuti-atseali tsi tsã lipsescu, nu va pots s-lu fats un lucru)
{ro: colora, vopsi, picta}
{fr: colorer, colorier; teindre, peindre}
{en: color, dye, paint}
ex: nveasta vãpsi (buisi) lãna; vãpsim (buisim) vilendzã; vãpseashti ghini bueagilu iu ded shiaclu; stizmili suntu vãpsiti lãi, c-acshi vru muma ma ghini; vãpsea-l!
(expr: alasã-l s-fugã, s-lu lja neclu!)
§ vãpsit (vãp-sítŭ) adg vãpsitã (vãp-sí-tã), vãpsits (vãp-sítsĭ), vãpsi-ti/vãpsite (vãp-sí-ti) – tsi easti acupirit cu-un petur di bueauã; dat cu bueauã; buisit, azvistusit, chindrisit, chindisit, zugrãfsit, zugrãpsit, cundiljat
{ro: colorat, vopsit, pictat}
{fr: coloré, colorié; teint, peint}
{en: colored, dyed, painted}
ex: lãpudzli suntu vãpsiti (buisiti); vãpsita
(expr: mãrata) mumã!; chirdu vãpsitlu-lj
(expr: curbisitlu-lj di) tatã; ascultã vãpsitlu
(expr: nvirinatlu) grai a meu; un vãpsit
(expr: curbisit) di yis tsi-nj vidzui asarnoaptea; yisili vãpsiti
zughrãfsescu
zughrãfsescu (zu-ghrãf-sés-cu) vb IV zughrãfsii (zu-ghrãf-síĭ), zughrãfseam (zu-ghrãf-seámŭ), zughrãfsitã (zu-ghrãf-sí-tã), zughrãfsiri/zughrãfsire (zu-ghrãf-sí-ri) – unã cu zugrãfsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zugrãfsescuzugraf
zugraf (zu-gráfŭ) sm zugrahi (zu-gráhĭ) shi zugrafanj (zu-grá-fanjĭ) – omlu tsi azvistuseashti stizmili di casã; omlu tsi acoapirã un lucru cu-un petur di bueauã; omlu tsi ncundiljadzã lucri (casi, oaminj, ponj, prãvdzã, etc.) pi unã fatsã (stizmã, lemnu, pãndzã, etc.)
{ro: zugrav, vopsitor, pictor}
{fr: peintre}
{en: painter}
ex: zugraflu vinji cu doi ficiori shi s-acãtsã di lucru
§ zugrã-fii/zugrãfie (zu-grã-fí-i) sf zugrãfii (zu-grã-fíĭ) – tehnea-a zugraflui; lucrul tsi-l fatsi zugraflu; atsea tsi easi dit mãna-a zugraflui
{ro: zugrăveală}
{fr: peinture}
{en: painting}
ex: zugrãfia easti nã mãsturilji mushatã
§ zugrãfsescu (zu-grãf-sés-cu) vb IV zugrãfsii (zu-grãf-síĭ), zugrãfseam (zu-grãf-seámŭ), zugrãfsitã (zu-grãf-sí-tã), zugrãfsiri/zugrãfsire (zu-grãf-sí-ri) – azvistusescu unã stizmã di casã; acoapir un lucru cu-un petur di bueauã; ncun-diljedz lucri (casi, oaminj, ponj, prãvdzã, etc.) pi unã fatsã (stizmã, lemnu, pãndzã, etc.); zugrãpsescu, buisescu, vãpsescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj); (fig: zugrãfsescu = caftu s-aspun cu gura shi zborlu cum easti un lucru)
{ro: zugrăvi, vopsi, picta}
{fr: peinturer}
{en: paint}
§ zugrãfsit (zu-grãf-sítŭ) adg zugrãfsitã (zu-grãf-sí-tã), zugrãfsits (zu-grãf-sítsĭ), zugrãfsiti/zugrãfsite (zu-grãf-sí-ti) – tsi easti dat cu bueauã; tsi easti ncundiljat; zugrãpsit, buisit, vãpsit, azvistusit, chindrisit, chindisit, cundiljat (fatsa, ocljilj)
{ro: zugrăvit, vopsit, pictat}
{fr: peinturé}
{en: painted}
§ zugrãfsiri/zugrãfsire (zu-grãf-sí-ri) sf zugrãfsiri (zu-grãf-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-zugrãfseashti tsiva; zugrãpsiri, buisiri, vãpsiri, azvistusiri, chindrisiri, chindisiri, cundiljari (fatsa, ocljilj)
{ro: acţiunea de a zugrăvi, de a vopsi, de a picta; zugrăvire, vopsire, pictare}
{fr: action de peinturer}