DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

asun

asun (a-súnŭ) vb I asunai (a-su-náĭ), asunam (a-su-námŭ), asunatã (a-su-ná-tã), asunari/asunare (a-su-ná-ri) – agudescu pri tsiva tra sã scoatã (s-facã) un vrondu; scot (fac) un vrondu; s-avdi tsiva; sun, nsun, bat, agudescu;
(expr:
1: ts-asun unã, tsã li-asun = ti-agudescu, ti bat;
2: nj-asunã sãhatea = nj-yini oara)
{ro: suna; bate, lovi}
{fr: sonner; battre, frapper}
{en: make a noise; ring a bell; beat, strike}
ex: asunã (bati) ficiorlu la poartã; asuna (bãtea, s-avdza) chiprili-a caljlor n dipãrtari; cãmbãnjli asunã (bat); gãrgãricili, atsia di-atsia, asuna (bãtea); arãzboilu asunã (fatsi lavã) dipriunã; nu shtiu tsi-asunã (tsi s-avdi) prit casã; ved cã lj-asunj (li-agudeshti unã di-alantã) lirili n gepi; nu pot si shtiu cãti va lj-aibã asunatã
(expr: u-avea bãtutã, lj-avea datã, lj-avea plãscãnitã) a muljari-sai; nu ti dau cã va ti-asunã
(expr: va ti batã)

§ asunat (a-su-nátŭ) adg asunatã (a-su-ná-tã), asunats (a-su-nátsĭ), asunati/asunate (a-su-ná-ti) – faptã lavã; sunat, nsunat, bãtut, agudit
{ro: sunat; bătut, lovit}
{fr: sonné; battu, frappé}
{en: made a noise; ringed a bell; beaten, struck}

§ asunari/asunare (a-su-ná-ri) sf asunãri (a-su-nắrĭ) – atsea tsi fatsi cariva tsi-asunã; sunari, nsunari, bãteari, agudiri
{ro: acţiunea de a suna, de a bate, de a lovi; sunare; batere, lovire}
{fr: action de sonner, de battre, de frapper}
{en: action of making a noise; of ringing a bell, of beating, of striking}
ex: el sh-u frãndzi toaca di-asunari (agudiri)

§ asunãtor (a-su-nã-tórŭ) adg asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri), asunãtori (a-su-nã-tórĭ), asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri) – tsi asunã, tsi bati, tsi agudeashti
{ro: sunător}
{fr: qui sonne; sonnant, qui frappe}
{en: who makes a noise; who rings (a bell); who beats, who strikes}

§ asunãturã (a-su-nã-tú-rã) sf asunãturi (a-su-nã-túrĭ) sf – vrondul tsi s-fatsi cãndu asunã tsiva; vrondu, crot, ghiurultii, yiurultii, larmã, lavã, longi, loscut, pãlturã, sãlã-vati, vreavã, zbuc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avdu

avdu (áv-du) (mi) vb IV avdzãi (av-dzắĭ), avdzam (av-dzámŭ), avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãri/avdzãre (av-dzắ-ri) – aduchescu (cu ureaclja) sonurli (botsli) di deavãrliga-a mea; dãguescu, aflu, ascultu;
(expr:
1: s-avdi; s-avdu zboarã = sã zburashti;
2: (om) avdzãt = (om) di cari si zburashti (s-ari zburãtã) multu; cari easti ghini cunuscut di lumi; tsi easti cu anami (cu numã, cunuscut, shtiut, mãrit);
3: s-avdzã! = s-ascultsã! s-fats tsi dzãc!;
4: avdi cheatra s-avdã sh-el! = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va s-avdã tsiva, tsi nu va s-ascultã dip;
5: avdi-tuti = om dit pãrmithi tsi avdi tuti-atseali tsi si zburãscu, cãt diparti s-hibã)
{ro: auzi}
{fr: ouïr, entendre, obeir}
{en: hear, listen}
ex: s-nu ts-avdu boatsea ningã nãoarã; avdu nã vreavã nãuntru n casã; aushi ma avdi ninga ghini; nãsh zbura shi mini, lj-avdzam la ushi; avdzãi (aflai) cã s-vãtãmarã n hoarã; prit cupaci s-avdi (aduchescu cu ureaclja sonlu di la) aroput; avdzãndalui aestã, minti n cap nu-avea; avdzã-mi
(expr: ascultã-mi) muljare; cãndu nu s-avdu furi
(expr: cãndu nu-avdzã vãrã vrondu, cãndu nu si zburashti di furi), atumtsea s-ti-aveglji di nãsh; s-nu-avdu zboarã
(expr: s-nu si zburascã di-aestu lucru), s-nu-avdu ncãceri; necã s-avdã nu vrea di el
(expr: nu vrea s-lji zburãshti di el); sã-lj si avdã numa
(expr: sã si zburascã di el, di numa-a lui); aestu om nu avdi
(expr: nu ascultã) di vãrnu; tsi-avdzãt shi tsi vidzut? [zbor cu cari sã nchiseashti multi ori un pãrmit]

§ avdzãt (av-dzắtŭ) adg avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãts (av-dzắtsĭ), avdzãti/avdzãte (av-dzắ-ti) – (son, boatsi di deavãrliga) tsi fu aduchit (cu ureaclja); dãguit, aflat, ascultat
{ro: auzit, celebru}
{fr: ouï, entendu, renommé, célèbre}
{en: heard; well known}
ex: pãrmit avdzãt di la mamã-mea; cãmbana fu avdzãtã; aestã muljar easti avdzãtã
(expr: cunuscutã, cu-anami) tu tutã dunjaea; un avdzãt
(expr: cunuscut, cu-anami) Fetu-Mari; avum doauã-avdzãti hori
(expr: multu cunuscuti, di cari s-ari zburãtã multu, cu-anami); mushat hii, poati sh-avdzãt
(expr: cu-anami) hii; bãna unãoarã noauã furi avdzãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

brãn1

brãn1 (brắnŭ) sn brãni/brãne (brắ-ni) – fashã di pãndzã (di sirmã, di cheali, etc.) tsi sh-u bagã omlu (muljarea) di mesi tra s-lji tsãnã mesea (s-nu-l/s-nu u doarã mesea, s-lji sta stranjlu ma ghini pri trup, trã mushiteatsã, etc.); bãrnu, zonã, zunã, curauã, tizgã (di lãnã), fochi (di cheali);
(expr:
1: easti cu brãnlu azvarna = easti un om tsi caftã cãvgãlu tut chirolu; cãvgãgi, zurbã;
2: s-featsi pãn di brãn = s-umplu tut ãntreg, priti tut;
3: a tsia ts-adarã brãnlu, sh-a nja-nj herbu grãnlu = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi sã ndreadzi trã numtã (cã a grambolui lj-si da brãnlu cu cari s-tsindzi, cãndu sã ndreadzi cu stranjili di gambro); earã trã mini easti chiro di jali (cã grãnlu tsi s-hearbi easti si sã mpartã trã mortsã, trã ljirtarea-a lor)
{ro: brâu, centură}
{fr: ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: girdle, belt}
ex: doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); aushlji poartã brãni lundzi; poartã di mesi un brãn di lãnã; fãrnul, di-a tãu brãn ligat; tradzi brãnlu azvarna
(expr: caftã cãvgã); turcul sãrgljashti brãnlu si-lj lu caltsã
(expr: tra s-aflã itii di cãvgã)

§ bãrnu1 (bắr-nu) sn bãrni/bãrne (bắr-ni) – (unã cu brãn1)
ex: Mitrush, cãlãmarlu n bãrnu, ma si pari cal cu fãrnu; fur cu barba pãn’ di bãrnu; bãrnu nivishtescu di-asimi; vurgãrlji poartã bãrnu lungu; intrã tu apã pãnã la bãrnu

§ brãnishor (brã-ni-shĭórŭ) sn brãnishoari/brãnishoare (brã-ni-shĭŭá-ri) – brãn njic
{ro: brâu mic}
{fr: petite ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: small girdle, little belt}

§ bãrnishor (bãr-ni-shĭórŭ) sn bãrnishoa-ri/bãrnishoare (bãr-ni-shĭŭá-ri) – (unã cu brãnishor)

§ dizbrãnedz (diz-brã-nédzŭ) (mi) vb I dizbrãnai (diz-brã-náĭ), dizbrãnam (diz-brã-námŭ), dizbrãnatã (diz-brã-ná-tã), dizbrãna-ri/dizbrãnare (diz-brã-ná-ri) – (ãnj) disfac (scot) brãnlu di la mesi; dizbãrnedz, distsingu; (fig: dizbrãnedz = fac cariva s-ducã unã banã arushinoasã, multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii, etc.; dizmal, distorcu, dishuts, distsingu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cucutsãl2

cucutsãl2 (cu-cu-tsắlŭ) sm cucutsãlj (cu-cu-tsắljĭ) – agru-lilici aroshi tsi creashti di-aradã prit agri shi sh-u-adutsi multu cu maclu (pirpiruna)
{ro: cocoşel, ruscuţă}
{fr: adonis printanière (d’été); coquelicot}
{en: adonis, pheasant΄s eye}
ex: cucutsãl dit livadea vinitã; zonã shi cucutsãl eu va vã aduc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fochi/foche

fochi/foche (fó-chi) sf fochi (fóchĭ) – fashã di cheali tsi sh-u bagã-unã muljari di mesi; zonã (zunã, bãrnu, curauã) di cheali
{ro: cingătoare de piele}
{fr: ceinture de peau dont les femmes attachent des boucles, les planches de metal}
{en: woman’s leather belt}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gazonã

gazonã (ga-zó-nã) sf gazoni/gazone (ga-zó-ni) – crustali di gljatsã tsi s-alasã ca un petur earna pi-alumãchili di arburi (pri casi, pri loc, etc.); negurã aratsi shi ndisatã di earnã tsi s-fatsi gljatsã cãndu cadi mpadi shi da di loc (di casi, di ponj, etc.); sinjac, uchid, tseafi, tsingrimi
{ro: chiciură, promoroacă, polei}
{fr: frimas, givre}
{en: (hoar-)frost, rime}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

huhutã1

huhutã1 (hu-hú-tã) sf huhuti/huhute (hu-hú-ti) – boatsea tsi s-avdi cãndu cariva zburashti sh-greashti cu-unã boatsi multu-analtã; boatsea tsi s-avdi cãndu cariva zghileashti sh-fatsi un vrondu lungu sh-vãrtos tsi lja urecljili-a omlui sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; vrondul tsi s-avdi cãndu cãhtescu di-arãdeari shi scot hohuti din gurã; boatsi, zghic, zghicut, aurlari; vãzurã, cursu
{ro: strigăt}
{fr: cri}
{en: cry, shout, yell}
ex: bãgã huhuta (boatsea)

§ hohut (hó-hutŭ) sn hohuti/hohute (hó-hu-ti) – boatsea sãnãtoasã tsi u scoati omlu cãndu s-cãpãeashti (s-arupi) di-arãdeari; arãdearea cu boatsi sãnãtoasã tsi u fatsi cariva; grohut, cãhtiri (di-arãdeari); cãpãiri (di-arãdeari); cachin; cãchin
{ro: hohot de râs}
{fr: éclat de rire}
{en: roar, burst of laughter} s-avdza hohutli-a lui di-afoarã

§ grohut (gró-hutŭ) sn grohuti/grohute (gró-hu-ti) – (unã cu hohut)
ex: arsuna casa di grohutlu (arãderli cu boatsi) a lor

§ huhutescu1 (hu-hu-tés-cu) (mi) vb IV huhutii (hu-hu-tíĭ), huhuteam (hu-hu-teámŭ), huhutitã (hu-hu-tí-tã), huhutiri/huhutire (hu-hu-tí-ri) – fac un vrondu lungu sh-vãrtos tsi tsã lja urecljili sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; scot bots sãnãtoasi dit gurã; zburãscu, grescu (pri cariva) i arãd cu boatsi analtã; scot hohuti din gurã; asun, arãsun, arusun, vãzescu, vãxescu, vuzuescu, zghilescu, zgljescu, strig, astrig, aurlu, huescu; cãhtescu, pãhãescu, cãchin
{ro: chiui, răsuna, rezona, striga, râde în hohote}
{fr: résonner, retentir; crier, pousser des cris; rire aux éclats}
{en: resound, reverberate; shout, yell; roar with laughter}
ex: cucotlu easi pali pi cuprii sh-acatsã s-huhuteascã; dutsi la ureaclja-a preftului shi huhuteashti nãoarã cãt poati; tsi huhuteashti ashi?; cãntã cuscrilj, huhutescu (aurlã); cari ai cap trã discari, du-ti n dzeanã sh-huhutea (zghilea); huhuti nãoarã cãt putu; cucotlu acatsã s-huhuteascã; vãljuri, plaiuri, huhutescu (arã-sunã); tsi furtunã huhuteashti (vuzueashti, ashuirã)?

§ huhutit1 (hu-hu-títŭ) adg huhutitã (hu-hu-tí-tã), huhutits (hu-hu-títsĭ), huhutiti/huhutite (hu-hu-tí-ti) – tsi easti grit cu un vrondu lungu a curi iho s-avdi di diparti; tsi easti scos dit gurã cu boatsi sãnã-toasã; tsi ari arãsã cu hohuti; asunat, arãsunat, arusunat, vãzit, vãxit, vuzuit, zghilit, zgljit, strigat, astrigat, aurlat, huit; cãhtit, pãhãit, cãchinit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

minti/minte

minti/minte (mín-ti) sf mintsã (mín-tsã) – harea tsi u-ari omlu (tu midua din cap) tra s-poatã s-mindueascã (s-giudicã, s-cuiteascã, s-siluyiseascã, si sh-aducã aminti, s-poatã s-aducheascã tsi s-fatsi tu lumi, s-poatã sã nveatsã cum sta lucrili, etc.); minduiri, nãieti, nieti; giudicatã, idei, pãreari, dishtiptãciuni; miduã, crier;
(expr:
1: minti muljireascã = minti lishoarã, fãrã ahãndami;
2: minti ficiureascã, minti nicoaptã, minti niligatã ninga = minti di ficiuric, ageamit, nicriscut, nu ca di om mari, etc.;
3: iu ts-alagã (tsã fudzi, tsã si dutsi) mintea = iu ti mindueshti, tsi mindueshti;
4: ãnj imnã (nj-si dutsi) mintea, mi duc cu mintea = mi duc cu idea, cu scupolu, cu nietea, cu umutea;
5: hiu dus (chirut) cu mintea = stau di minduescu ahãndos (la un lucru) sh-nu bag dip oarã la-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini;
6: nj-da mintea = minduescu, nj-si pari, nj-treatsi prit minti, aduchescu;
7: ãnj dzãc cu mintea (tu minti) = nu dzãc cu grailu, mash minduescu;
8: nj-easti (nj-armasi) mintea (la un lucru) = mi minduescu (la un lucru), nu va (nu pot s-) lu-agãrshescu (lucrul);
9: ãnj treatsi (nj-yini) prit (tu) minti = tihiseashti s-minduescu (tri un lucru), ãnj ticneashti tsiva;
10: tsãn minti = nj-aduc aminti, nu-agãrshescu;
11: nj-easi (un lucru) dit minti = lu-agãrshescu (lucrul, cã nu-lj dau vãrnã simasii);
12: ãnj ljau (mut) mintea (di la un lucru) = nu mata mi minduescu la un lucru, lu-alas di-unã parti, lu-agãrshescu;
13: ãlj caftu mintea = voi si shtiu tsi mindueashti, voi s-mi urnipseascã;
14: ãnj da nã minti = ãnj da unã urnimii, mi urnipseashti;
15: escu di mintea-a unui, escu tu-unã minti cu = hiu sinfuni cu cariva, am idyili pãreri;
16: a njia nj-da (nj-va) mintea cã…= minduescu cã-i ghini…, pãrearea-a mea easti cã…;
17: nu nj-u va mintea = nu-nj yini s-pistipsescu, nu pot s-pistipsescu;
18: nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu;
19: am minti, escu cu minti, nji ngreacã mintea, nj-u-am tutã mintea, escu ntreg la minti = minduescu ghini, ndreptu, cum lipseashti, nu minduescu ca glarlji;
20: nj-frãngu mintea = minduescu multu, ahãndos, mi frimintu;
21: lj-u tornu (lj-u shuts, lj-u-alãxescu, lj-u mut) mintea = (i) lj-alãxescu pãrearea, ideea; (ii) lu nduplic (s-facã tsiva);
22: nu nji ncapi mintea = (i) nu (pot s)-aduchescu dip; (ii) nu pot s-mi minduescu cã ahtari lucru poati si s-facã;
23: nu-nj talji mintea (caplu, carafeta, etc.) tra s-aduchescu = nu hiu sh-ahãntu dishteptu tra s-aduchescu, nu pot s-aduchescu (tsi s-fatsi, tsi-nj si dzãtsi, etc.);
24: dipun minti; bag minti; nj-yini mintea; nj-adun minti n cap = giudic ma ghini, nvets; mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu;
25: escu shcurtu tu minti, fãrã minti, lishor di minti; unã minti, sh-atsea grãtseascã; u pitricui mintea trã leamni; etc. = nu para escu dishteptu, nu para minduescu ghini, nu-am giudicata bunã, escu fãrã multã minti n cap, escu prostu, glar, lishor, hazo, ahmac, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nzãrzãledz

nzãrzãledz (nzãr-zã-lédzŭ) (mi) vb I nzãrzãlai (nzãr-zã-láĭ), nzãrzãlam (nzãr-zã-lámŭ), nzãrzãlatã (nzãr-zã-lá-tã), nzãrzãla-ri/nzãrzãlare (nzãr-zã-lá-ri) – nvescu shi stulsescu multu sh-fãrã gustu (di sh-arãdi lumea); nsãrgoci, stulsescu
{ro: înzorzona}
{fr: chamarrer, attifer}
{en: bedizen, dress up}

§ nzãrzãlat (nzãr-zã-látŭ) adg nzãrzãlatã (nzãr-zã-lá-tã), nzãrzãlats (nzãr-zã-látsĭ), nzãrzãlati/nzãrzãlate (nzãr-zã-lá-ti) – tsi easti nviscut shi stulsit multu sh-fãrã gustu ca un glar (di sh-arãdi lumea); nsãrguceat, stulsit
{ro: înzorzonat}
{fr: chamarré, attifé}
{en: bedizened, dressed up}

§ nzãrzãlari/nzãrzãlare (nzãr-zã-lá-ri) sf nzãrzãlãri (nzãr-zã-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nzãrzãleadzã; nsãrguceari, stulsiri
{ro: acţiunea de a înzorzona}
{fr: action de chamarrer, d’attifer}
{en: action of bedizening, of dressing up}

§ ãnzãrzãledz (ãnzãr-zã-lédzŭ) (mi) vb I ãnzãrzãlai (ãnzãr-zã-láĭ), ãnzãrzãlam (ãnzãr-zã-lámŭ), ãnzãrzãlatã (ãnzãr-zã-lá-tã), ãnzãrzãlari/ãnzãrzãlare (ãnzãr-zã-lá-ri) – (unã cu nzãrzãledz)

§ ãnzãrzãlat (ãn-zãr-zã-látŭ) adg ãnzãrzãlatã (ãn-zãr-zã-lá-tã), ãnzãrzãlats (ãn-zãr-zã-látsĭ), ãnzãrzãlati/ãnzãrzãlate (ãn-zãr-zã-lá-ti) – (unã cu nzãrzãlat)
ex: vurgarã ãnzãrzãlatã (tu scriarea-a noastrã: vurgarã nzãrzãlatã) cu hiri sh-cu shitats
{ro: înzorzonat}
{fr: chamarré, attifé}
{en: bedizened, dressed up}

§ ãnzãrzãlari/ãnzãrzãlare (ãnzãr-zã-lá-ri) sf ãnzãrzãlãri (ãnzãr-zã-lắrĭ) – (unã cu nzãrzãlari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shirpishor

shirpishor (shir-pi-shĭórŭ) sn shirpishoari/shirpishoare (shir-pi-shĭŭá-ri) – pãni njicã sh-dultsi tsi s-fatsi ti Pashti (ciurechi, cuzu-nac) shi sh-u-adutsi cu-un nel
{ro: cozonac mic în formă de inel}
{fr: petit pain de Pâques ayant la forme d’un anneau}
{en: small, ring shaped Easter bread}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã