|
|
zofnicu
RO:om mic, îndesat, viguros … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:50326>2014-05-14 22:31:17.967904 »
zofu
RO:ploaie torenţială … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:50327>2014-05-14 22:31:17.96836 »
zofi/zofe
zofi/zofe (zó-fi) sf – vedz tu stofã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: stofãzof
zof (zófŭ) sn zofuri (zó-furĭ) – ploai tsi cadi multã sh-cu multã puteari sh-agunjii (ca cu gãleata); zdãrci, dãrci, ploai, furtunã, borã, tufani, sindilii, chiameti
{ro: ploaie torenţială; furtună}
{fr: pluie torrentielle; orage, tempête}
{en: torrential rain; storm}
ex: deadi zof (nã furtunã, dãrci) aoaltari
§ zofnic (zóf-nicŭ) adg zofnicã (zóf-ni-cã), zofnits (zóf-nitsĭ), zofnitsi/zofnitse (zóf-ni-tsi) – tsi easti njic, vãrtos, cu puteari, ndisat tu trup sh-dãnãseashti ghini; sfãrciu, putut, zdumban, sãrchiros, etc.
{ro: mic, îndesat şi viguros}
{fr: trapu et vigoureux}
{en: stocky and vigorous}
ex: aveam nã mulã zofnicã (njicã di boi, vãrtoasã, pututã)
cumashi/cumashe
cumashi/cumashe (cu-má-shi) sf cumãsh (cu-mắshĭ) – stofã (di mitasi) sh-lucrul tsi s-fatsi cu ea (ca, bunãoarã, distimeli, cãmea-shi, fustani, etc.); soi di hachir, di zofi; (fig: cumashi = soi di om)
{ro: stofă (de mătase)}
{fr: étoffe (de soie)}
{en: (silk) material}
ex: nj-adusi patru cumãsh tra s-nj-aleg; nu ti shtiam ahtari cumashi (fig: soi di om); ahtari cumashi (fig: soi) fu
§ cumash1 (cu-máshĭŭ) sn cumashuri (cu-má-shĭurĭ) – (unã cu cumashi)
dãrci/dãrce
dãrci/dãrce (dắr-ci) sf dãrci/dãrce (dắr-ci) – ploai tsi cadi greu, multã sh-cu multã-agunjii (ca cu gãleata); zdãrci, zof, ploai, furtunã, borã, tufani, sindilii, chiameti
{ro: ploaie torenţială; furtună}
{fr: pluie torrentielle; orage, tempête}
{en: torrential rain; storm}
ex: dãrcea-lj (furtuna-lj) bati, noaptea-lj neacã
§ zdãrci/zdãrce (zdắr-ci) sf zdãrci/zdãrce (zdắr-ci) – (unã cu dãrci)
filosof
filosof (fi-ló-sofŭ shi fi-lo-sófŭ) sm filosohi (fi-ló-sohĭ shi fi-lo-sóhĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz filozof
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãfilozof
filozof (fi-ló-zof shi fi-lo-zóf) sm – vedz tu filuzufii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: filuzufiifilusof
filusof (fi-lu-sófŭ) sm filusohi (fi-lu-sóhĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz filuzof
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãfiluzof
filuzof (fi-lu-zóf) sm – vedz tu filuzufii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: filuzufiifiluzufii/filuzufie
filuzufii/filuzufie (fi-lu-zu-fí-i) sf filuzufii (fi-lu-zu-fíĭ) – shtiin-tsa cari caftã s-aducheascã shi s-n-aspunã cunushtearea, scupolu shi mistiryiul a lumiljei shi a banãljei; nomurli shi scupolu tsi s-aflã la timeljlu a unei shtiintsã; mintiminilja-a atsilui tsi aravdã cu frãmtsea dishcljisã shi fãrã si s-plãngã di tuti tsi lj-adutsi bana
{ro: filozofie}
{fr: philosophie}
{en: philosophy}
ex: canda easti unã filuzufii, ashi ti mindueshti
§ filozuf (fi-ló-zufŭ) sm filozuhi (fi-ló-zuhĭ) – atsel tsi cunoashti filuzufia shi bãneadzã dupã nomurli a ljei; om tsi shtii tuti; filuzóf
{ro: filozof}
{fr: philosophe}
{en: philosopher}
ex: nãs filozuf nu sh-eara; bãneadzã tu amirãrilja-atsea un mari filozuf
§ filuzof (fi-lu-zófŭ) sm filuzohi (fi-lu-zóhĭ) – (unã cu filozuf)
ex: cãndu zburashti, canda easti un filuzof; dutsi tu oda filuzoflui shi-lj dzãtsi
§ filozof (fi-ló-zofŭ shi fi-lo-zófŭ) sm filozohi (fi-ló-zohĭ shi fi-lo-zóhĭ) – (unã cu filozuf)
sfãrciu
sfãrciu (sfắr-cĭu) adg sfãrci/sfãrce (sfắr-ci), sfãrci (sfắr-ci), sfãrci/sfãrce (sfắr-ci) – tsi easti mplin di sãnãtati; tsi easti cu puteari sh-dãnãseashti ghini; sãnãtos, vãrtos, putut, zdumban, zofnic, sãrchiros, etc.
{ro: plin de sănătate, viguros}
{fr: plein de sève, vigoureux}
{en: healthy, vigorous}
stofã
stofã (stó-fã) sf stofi/stofe (stó-fi) – tsãsãturã di lãnã (bumbac, mitasi, etc.), ma groasã ca pãndza, dit cari s-fac stranji (si-anvilescu scamni, etc.)
{ro: stofă}
{fr: étoffe}
{en: material, fabric}
§ zofi/zofe (zó-fi) sf pl(?) – stofã scumpã di sirmã
{ro: stofă scumpă}
{fr: étoffe de soie}
{en: silk fabric}
strãxescu
strãxescu (strãc-sés-cu) vb IV strãxii (strãc-síĭ), strãxeam (strãc-seámŭ), strãxitã (strãc-sí-tã), strãxiri/strãxire (strãc-sí-ri) – hiu sinfuni (aprochi, voi) s-lu fac un lucru; mi fac di cãbuli; astrãxes-cu, strixescu, sinfunipsescu, cãpsescu; aprochi, aradzim, ndoapir, dãnãsescu, aravdu
{ro: consimţi, suporta, conveni, îndura, răbda}
{fr: consentir, supporter, convenir}
{en: agree, support, consent}
ex: nu strãxeashti (nu-aravdã) mãnã; nãsh strãxirã (cãpsirã, furã sinfuni) s-dumneascã anlu sh-ficiorlu; nu strãxescu (nu-aprochi) s-mi duc; marili mãlãgar strãxi (fu sinfuni); trã chefea-a oaspilui, s-nu lj-armãnã hãtãrea, strãxi; multi lji strãxii (lj-arãvdai)
§ strãxit (strãc-sítŭ) adg strãxitã (strãc-sí-tã), strãxits (strãc-sítsĭ), strãxiti/strãxite (strãc-sí-ti) – tsi easti sinfuni tra si s-facã un lucru; tsi s-featsi di cãbuli; astrãxit, strixit, sinfunipsit, cãpsit; aprucheat, arãdzimat, ndupirat, dãnãsit, arãvdat
{ro: care este de acord; care a suportat, a consimţit, a îndurat, a răbdat}
{fr: mis d’accord, consenti, supporté, convenu}
{en: agreed, supported, consented}
§ strãxiri/strãxire (strãc-sí-ri) sf strãxiri (strãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva strãxeashti; astrãxiri, strixiri, sinfunipsiri, cãpsiri; aprucheari, arãdzimari, ndupirari, dãnãsiri, arãvdari
{ro: acţiunea de a fi de acord, de a consimţi, de a suporta, de a conveni, de a îndura, de a răbda; consimţire, convenire, îndurare, răbdare}
{fr: action de se mettre d’accord, de consentir, de supporter, de convenir; accord}
{en: action of agreing, of supporting, of consenting}
§ strixescu (stric-sés-cu) vb IV strixii (stric-síĭ), strixeam (stric-seámŭ), strixitã (stric-sí-tã), strixiri/strixire (stric-sí-ri) – (unã cu strãxescu)
ex: filuzoflu strixi (fu sinfuni); nu strixi (nu apruche) s-facã tsi vrea dispoti; omlu tsi strixeashti (easti sinfuni s-lja, va) ayea cumnicãturã; strixi multi cãt fu tu casa-a lor; nu strixeashti (nu-aravdã) s-lji dzãcã nitsi un zbor
§ strixit (stric-sítŭ) adg strixitã (stric-sí-tã), strixits (stric-sítsĭ), strixiti/strixite (stric-sí-ti) – (unã cu strãxit)