|
|
znjurã
znjurã (znjĭú-rã) sf znjuri/znjure (znjĭú-ri) – unã soi di arug cu lumãchi tsi au schini pi truplu gol, tsi fatsi lilici njits, albi shi yimishi njits, aroshi, multu anjurizmati, nostimi tu mãcari, tsi sh-u-aduc cu-afrandza i amura; yimisha faptã di-aestu arug; aznjurã, cãpincã, gljurã, amurã, arug, rug
{ro: zmeură}
{fr: framboise}
{en: raspberry}
ex: tu vuloaga-atsea di znjurã
§ aznjurã (az-njĭú-rã) sf aznjuri/aznjure (az-njĭú-ri) – (unã cu znjurã)
ex: ficiorlu njarsi ti-aznjurã; ursa u caftã multu aznjura
§ znjurish (znjĭu-ríshĭŭ) sn znjurishuri (znjĭu-rí-shĭúrĭ) – loc mplin di znjuri
{ro: zmeuriş}
{fr: mûraie}
{en: place covered with many raspberry bushes}
amurã1
amurã1 (a-mú-rã) sf amuri/amure (a-mú-ri) – unã soi di arug cu truplu gol shi schinos, cu frãndzã (fapti di frãndzã ma njits), cu lilici albi, cu fructi njits, lãi, anyilicioasi, mplini di simintsã shi multu anjurizmati shi nostimi tu mãcari; yimisha faptã di-aestu arug; murã, mãnazi, manazi; (fig: amurã = (i) lai ca amura; (ii) aznjurã, znjurã, cãpincã; (iii) arug, rug)
{ro: mură}
{fr: ronce hérissée, mûre}
{en: blackberry bush, blackberry}
ex: s-njardzim s-adunãm amuri; u-adusirã (bãnarã) mash cu amuri; s-hrãnea cu-amuri di pri-arug; featã cu oclji di-amurã (fig: lãi ca-amura)
§ murã1 (mú-rã) sf muri/mure (mú-ri) – (unã cu amurã1)
ex: oclji mushats, lãi ca murili
aznjurã
aznjurã (az-njĭú-rã) sf – vedz tu znjurã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: znjurãcãpincã
cãpincã (cã-pín-cã) sf cãpintsi/cãpintse (cã-pín-tsi) – unã soi di arug, cu lumãchili tsi au schini pi truplu gol, tsi fatsi lilici njits, albi shi yimishi njits, aroshi, multu anjurizmati shi nostimi tu mãcari (tsi sh-u-aduc cu-afrandza i amura); yimisha faptã di-aestu arug; aznjurã, znjurã, gljurã, amurã, arug, rug
{ro: zmeură}
{fr: framboise}
{en: raspberry}
gãvãnos
gãvãnos (gã-vã-nósŭ) sn gãvãnoasi/gãvãnoase (gã-vã-nŭási) –
1: vas tu cari s-crescu shi s-tsãn lilici; glastrã, ljastrã, ghiuveci, ghiveci, ponjitsã, pointsã;
2: vas njic di casã, di yilii (di-aradã ca un chelindru), tu cari s-tsãni glico (turshii, masini, etc.)
{ro: gavanos, ghiveci de flori; borcan}
{fr: pot à fleurs; pot (à marmelade, olives, etc.), bocal}
{en: flower-pot; jar}
ex: avea gãvãnoasi cu flori tu balconi; nj-deadi un gãvãnos mplin di aznjurã
gljurã
gljurã (gljĭú-rã) sf gljuri/gljure (gljĭú-ri) –
1: znjurã, aznjurã, cãpincã;
2: frangã, afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, cãpshunã, cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, lilishtrufã, lulustrufã
{ro: zmeură; fragă, căpşună}
{fr: framboise; fraise}
{en: raspberry; strawberry}
ex: crishtea frandzi shi gljuri (znjuri, cãpintsi)
mãnazi2/mãnaze
mãnazi2/mãnaze (mã-ná-zi) sf mãnãzi (mã-nắzĭ) – yimisha faptã di pomlu mureauã, njicã, adunati ma multi tru un loc, cãrnoasã shi mplinã di simintsã njits, di hromã albã, aroshi i lai (tsi sh-u-adutsi multu cu aznjura, znjura, cãpinca, amura); manazi, amurã, murã, dudã, cearniceanã, cirnici, cernici, cirici, tseritsã
{ro: dudă}
{fr: mûre}
{en: mulberry}
§ manazi2/manaze (ma-ná-zi) sf mãnãzi (mã-nắzĭ) – (unã cu murã2)
mureauã
mureauã (mu-reá-ŭã) sf murei (mu-réĭ) – pom tsi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari icã mardzina di cãljuri, cu truplu ndreptu cari s-disfatsi di la njicã nãltsimi shi ari coaja cripatã, cu frãndzã ufilisiti ca hranã trã budinj (yernji di mitasi), cu fructi njits, adunati ma multi tru un loc; yimisha faptã di-aestu pom, cãrnoasã shi mplinã di simintsã njits, di hromã albã, aroshi i lai (tsi sh-u-adutsi multu cu amura); dud/dudã, cearnicean/cearniceanã, cirnici, cernici, cirici
{ro: dud}
{fr: mûrier}
{en: mulberry tree}
§ murã2 (mú-rã) sf muri/mure (mú-ri) – yimisha faptã di mureauã (tsi sh-u-adutsi multu cu aznjura, znjura, cãpinca); amurã, mãnazi, manazi, dudã, cearniceanã, cirnici, cernici, cirici, tseritsã
{ro: dudă}
{fr: mûre}
{en: mulberry}
ex: curã sãndzi lai ca mura
§ amurã2 (a-mú-rã) sf amuri/amure (a-mú-ri) – (unã cu murã2)
znjurish
znjurish (znjĭu-ríshĭŭ) sn – vedz tu znjurã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: znjurã