DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ciuplescu

ciuplescu (cĭu-plés-cu) (mi) vb IV ciuplii (cĭu-plíĭ), ciupleam (cĭu-pleámŭ), ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) – zmoatic unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; alas urmi pi trup cu agudirea tsi nj-u fac; zmoatic, zmurtic, zdrumin, stulcinedz, stultsin, plãciutedz, chisedz, etc.; (fig: u ciuplescu = (i) u fur, u spãstrescu, u-agudescu, u sec, u bag tu tastru, etc.; (ii) u ngljit, u-ascapit, u bucusescu, u ciucutescu, u-arucutescu (tu gãrgãlan), u-adun (tu fuljinã), etc.)
{ro: stâlci, zdrobi}
{fr: contussionner, aplatir, écraser}
{en: crush, flatten, bruise}
ex: cãdzu nã ploaci shi-nj ciupli mãna; mi ciuplii la unglji; va s-ducã s-ciupleascã (fig: s-furã, s-agudeascã, si spãstreascã) fluriili; el n-avea ciuplitã (fig: furatã, aguditã, spãstritã) cãpeastrili; nj-ciupli (fig: nj-furã) unã caprã; edlu-aestu fridzets-lu shi ciuplits-lu (fig: mãcats-lu, arucutits-lu tu gãrgãlan)

§ ciuplit (cĭu-plítŭ) adg ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciuplits (cĭu-plítsĭ), ciupliti/ciuplite (cĭu-plí-ti) – tsi easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi easti cu urmi pi trup di agudirea tsi sh-u featsi; zmuticat, zmurticat, zdruminat, stulcinat, stultsinat, plãciutat, chisat, etc.
{ro: stâlcit, zdrobit}
{fr: contussionné, aplati, écrasé}
{en: crushed, flattened, bruised}

§ ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) sf ciupliri (cĭu-plírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciupleashti tsiva; zmuticari, zmurticari, zdru-minari, stulcinari, stultsinari, plãciutari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a stâlci, de a zdrobi; stâlcire, zdrobire}
{fr: action de contussionner, d’aplatir, d’écraser}
{en: action of crushing, of flattening, of bruising}

§ niciuplit (ni-cĭu-plítŭ) adg niciuplitã (ni-cĭu-plí-tã), niciuplits (ni-cĭu-plítsĭ), niciupliti/niciuplite (ni-cĭu-plí-ti) – tsi nu easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi nu easti ciuplit
(expr: om niciuplit = om di la oi, aplo, nipilichisit, badzara, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumbuloyi/cumbuloye

cumbuloyi/cumbuloye (cum-bu-ló-yi) sf cumbuloyi (cum-bu-lóyĭ) – bair di mãrdzeali (di os, lemnu, chihlibari, etc.) cu cari cãlugrilj sh-crishtinjlji mbistimenj numirã rigeili (ncljinãciunjli) tsi li fac cu-arada; bair di mãrdzeali tsi oaminjlji (aushanjlji) li trec prit deadziti, unã cãti unã, tra s-lã treacã oara; ori;
(expr: mi priimnu cu cumbuloyea tu mãnã = nj-fac nã banã di om avut; cu mãnjli dinãpoi mi priimnu)
{ro: mătanie}
{fr: chapelet, rosaire}
{en: string of beads, rosary}
ex: anvãrti cumbuloyea pi deadziti; aproapea tuts aushlji la noi poartã cumbuloyi; cu oasili molj ca pãntica, cu coarnili ca cumbuloyea, zmuticat ca lailu ali lai!

§ cumbuloi/cumbuloe (cum-bu-ló-i) sf cumbuloi (cum-bu-lóĭ) – (unã cu cumbuloyi)
ex: paplu doarmi ningã vatrã, cumbuloea-a (orli-a) lui tu mãnj; cu cumbuloea tu mãnã s-priimnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frãngu1

frãngu1 (frắn-gu) (mi) vb III shi II fregi (frégĭŭ) shi frãmshu (frắm-shĭu), frãndzeam (frắn-dzeámŭ), frãmtã (frắm-tã), frãndzi-ri/frãndzire (frắn-dzi-ri) shi frãndzeari/frãndzeare (frãn-dzeá-ri) – fac dauã (i ma multi) cumãts dit un lucru (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plãscãnirea, apitrusirea, etc. a lucrului); arup, aspargu, disic, etc.;
(expr:
1: mi frãngu = hiu ahãntu ncãrcat di nj-easti fricã cã dealihea va mi frãngu;
2: u frãngu = fug ampaturlea, mi duc, u cãlescu, u cãrtsãnescu, etc.;
3: nj-frãngu caplu = mi-agu-descu multu greu la cap;
3: nj-frãngu dintsãlj = lj-fac dintsãlj s-creapã icã-lj fac sã-nj cadã cumãts dit elj;
4: l-frãngu di shcop (chiutecã); lj-frãngu oasili = l-bat multu, lu-astingu di bãteari, lj-dau unã bãteari bunã, etc.;
5: nj-si frãndzi mintea = nj-alãxescu mintea, pãrearea;
6: frãngu calea = alãxescu, strãmbu, tornu calea;
7: frãndzi cãroarea (dzua, noaptea, omlu) = scadi, njicshureadzã cãroarea (dzua, noaptea);
8: omlu frãndzi (la fatsã, la trup) = omlu s-tradzi la fatsã, scadi, slãgheashti icã alãxeashti multu, di-aushatic, di lãngoari, etc.;
9: frãngu nãpoi = dau, mi duc, imnu nãpoi;
10: nj-frãngu inima (mãnjli) = mi nvirinedz, mi sãcãldisescu, mãrãnedz; mi zbat di dureari;
11: nj-frãngu foamea (seatea) = nj-u curmu, nj-u-astãmãtsescu, fac sã-nj scadã foamea (seatea);
12: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
13: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
14: mi frãndzi somnul = mi curmã, mi-aplucuseashti somnul;
15: l-frãngu; lj-frãngu putearea = lu-azvingu; lj-azvingu;
16: mi frãngu di cãntari (bãteari, asunari, giucari, etc.) = nu-astãmãtsescu di multã cãntari (bãteari, asunari, etc.) tsi fac;
17: nj-freadzi chefea (orixea) = nj-asparsi chefea (orixea), mi-alasã fãrã chefi (orixea), nj-lo orixea, etc.;
18: frãngu laptili = lu-ameastic laptili;
19: frãngu lãna = trag lãna;
20: (ascherea) s-freadzi = (ascherea) s-trapsi nãpoi;
21: frãngu coasti = stau shi nu para shtiu tsi easti ghini s-fac; stau pi dauã; strãmbu narea cã nu mi-ariseashti tsi prindi s-fac; shuvãescu;
22: nj-frãngu zverca = fug agonja, ampatrulea, u cãlescu, u cãrtsãnescu;
23: frãndzi-ti di-aoa!; frãndzi-ts gusha = fudz, cã nu voi s-ti ved ãn fatsã; cumãtisea-ti!; arupi-ts gusha!; surpã-ti di-atsia;
24: lj-frãngu nãrli = l-cãtãdixescu, l-tãpinusescu, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, l-fac s-lji scadã tinjia; etc. etc.)
{ro: frânge, înfrânge; supraîncărca; ezita, (se) codi; pleca, (o) întinde; (se) duce la naiba; mlădia (mersul); coti (drumul); scădea, diminua; da înapoi; întrista; umili; astâmpăra (foamea); copleşi; învinge; nimici; dărăci (lâna); cobi; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pihtii/pihtie

pihtii/pihtie (pih-tí-i) sf pihtii (pih-tíĭ) – dzama tsi s-fatsi cu hirbearea multu chiro a cicioarilor di porcu (tu cari s-bagã sh-alti lucri, ca alj, bunãoarã) sh-cari s-mãcã caldã ca ciorbã icã s-alasã s-arãtseascã tra si s-mãcã ncljigatã; plihtumã, pãce, paci; (fig:
1: pihtii = niisihia shi frica tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (el i cariva di-aproapea); gaile, gãirezi, frundidã, etc.; expr:
2: escu (mi feci) pihtii = hiu stulcinat, zmuticat, zdruminat, etc.)
{ro: piftie}
{fr: gelée de pieds de porc}
{en: jelly made of pork feet}
ex: am multi pihtii (fig: gaileadz); canda eara pihtii ncljigatã
(expr: eara zmuticat, mplin di gaileadz); s-au faptã pihtii
(expr: s-au stulcinatã, zdruminatã); pihtii nj-u featsish inima
(expr: mi nvirinash multu); ti-aflu tu gailei shi tu pihtii (fig: tu frundidz)

§ chiftii/chiftie (chif-tí-i) sf chiftii (chif-tíĭ) – (unã cu pihtii)
ex: mi lo dorlu s-mãc chiftii (pãce)

§ plihtumã (plíh-tu-mã) sf plihtumi/plihtume (plíh-tu-mi) – (unã cu pihtii)
ex: eara faptu plihtumã
(expr: eara zdruminat, stulcinat)

§ pihtusescu (pih-tu-sés-cu) vb IV pihtusii (pih-tu-síĭ), pihtuseam (pih-tu-seámŭ), pihtusitã (pih-tu-sí-tã), pihtusi-ri/pihtusire (pih-tu-sí-ri) – fac, ncljeg unã pihtii (pãce); (fig: pihtusescu = (i) nj-fac (adun, portu) gaileadz; mi nvirinedz, mãrãnedz, mi cãrtescu; (ii) lu ncaci, lu-aurlu, lu cãtigursescu, dipriunã sh-nu lu-alas s-bãneadzã isih)
{ro: închiega (face piftie)}
{fr: faire de la gelée}
{en: make jelly}

§ pihtusit (pih-tu-sítŭ) adg pihtusitã (pih-tu-sí-tã), pihtusits (pih-tu-sítsĭ), pihtusiti/pihtusite (pih-tu-sí-ti) – (pihtii) tsi s-ari faptã, ncljigatã
{ro: închiegat; cicălit, supărat} {fr (gelée) fait}
{en: (jelly) made}

§ pihtusi-ri/pihtusire (pih-tu-sí-ri) sf pihtusiri (pih-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pihtuseashti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vatãm

vatãm (vá-tãmŭ) (mi) vb I vãtãmai (vã-tã-máĭ), vãtãmam (vã-tã-mámŭ), vãtãmatã (vã-tã-má-tã), vãtãmari/vãtãmare (vã-tã-má-ri) –
1: l-fac pri cariva s-moarã; fac sã psuseascã (unã pravdã);
2: agudescu sh-alas urmi pi trup; vatãn, vatun, utsid, pipilescu, aspargu, talj, shcurtedz, l-mor, l-culcu mpadi, lj-astingu tseara, etc. (fig:
1: (mi) vatãm = (i) trag multi, (mi) pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu, avursescu, etc.; (ii) nj-fac arãu; expr:
2: l-vatãm di shcop = lj-fac unã bãteari greauã, lj-dau un shcop bun;
3: nj-vatãm mintea = nj-frimintu mintea, minduescu multu;
4: l-vatãm cu pãnea n gurã = ahãrzeashti s-lu vatãm fãrã njilã;
5: s-vãtãmã muljarea = muljarea chiru njiclu, featsi vãtãmãturã)
{ro: ucide; vătăma; (se) turmenta}
{fr: tuer; léser, nuire; (se) torturer, (se) tourmenter}
{en: kill; injure, torture, torment}
ex: vãtãmai (tãljai) un pulj; ma nu-nj vatãm feata njicã; va nã vãtãma (utsidea) tuts; cãtse sã-lj vatsãnj?; s-vãtãmã cu-unã cheatrã; l-vãtãmarã tora doi anj; avea ligatã un cãni shi vrea s-lu vatãmã; nj-eara datã s-fac arali, s-vatãm shi si zgrum caritsi calcã n casã-nj; s-lu vãtãmats sh-ca semnu s-nj-adutsets ocljilj; ãl lo la oclju cu tufechea ca s-lu vatãmã; u-aflarã ghini s-lu vatãmã; ãlj yinea s-u vatãmã cu pãnea n gurã
(expr: s-u utsidã fãrã njilã, cã ahãrzea moartea); s-vãtãmã (fig: s-pidipsi multu) shi s-frãmsi pãnã s-ascapã; sh-vãtãmã
(expr: sh-frimintã) mintea, tsi sh-vãtãmã; di inatea tsi lã u-avea, lj-vãtãmarã di shcop
(expr: lj-bãturã multu); multu mi vãtãmai (fig: mi pidipsii); pita-a ta mi vãtãmã (fig: nj-featsi-arãu)

§ vãtãmat (vã-tã-mátŭ) adg vãtãmatã (vã-tã-má-tã), vãtãmats (vã-tã-mátsĭ), vãtãmati/vãtãmate (vã-tã-má-ti) – tsi-lj s-ari loatã bana di cariva; vãtãnat, vãtunat, utsis, pipilit, aspartu, tãljat, shcurtat, etc.; (fig: vã-tãmat = blãstimat)
{ro: ucis; vătămat; turmentat}
{fr: tué; lésé, nuit; torturé, tourmenté}
{en: killed; injured, tortured, tormented}
ex: lu-aflarã vãtãmat (utsis) ãn cali; gortsãli tsi nã adusi suntu vãtãmati (aguditi, zmuticati); eara vãtãmats (fig: multu curmats, pidipsits) di pi cali; di-iu ti-aflash, mori vãtãmatã! (fig: blãstimatã!)

§ vãtãmari/vãtãmare (vã-tã-má-ri) sf vãtãmãri (vã-tã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-vatãmã cariva; vãtãnari, vãtunari, utsidiri, pipiliri, aspardziri, tãljari, shcurtari, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zdrumin

zdrumin (zdrú-minŭ) (mi) vb I zdruminai (zdru-mi-náĭ), zdrumi-nam (zdru-mi-námŭ), zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdrumina-ri/zdruminare (zdru-mi-ná-ri) – vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; stringu cu multã puteari sh-lu fac cumãts (sãrmi); zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, zdruncin, zdrucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, zmoatic, zmurtic, chisedz
{ro: stâlci, strivi, zdrobi, sfărâma, strânge tare}
{fr: serrer, écraser, contusionner, secouer, briser, étrangler}
{en: press, squeeze, bruise, shake, break, strangle}
ex: unã featã-aruminã, gionjli ma sh-u zdruminã (u strindzi vãrtos ãn bratsã); tu bratsã ma mi zdruminã (mi strindzi vãrtos); cari lji asparsi grãdina, sh-cari lji zdruminã (zmoaticã, plãciuteadzã) lãludzli?; ts-u zdruminai (asparshu, chisai, feci), ts-u zdruminai, sãrmi, sãrmi sh-u-alãsai s-u mãcã puljlji; u zdruminai sfungarea; lo apoea auã, u zdruminã (plãciutã) shi featsi yin; tuti oili cari li muldzea stihiulu di picurar, psusea tru loc, cã lã zdrumina (strindzea vãrtos, zmutica cu mãnjli) udzãrli; lu zdruminai (lu-apitrusii) sãnãtos sum dzinuclji; inima nj-u zdruminã (cripã, stultsinã) un dor; zdruminã (fã sãrmi) sh-niheamã cash; lu zdruminai (lu stresh multu) pi numir; zdru-minã (zmoaticã) aua cu sulu; va mi zdruminã (zdruntsinã) calu cã nu-ari imnatic bun; cu ungljili lu zdruminã (streasi, zgrumã) di gushi

§ zdroamin (zdrŭá-minŭ) (mi) vb I zdruminai (zdru-mi-náĭ), zdruminam (zdru-mi-námŭ), zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdruminari/zdruminare (zdru-mi-ná-ri) – (unã cu zdrumin)
ex: s-nu n-apitruseascã, di nã zdroaminã; zdroaminã loclu

§ zdru-minat (zdru-mi-nátŭ) adg zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdru-minats (zdru-mi-nátsĭ), zdruminati/zdruminate (zdru-mi-ná-ti) – tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, zdruncinat, zdrucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, zmuticat, zmurticat, chisat
{ro: stâlcit, strivit, zdrobit, sfărâmat, strâns tare}
{fr: serré, écrasé, contusionné, secoué, brisé, étranglé}
{en: pressed, squeezed, bruised, shaken, broken, strangled}
ex: s-priimna prit grãdina-a amirãlui, di-lj li fãtsea lãludzli di cu tut zdruminati (stultsinati, zmuticati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zdruncin

zdruncin (zdrún-cinŭ) (mi) vb I zdruncinai (zdrun-ci-náĭ), zdrun-cinam (zdrun-ci-námŭ), zdruncinatã (zdrun-ci-ná-tã), zdruncina-ri/zdruncinare (zdrun-ci-ná-ri) –
1: stringu cu multã puteari; vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zdrucin, zmoatic, zmurtic, zdrumin, zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, chisedz;
2: ascutur cu multã puteari; fac si s-clatinã dit timelj cu ascuturarea tsi-lj fac; zdrucin, zdruntsin, azdruntsin, trunduescu, ascutur, clatin, cleatin, clãtin, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur
{ro: zdrobi; zdruncina, zgudui}
{fr: écraser; secouer; ébranler}
{en: squeeze, break, shake}
ex: tuti oasili ãnj si zdruncinarã (zdruminarã, stultsinarã); u zdruncinai cu cheatra

§ zdruncinat (zdrun-ci-nátŭ) adg zdruncinatã (zdrun-ci-ná-tã), zdruncinats (zdrun-ci-nátsĭ), zdruncinati/zdruncinate (zdrun-ci-ná-ti) –
1: tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zdrucinat, stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, zmuticat, zmurticat, chisat;
2: tsi easti ascuturat cu multã puteari; tsi easti faptu si s-clatinã dit timelj cu ascuturarea tsi-lj si fatsi; zdrucinat, zdruntsinat, azdrun-tsinat, trunduit, ascuturat, clãtinat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat, trimburat, trimurat, trãmurat
{ro: zdrobit; zdruncinat, zguduit}
{fr: écrasé; secoué; ébranlé}
{en: squeezed, broken, shaken}

§ zdruncinari/zdruncinare (zdrun-ci-ná-ri) sf zdrun-cinãri (zdrun-ci-nắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti stres cu multã puteari icã vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi-lj si fatsi; zdrucinari, stulcinari, stur-cinari, stultsinari, strucinari, plãciutari, pliciutari, nturtari, ndurtari, zmuticari, zmurticari, chisari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva easti ascuturat cu puteari dit timelj; zdrucinari, zdruntsinari, azdruntsinari, trunduiri, ascuturari, clãtinari, cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari, trimburari, trimurari, trãmurari
{ro: acţiunea de a zdrobi; de a zdruncina, de a zgudui}
{fr: action d’écraser; de secouer; d’ébranler}
{en: action of squeezing, of breaking, of shaking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zmoatic

zmoatic (zmŭá-ticŭ) (mi) vb I zmuticai (zmu-ti-cáĭ), zmuticam (zmu-ti-cámŭ), zmuticatã (zmu-ti-cá-tã), zmuticari/zmuticare (zmu-ti-cá-ri) – fac pri cariva tra s-nu poatã s-adilji (s-lja anasa); stringu (apitrusescu) cu ahãtã dinami cã omlu nu mata poati s-lja anasã; stringu cu multã puteari; vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zmurtic, zdrumin, zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, zdruncin, zdrucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, chisedz
{ro: stâlci, strivi, zdrobi, sfărâma; sufoca, înnăbuşi}
{fr: serrer, briser, écraser, mutiler, suffoquer}
{en: press, squeeze, break, suffocate}
ex: u strimsi dultsi mbratsã, s-nu u zmoaticã (zdroaminã, stultsinã) tsiva di moali tsi sh-eara; prunili coapti si zmuticarã (chisarã, zdruminarã, plãcitarã)

§ zmuticat (zmu-ti-cátŭ) adg zmuticatã (zmu-ti-cá-tã), zmuticats (zmu-ti-cátsĭ), zmuticati/zmuticate (zmu-ti-cá-ti) – tsi nu mata poati s-adilji; tsi sh-ari chirutã anasa di strindzearea (apitrusirea) tsi-lj si featsi; tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zmurticat, zdruminat, stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, zdruncinat, zdrucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, chisat
{ro: stâlcit, strivit, zdrobit, sfărâmat, sufocat, înnăbuşit}
{fr: serré, brisé, écrasé, mutilé, suffoqué}
{en: pressed, squeezed, broken, suffocated}
ex: erghi zmuticati (zdruminati, stulcinati); canda nu eara drac, ma vãrã tsiripulj zmulsu, zmuticat ca lailu ali lai!

§ zmuticari/zmuticare (zmu-ti-cá-ri) sf zmuticãri (zmu-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hiintsã (un lucru) easti zmuticat; zmurticari, zdruminari, stulcinari, sturcinari, stultsinari, strucinari, zdruncinari, zdrucinari, plãciutari, pliciutari, nturtari, ndurtari, chisari
{ro: acţiunea de a stâlci, de a strivi, de a zdrobi, de a sfărâma, de a sufoca, de a înnăbuşi; stâlcire, strivire, zdrobire, sfărâmare, sufocare}
{fr: action de serrer, de briser, d’écraser, de mutiler, de suffoquer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn