{ro: nestâlcit, nezdrobit}
{fr: qui n’est pas contussionné (aplati, écrasé)}
{en: who is not crushed (flattened, bruised)}

§ niciupliri/niciuplire (ni-cĭu-plí-ri) sf niciupliri (ni-cĭu-plírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-ciupleashti
{ro: acţiunea de nu a stâlci, de a nu zdrobi; nestâlcire, nezdrobire}
{fr: action de ne pa contussionner, de ne pas aplatir, de ne pas écraser}
{en: action of not crushing, of not flattening, of not bruising}

§ ciupliturã (cĭu-pli-tú-rã) sf ciuplituri (cĭu-pli-turĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu ciupleashti; atsea tsi-armãni (shi urmili tsi-armãn pi truplu-a omlui) dupã ciupliri
{ro: stâlcitură, zdrobitură}
{fr: aplatissement}
{en: crushing}

{fr: briser, casser, rompre; surcharger; hésiter, bouder; déguerpir, s’en aller au diable; se dandiner, trémousser; serpenter, biaiser; baisser, decroître, diminuer, décliner; reculer; affliger, chagriner; humilier; leurrer, tromper (la faim); accabler; vaincre; anéantir; remuer; sérancer, carder; jeter un sort, porter malheur; etc.}
{en: break, smash, shatter; overcharge; hesitate, sulk; clear out, decamp; have a rolling gait; turn, bend; lower, diminish; step back; grieve; humiliate; stop (hunger); overwhelm; vanquish; destroy; etc.}
ex: ciucuti stamnili sh-li frãmsi (li featsi tsivali); s-frãmsi geamea di la casã; lj-frãmsim di shcop
(expr: ãlj bãtum multu; lj-astimsim di bãteari); ts-freadzish
(expr: ts-agudish multu) caplu; sh-frãmsi
(expr: lj-criparã) dintsãlj; s-frãndzea
(expr: eara ahãntu ncãrcats di pãrea cã va s-frãngã) merlji di meari aroshi; nj-easti s-nu frãndzi coasti
(expr: s-nu shuvãeshti, s-nu stai s-ti mindueshti cã nu para shtii tsi s-fats); lji si freadzi
(expr: sh-alãxi) mintea; apirã sh-u frãngu la oi
(expr: mi duc, fug, u cãlescu, u cãrtsãnescu, etc. la oi); frãmsirã
(expr: fudzirã, u cãlirã) nãpoi cãtã la hani; frãndzi-ti di-aoa!
(expr: fudz, cã nu voi s-ti ved ãn fatsã; arupi-ts gusha!); gionjlji trec, va s-lji frãngu oasili
(expr: va-lj dau un shcop) s-lu acãtsari; eali s-frãngu (fig: sh-leagãnã truplu, s-cãmãrusescu); u vidzu ahãt mushatã shi cum lji si frãndzea truplu (fig: shi cum sh-mina shi sh-ligãna truplu); el frãndzea
(expr: strãmba, alãxea, turna) calea; trã mirindi freadzi
(expr: scãdzu, njicshurã) cãroarea; unã tsi frãndzi
(expr: scadi) noaptea; vedz, frãmshu
(expr: scãdzui la fatsã sh-la trup) tora, hoge, yiramatli mi loarã; apoea, fregi chiola
(expr: slãghii, nu-am puteari s-fac tsiva); dzua lo ca s-frãngã
(expr: sã scadã); di aestã cali freadzi nãpoi
(expr: aestã oarã deadi nãpoi); nu prindea s-lji frãngã inima
(expr: s-u nvirineadzã); eali sh-frãndzea mãnjli
(expr: si zbãtea di dureari); lã avea frãmtã nãrli
(expr: lji tãpinusirã, lji cãtãdixirã, lj-arushinarã); dats si-nj frãngu
(expr: si-nj curmu, s-nj-astãmãtsescu) foamea; cãndu somnul lja s-mi frãngã
(expr: s-mi curmã, s-mi-aplucuseascã); frãmsirã vurtutea a apishtilor
(expr: lj-azvimsirã apishtilj); trei ori ãl freadzi
(expr: lu-azvimsi) Burã; vãrtos arãi shi nimbinats, nu-lj frãndzi noaptea somnul
(expr: nu lj-azvindzi, nu lj-aplucuseashti noaptea somnul); cãmbãnjli s-frãngu
(expr: nu-astãmãtsescu) di bãteari; laptili shi-l frãngu cãntãndalui cãsharlji; apãlj cari va frãngã
(expr: apãlj di lãnã, cari va li tragã)?; cãntã cuclu si-nj mi frãngã
(expr: si-nj numãtseascã, si-nj cubãeascã); s-frãngã
(expr: s-u-aru-shineadzã) vruta-nj tu-ashtirnut; shi-sh frãmsirã zverca
(expr: fu-dzirã ampatrulea) dratslji; s-vãtãmã shi s-frãmsi
(expr: fudzi ampatrulea) pãnã s-ascapã; giucai pãnã mi frãmshu di gioc
(expr: giucai multu); acãtsarã s-gioacã shi sã s-frãngã (fig: si-sh leagãnã truplu sh-gofurli); lumea s-ciudusea ma multu shi s-frãndzea (fig: ligãna truplu sh-gofurli)

§ frãmtu (frắm-tu) adg frãmtã (frắm-tã), frãmtsã (frắm-tsã), frãmti/frãmte (frắm-ti) – tsi s-ari faptã dauã (i ma multi) cumãts dit un lucru (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plãscãnirea, apitrusirea, etc. a lucrului); aruptu, aspartu, disicat, etc.
{ro: frânt, înfrânt; supraîncărcat; ezitat; etc.}
{fr: brisé, cassé, rompu; surchargé; hésité; etc.}
{en: broken, smashed, shattered; overcharged; hesitated; etc.}
ex: doauãli poaci suntu frãmti (suntu cumãts); cupili frãmti (asparti); s-easti cã nutsli suntu frãmti shi puximãdzli muljati; loclu easti frãmtu (nu easti ndreptu ma cu njits alinãri shi dipuneri di locuri); cu inimã frãmtã
(expr: afãnsitã, nvirinatã, cripatã), u pitricu n pãduri; vinji frãmtu di cali
(expr: multu avursit); frãmtsã di cãnjinã
(expr: nvirinats, multu cripats, sãcãldãsits); feati ca frãmti
(expr: zmuticati) di nãvai; frãmtã-frãmtã
(expr: tsi s-cãmãru-seashti, pirifanã di cari easti nãsã); paradz frãmtsã
(expr: faptsã minuts, ljanumã)

§ frãndziri/frãndzire (frắn-dzi-ri) sf frãndziri (frắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-frãndzi tsiva; arupeari, aspãrdzeari, disicari, etc.
{ro: acţiunea de a frânge, de a înfrânge; de a supraîncărca; de a ezita, etc.; frângere, înfrângere; supraîncărcare; ezitare, etc.}
{fr: action de briser; de surcharger; d’hésiter; etc.}
{en: action of breaking; of overcharging; of hesitating; etc.}

§ frãndzeari/frãndzeare (frãn-dzeá-ri) sf frãndzeri (frãn-dzérĭ) – (unã cu frãndziri)
ex: cu calu frãndzeari (ligãnari, cãmãrusiri pri cal)

§ nifrãmtu (ni-frắm-tu) adg nifrãmtã (ni-frắm-tã), nifrãmtsã (ni-frắm-tsã), nifrãmti/nifrãmte (ni-frắm-ti) – tsi nu easti frãmtu; nearuptu, neaspartu, nidisicat, etc.;
(expr: nifrãmtu = cari nu easti (nu s-alasã) azvimtu)
{ro: nefrânt, neînfrânt; etc.}
{fr: non brisé; qui n’est pas défait; etc.}
{en: not broken; not vanquished; etc.}
ex: cum i-alghina-atsea nifrãmtã
(expr: tsi nu s-alãsã-azvimtã); nifrãmtã dzua ghini
(expr: ninga tu lunjina-a ljei); chirutlu di lup, ascãpã nãoarã nifrãmtu (ascãpã cu bana, neaspartu) shi s-lo dupã mintea-ali vulpi

§ nifrãndzi-ri/nifrãndzire (ni-frắn-dzi-ri) sf nifrãndziri (ni-frắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-frãndzi tsiva; nearupeari, neaspãr-dzeari, nidisicari, etc.
{ro: acţiunea de a nu (se) frânge, de a nu înfrânge; etc.}
{fr: action de ne pas (se) briser; de ne pas être vaincu; etc.}
{en: action of not breaking; of not being vanquished; etc.}

§ nifrãndzeari/nifrãndzeare (ni-frãn-dzeá-ri) sf nifrãndzeri (ni-frãn-dzérĭ) – (unã cu nifrãndziri)

§ frãmturã (frãm-tú-rã) sf frãmturi (frãm-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-frãndzi tsiva; cumatã tsi-armãni dupã frãndzearea-a unui lucru; cumatã tsi cadi (easi) dit un lucru; shutsãturã di cali; ligãnari di trup shi gofuri tu imnari (gioc, cãntic, etc.); frãndzeari, arupeari, aspãrdzeari, cumatã, ashclji, luschidã, etc.; (fig: frãmturã = (i) ligãnari lishoarã sh-dultsi cu truplu sh-cu gofurli, di-unã parti sh-di-alantã; (ii) minari di mãnã, cicior, cap, fatsã, etc. tsi u fatsi cariva cãndu va s-aspunã tsi mindueashti, tsi aducheashti, tsi nieti ari, etc.; (iii) minari sh-trimburãturi a boatsiljei)
{ro: frântură; cotitură; legănare (de şolduri); modulare}
{fr: brisure, cassure; tournant, crochet; dandinement, trémoussement; modulation, trille; etc.}
{en: fracture; broken fragment, (road) bend; dandling, waddling; trill, shake, etc.}
ex: nã frãmturã di (cumatã aruptã dit unã) cheatrã, lu-agudi tu frãmti; adunai tuti frãmturli tra s-li alichescu; s-featsi mari frãmturã (frãndzeari, aspãrdzeari); cãrarea ari multi frãmturi (shutsãturi); multi frãmturi (fig: ligãnãri) ãlj dãdea a truplui; frãmturli (fig: trimurãturli, ligãnãrli, shutsãturli) a cãnticlui; tuti eara frãmturi (zboarã dzãsi tra s-ascundã, si nvileascã alithea); spunea cu nãshti frãmturi (fig: minãri sh-trimurãturi a boatsiljei) mushati cãnticlu-aestu; multi frãmturi (minãri di cap, mãnã, etc.) ari aestã featã

{ro: acţiunea de a închiega (face piftie)}
{fr: action de faire de la gelée}
{en: action of making jelly}

{ro: acţiunea de a ucide; de a vătăma; de a (se) turmenta}
{fr: action de tuer; de léser, de nuire; de (se) torturer, de (se) tourmenter}
{en: action of killing; of injuring, of torturing, of tormenting}
ex: n casã nu-avea nitsi un lemnu ti vãtãmari (utsidiri) shoaritslji; alti vãtãmãri (aspãrdzeri, utsidiri), alti cãlcãri; aestu va vãtãmari di shcop
(expr: va bãteari ghini)

§ nivãtãmat (ni-vã-tã-mátŭ) adg nivãtãmatã (ni-vã-tã-má-tã), nivãtãmats (ni-vã-tã-mátsĭ), nivãtãmati/nivãtãmate (ni-vã-tã-má-ti) – tsi nu easti vãtãmat; tsi easti ninga tu banã; nivãtãnat, nivãtunat, niutsis, nipipilit, neaspar-tu, nitãljat, nishcurtat, etc.
{ro: neucis; etc.}
{fr: qui n’est pas tué; etc.}
{en: who is not killed; etc.}
ex: nu ts-alãsã oai nivãtãmatã

§ nivãtãmari/nivãtãmare (ni-vã-tã-má-ri) sf nivãtãmãri (ni-vã-tã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-vatãmã cariva; nivãtãnari, nivãtunari, niutsidiri, nipipiliri, neaspardziri, nitãljari, nishcurtari, etc.
{ro: acţiunea de a nu ucide; etc.}
{fr: action de ne pas tuer; etc.}
{en: action of not killing; etc.}

§ vãtãmãturã (vã-tã-mã-tú-rã) sf vãtãmãturi (vã-tã-mã-túrĭ) – aguditurã di moarti; aguditurã tsi-alasã urmi; (fig: chirearea-a njiclui la oaea (muljarea) greauã)
{ro: vătămătură; avort}
{fr: meurtre; meurtrissure; coup; avortement}
{en: killing; bruise; blow; miscarriage}

§ vatãn (vá-tãnŭ) (mi) vb I vãtãnai (vã-tã-náĭ), vãtãnam (vã-tã-námŭ), vãtãnatã (vã-tã-ná-tã), vãtãnari/vãtãnare (vã-tã-ná-ri) – (unã cu vatãm)
ex: s-ti vatãnã

§ vãtãnat (vã-tã-nátŭ) adg vãtãnatã (vã-tã-ná-tã), vãtãnats (vã-tã-nátsĭ), vãtãnati/vãtãnate (vã-tã-ná-ti) – (unã cu vãtãmat)
ex: s-aflarã vãtãnats

§ vãtãnari/vãtãnare (vã-tã-ná-ri) sf vãtãnãri (vã-tã-nắrĭ) – (unã cu vãtãmari)

§ vatun (vá-tunŭ) (mi) vb I vãtunai (vã-tu-náĭ), vãtunam (vã-tu-námŭ), vãtunatã (vã-tu-ná-tã), vãtunari/vãtunare (vã-tu-ná-ri) – (unã cu vatãm)
ex: s-u vatun

§ vãtunat (vã-tu-nátŭ) adg vãtunatã (vã-tu-ná-tã), vãtunats (vã-tu-nátsĭ), vãtunati/vãtunate (vã-tu-ná-ti) – (unã cu vãtãmat)

§ vãtunari/vãtunare (vã-tu-ná-ri) sf vãtunãri (vã-tu-nắrĭ) – (unã cu vãtãmari)

§ zdruminari/zdruminare (zdru-mi-ná-ri) sf zdruminãri (zdru-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hiintsã (un lucru) easti zdruminatã; stulcinari, sturcinari, stultsinari, strucinari, zdrun-cinari, zdrucinari, plãciutari, pliciutari, nturtari, ndurtari, zmuticari, zmurticari, chisari
{ro: acţiunea de a stâlci, de a strivi, de a zdrobi, de a sfărâma, de a strânge tare; stâlcire, strivire, zdrobire, sfărâ-mare, strângere}
{fr: action de serrer, d’écraser, de contusionner, de secouer, de briser, d’étrangler}
{en: action of pressing, of squeezing, of bruising, of shaking, of breaking, of strangling}

§ zdruminãturã (zdru-mi-nã-tú-rã) sf zdruminãturi (zdru-mi-nã-túrĭ) – atsea tsi-aravdã (pati) atsel tsi easti zdruminat; zdruminari
{ro: stâlcire, strivire, zdrobire, sfărâmare}
{fr: serrement, écra-sement, contusion, secouement}
{en: squeeze, bruise, shake}
ex: di zdruminãtura-a calui, mi-acãtsarã hevrili

§ zdrucin (zdrú-cinŭ) (mi) vb I zdrucinai (zdru-ci-náĭ), zdrucinam (zdru-ci-námŭ), zdrucinatã (zdru-ci-ná-tã), zdrucinari/zdrucinare (zdru-ci-ná-ri) – (unã cu zdruncin)

§ zdrucinat (zdru-ci-nátŭ) adg zdrucinatã (zdru-ci-ná-tã), zdrucinats (zdru-ci-nátsĭ), zdrucinati/zdrucinate (zdru-ci-ná-ti) – (unã cu zdruncinat)

§ zdrucinari/zdrucinare (zdru-ci-ná-ri) sf zdrucinãri (zdru-ci-nắrĭ) – (unã cu zdruncinari)

§ zdruntsin (zdrún-tsinŭ) (mi) vb I zdruntsinai (zdrun-tsi-náĭ), zdruntsinam (zdrun-tsi-námŭ), zdruntsinatã (zdrun-tsi-ná-tã), zdruntsina-ri/zdruntsinare (zdrun-tsi-ná-ri) – (unã cu zdruncin)
ex: nã zdruntsinã chera; tsi-l zdruntsinj ashi?

§ zdruntsinat (zdrun-tsi-nátŭ) adg zdruntsinatã (zdrun-tsi-ná-tã), zdruntsinats (zdrun-tsi-nátsĭ), zdruntsinati/zdruntsinate (zdrun-tsi-ná-ti) – (unã cu zdruncinat)

§ zdruntsinari/zdruntsinare (zdrun-tsi-ná-ri) sf zdruntsinãri (zdrun-tsi-nắrĭ) – (unã cu zdruncinari)

§ zdrun-tsinãturã (zdrun-tsi-nã-tú-rã) sf zdruntsinãturi (zdrun-tsi-nã-túrĭ) – unã ascuturari sãnãtoasã (a loclui, a omlui, etc.)
{ro: zguduitură}
{fr: secousse}
{en: shake, jolt}

§ azdruntsin (az-drún-tsinŭ) (mi) vb I azdruntsinai (az-drun-tsi-náĭ), azdruntsinam (az-drun-tsi-námŭ), azdruntsinatã (az-drun-tsi-ná-tã), azdruntsina-ri/azdruntsinare (az-drun-tsi-ná-ri) – (unã cu zdruncin)
ex: calu nj-azdruntsinã sh-hicatili dit mini; s-azdruntsinã (s-chisã) aua

§ azdruntsinat (az-drun-tsi-nátŭ) adg azdruntsinatã (az-drun-tsi-ná-tã), azdruntsinats (az-drun-tsi-nátsĭ), azdruntsina-ti/azdruntsinate (az-drun-tsi-ná-ti) – (unã cu zdruncinat)

§ az-druntsinari/azdruntsinare (az-drun-tsi-ná-ri) sf azdruntsinãri (az-drun-tsi-nắrĭ) – (unã cu zdruncinari)

§ azdruntsinãturã (az-drun-tsi-nã-tú-rã) sf azdruntsinãturi (az-drun-tsi-nã-túrĭ) – (unã cu zdruntsinãturã)
ex: aduchii patru azdruntsinãturi, cãn-du s-bãtu loclu

§ stulcinedz (stul-ci-nédzŭ) vb I stulcinai (stul-ci-náĭ), stulcinam (stul-ci-námŭ), stulcinatã (stul-ci-ná-tã), stulcinari/stulcinare (stul-ci-ná-ri) – stringu cu multã puteari; vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, zdroamin, zdrumin, zdruncin, zdrucin, plãciutedz, pliciu-tedz, nturtedz, ndurtedz, zmoatic, zmurtic, chisedz
{ro: stâlci, strivi, zdrobi, sfărâma, măcina}
{fr: écraser, serrer, contusionner, broyer, briser}
{en: press, squeeze, ground, break}
ex: lji stulcinãm (ãlj vãtãmãm) di chiutecã

§ stulcin (stúl-cinŭ) vb I stulcinai (stul-ci-náĭ), stulcinam (stul-ci-námŭ), stulcinatã (stul-ci-ná-tã), stul-cinari/stulcinare (stul-ci-ná-ri) – (unã cu stulcinedz)

§ stulcinat (stul-ci-nátŭ) adg stulcinatã (stul-ci-ná-tã), stulcinats (stul-ci-nátsĭ), stulcinati/stulcinate (stul-ci-ná-ti) – tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zdruminat, sturcinat, stultsinat, strucinat, zdruncinat, zdrucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, zmuticat, zmurticat, chisat
{ro: stâlcit, strivit, zdrobit, sfărâmat, măcinat}
{fr: écrasé, serré, contusionné, broyé, brisé}
{en: pressed, squeezed, ground, broken}
ex: inima lj-eara stulcinatã (zdruminatã)

§ stulcinari/stulcinare (stul-ci-ná-ri) sf stulcinãri (stul-ci-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hiintsã (un lucru) easti stulcinatã; sturcinari, stultsinari, strucinari, zdruncinari, zdrucinari, plãciutari, pliciutari, nturtari, ndurtari, zmuticari, zmurticari, chisari
{ro: acţiunea de a stâlci, de a strivi, de a zdrobi, de a sfărâma, de a măcina; stâlcire, strivire, zdrobire, sfărâmare, măcinare}
{fr: action d’écraser, de serrer, de contusionner, de broyer, de briser}
{en: action of pressing, of squeezing, of grounding, of breaking}

§ stultsin (stúl-tsinŭ) vb I stultsinai (stul-tsi-náĭ), stultsinam (stul-tsi-námŭ), stultsinatã (stul-tsi-ná-tã), stultsinari/stultsinare (stul-tsi-ná-ri) – (unã cu stulcinedz)

§ stultsinat (stul-tsi-nátŭ) adg stultsinatã (stul-tsi-ná-tã), stultsinats (stul-tsi-nátsĭ), stultsina-ti/stultsinate (stul-tsi-ná-ti) – (unã cu stulcinat)

§ stultsina-ri/stultsinare (stul-tsi-ná-ri) sf stultsinãri (stul-tsi-nắrĭ) – (unã cu stulcinari)

§ sturcin (stúr-cinŭ) vb I sturcinai (stur-ci-náĭ), sturcinam (stur-ci-námŭ), sturcinatã (stur-ci-ná-tã), sturcina-ri/sturcinare (stur-ci-ná-ri) – (unã cu stulcinedz)
ex: picati multi sta s-mi sturcinã (zdroaminã)

§ sturcinat (stur-ci-nátŭ) adg sturcinatã (stur-ci-ná-tã), sturcinats (stur-ci-nátsĭ), sturcina-ti/sturcinate (stur-ci-ná-ti) – (unã cu stulcinat)

§ sturcina-ri/sturcinare (stur-ci-ná-ri) sf sturcinãri (stur-ci-nắrĭ) – (unã cu stulcinari)

§ strucinedz (stru-ci-nédzŭ) vb I strucinai (stru-ci-náĭ), strucinam (stru-ci-námŭ), strucinatã (stru-ci-ná-tã), strucina-ri/strucinare (stru-ci-ná-ri) – (unã cu stulcinedz)

§ strucin (strú-cinŭ) vb I strucinai (stru-ci-náĭ), strucinam (stru-ci-námŭ), strucinatã (stru-ci-ná-tã), strucinari/strucinare (stru-ci-ná-ri) – (unã cu stulcinedz)

§ strucinat (stru-ci-nátŭ) adg strucinatã (stru-ci-ná-tã), strucinats (stru-ci-nátsĭ), strucinati/strucinate (stru-ci-ná-ti) – (unã cu stulcinat)

§ strucinari/strucinare (stru-ci-ná-ri) sf strucinãri (stru-ci-nắrĭ) – (unã cu stulcinari)

{en: action of pressing, of squeezing, of breaking, of sufocating}

§ zmurtic (zmúr-ticŭ) (mi) vb I zmurticai (zmur-ti-cáĭ), zmurticam (zmur-ti-cámŭ), zmurticatã (zmur-ti-cá-tã), zmurticari/zmurticare (zmur-ti-cá-ri) – (unã cu zmoatic)
ex: ficiuriclu si zmurticã (muri cã nu putu s-lja anasã) tu fashi; feata si zmurticã (canda sh-chiru anasa) shi-lj dzãsi; arãsirã cã si zmurticarã

§ zmurticat (zmur-ti-cátŭ) adg zmurticatã (zmur-ti-cá-tã), zmurticats (zmur-ti-cátsĭ), zmurticati/zmuticate (zmu-ti-cá-ti) – (unã cu zmuticat)

§ zmurticari/zmurticare (zmur-ti-cá-ri) sf zmurticãri (zmur-ti-cắrĭ) – (unã cu zmuticari)