|
|
asmulsu
asmulsu (a-smúl-su) adg asmulsã (as-múl-sã), asmulshi (as-múl-shi), asmulsi/asmulse (as-múl-si) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz azmulsu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãazmulsu
azmulsu (az-múl-su) adg – vedz tu zmulgu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zmulgubilescu
bilescu (bi-lés-cu) (mi) vb IV bilii (bi-líĭ), bileam (bi-leámŭ), bilitã (bi-lí-tã), biliri/bilire (bi-lí-ri) – scot chealea di pi truplu ntreg (i unã parti di truplu) a unui nimalj; cur di coaji un arburi (un mer, unã purtucalã, etc.); zmulgu peanili di la un pulj (gãljinã); zmulgu perlu di pi caplu (truplu) a unui om; cur, dispolj, gulishinedz, zmulgu, deapir, etc.;
(expr:
1: dispolj pri cariva = lj-ljau tut tsi ari (casã, stranji, aveari, etc.;
2: bilescu pãndzã (cãmesh, stranji, etc.) = lau (alghescu) pãndzã (cãmesh, stranji, etc.) acasã i la-arãu)
{ro: jupui, beli, coji, înălbi (pânză)}
{fr: ôter la peau; écorcer; dépouiller; blanchir (toile)}
{en: skin; bark; peel, strip, launder}
ex: altsã di chelj li bilea oili; tundi-u oaea, ma nu u bilea; nu shtea s-lu bileascã (s-lji scoatã chealea); bilea-l njelu ghini; cãsaplu ma bileashti nãmaljlu; lj-avea psusitã calu sh-ma-l bilea; nã bilirã furlji
(expr: nã dispuljarã, nã loarã tut tsi-aveam); muljerli bilescu pãndza la-arãu
(expr: u la, u-alghescu) pãndza la-arãu; pãndza aestã nu s-bileashti ghini
(expr: nu s-la, nu s-algheashti); muljerli s-duc la izvur ca s-bileascã pãndzãli
§ bilit (bi-lítŭ) adg bilitã (bi-lí-tã), bilits (bi-lítsĭ), biliti/bilite (bi-lí-ti) – (pravdã) tsi-lj s-ari scoasã chealea di pi trup; (fructu) tsi-lj s-ari curatã coaja; tsi-lj s-ari zmulsã perlji (a unui om) i peanili (di la gãljinã); etc.; curat, dispuljat, gulishinat, zmulsu, dipirat, etc.
{ro: jupuit, belit, cojit, înălbit (pânză)}
{fr: ôté la peau; écorcé; dépouillé; blanchi (toile)}
{en: skinned; barked; peeled, stripped, laundered}
ex: cascã piroasa, intrã bilitlu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); cap bilit (fãrã per); gumar bilit (fãrã sãmar)
§ biliri/bilire (bi-lí-ri) sf biliri (bi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bileashti tsiva; curari, dispuljari, gulishinari, zmuldziri, dipirari, etc.
{ro: acţiunea de a jupui, de a beli, de a coji, de a înălbi pânză; jupuire, belire, cojire, înălbire}
{fr: action d’ôter la peau; d’écorcer; de dépouiller; de blanchir la toile}
{en: action of skinning; of barking; of peeling, of stripping, of laundering}
dizgrãbun
dizgrãbun (diz-grã-bún) (mi) vb I dizgrãbunai (diz-grã-bu-náĭ), dizgrãbunam (diz-grã-bu-námŭ), dizgrãbunatã (diz-grã-bu-ná-tã), dizgrãbunari/dizgrãbunare (diz-grã-bu-ná-ri) – trag cu puteari tra si scot (s-min) tsiva dit loclu iu s-aflã; lu-arap un lucru dit mãnjli-a unui; mi scol sh-mi hiumusescu dit loclu iu hiu tra s-mi duc iuva; mi dispartu (mi dizlichescu) dinapandiha di tsiva i cariva; zmulgu, azmulgu, arap, arachi, arãchescu, arichescu, archescu, scot, trag, deapir (perlu, peanili), etc.
{ro: smulge}
{fr: arracher}
{en: snatch, tear out, pull away}
ex: s-nã dizgrãbunã (zmulgã, arapã) moartea
§ dizgrãbunat (diz-grã-bu-nátŭ) adg dizgrãbunatã (diz-grã-bu-ná-tã), dizgrãbunats (diz-grã-bu-nátsĭ), dizgrãbunati/dizgrãbunate (diz-grã-bu-ná-ti) – tsi easti traptu cu puteari tra s-hibã scos i minat di tr-un loc; tsi easti arãchit dit mãnjli-a unui; tsi easti dipãrtat i dizlichit dinapandiha di tsiva i cariva; zmulsu, zmultu, azmulsu, azmultu, arãchit, arichit, archit, scos, traptu, dipirat, etc.
{ro: smuls}
{fr: arraché}
{en: snatched, torn out, pulled away}
§ dizgrãbunari/dizgrãbunare (diz-grã-bu-ná-ri) sf dizgrãbunãri (diz-grã-bu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si dizgrãbunã tsiva; zmuldziri, zmuldzeari, azmuldziri, azmuldzeari, arãchiri, arichiri, archiri, scuteari, trãdzeari, dipirari, etc.
{ro: acţiunea de a smulge; smulgere}
{fr: action d’arracher}
{en: action of snatching, of tearing out, of pulling away}
tsãrnãpulj
tsãrnãpulj (tsãr-nã-púljĭŭ) sm tsãrnãpulj (tsãr-nã-púljĭ) – agru-pulj njic tsi si-anvãrteashti priningã casili-a oaminjlor, cu truplu murnu chindisit cu dãmtsi lãi, cu pãntica ca di cinushi, cioclu shcurtu shi coada ca tãljatã; anghidã, nghidã, cionã, tsiripulj, vrapciu, harabeu, harabelj, harhabel
{ro: vrabie}
{fr: moineau}
{en: sparrow}
ex: vãtãmã multsã tsãrnãpulj
§ tsiripulj (tsi-ri-púljĭŭ) sm tsiripulj (tsi-ri-púljĭ) –
1: tsãrnãpulj;
2: pulj cu peanili scoasi (dipirati, zmulti, biliti)
{ro: vrabie; pasăre jumulită}
{fr: moineau; petit oiseau plumé}
{en: sparrow; little plucked bird}
ex: nu eara drac, ma vãrã tsiripulj zmulsu
§ tsãrpulj (tsãr-púljĭŭ) sm tsãrpulj (tsãr-púljĭ) – agru-pulj njic di pãduri
{ro: păsărică}
{fr: petit oiseau}
{en: little bird}
ex: tahina avdu dit somnu botsli a tsãrpuljlor
zmoatic
zmoatic (zmŭá-ticŭ) (mi) vb I zmuticai (zmu-ti-cáĭ), zmuticam (zmu-ti-cámŭ), zmuticatã (zmu-ti-cá-tã), zmuticari/zmuticare (zmu-ti-cá-ri) – fac pri cariva tra s-nu poatã s-adilji (s-lja anasa); stringu (apitrusescu) cu ahãtã dinami cã omlu nu mata poati s-lja anasã; stringu cu multã puteari; vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zmurtic, zdrumin, zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, zdruncin, zdrucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, chisedz
{ro: stâlci, strivi, zdrobi, sfărâma; sufoca, înnăbuşi}
{fr: serrer, briser, écraser, mutiler, suffoquer}
{en: press, squeeze, break, suffocate}
ex: u strimsi dultsi mbratsã, s-nu u zmoaticã (zdroaminã, stultsinã) tsiva di moali tsi sh-eara; prunili coapti si zmuticarã (chisarã, zdruminarã, plãcitarã)
§ zmuticat (zmu-ti-cátŭ) adg zmuticatã (zmu-ti-cá-tã), zmuticats (zmu-ti-cátsĭ), zmuticati/zmuticate (zmu-ti-cá-ti) – tsi nu mata poati s-adilji; tsi sh-ari chirutã anasa di strindzearea (apitrusirea) tsi-lj si featsi; tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zmurticat, zdruminat, stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, zdruncinat, zdrucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, chisat
{ro: stâlcit, strivit, zdrobit, sfărâmat, sufocat, înnăbuşit}
{fr: serré, brisé, écrasé, mutilé, suffoqué}
{en: pressed, squeezed, broken, suffocated}
ex: erghi zmuticati (zdruminati, stulcinati); canda nu eara drac, ma vãrã tsiripulj zmulsu, zmuticat ca lailu ali lai!
§ zmuticari/zmuticare (zmu-ti-cá-ri) sf zmuticãri (zmu-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hiintsã (un lucru) easti zmuticat; zmurticari, zdruminari, stulcinari, sturcinari, stultsinari, strucinari, zdruncinari, zdrucinari, plãciutari, pliciutari, nturtari, ndurtari, chisari
{ro: acţiunea de a stâlci, de a strivi, de a zdrobi, de a sfărâma, de a sufoca, de a înnăbuşi; stâlcire, strivire, zdrobire, sfărâmare, sufocare}
{fr: action de serrer, de briser, d’écraser, de mutiler, de suffoquer}
{en: action of pressing, of squeezing, of breaking, of sufocating}
§ zmurtic (zmúr-ticŭ) (mi) vb I zmurticai (zmur-ti-cáĭ), zmurticam (zmur-ti-cámŭ), zmurticatã (zmur-ti-cá-tã), zmurticari/zmurticare (zmur-ti-cá-ri) – (unã cu zmoatic)
zmulgu
zmulgu (zmúl-gu) (mi) vb III shi II zmulshu (zmúl-shĭu), zmul-dzeam (zmul-dzeámŭ), zmulsã (zmúl-sã) shi zmultã (zmúl-tã), zmuldziri/zmuldzire (zmúl-dzi-ri) shi zmuldzeari/zmuldzeare (zmul-dzeá-ri) – trag cu puteari tra s-pot si scot (s-min) tsiva dit loclu iu s-aflã; lu-arap un lucru dit mãnjli-a unui; mi scol sh-mi hiumusescu dit loclu iu hiu tra s-mi duc iuva; mi dispartu (mi dizlichescu) dinapandiha di tsiva i cariva; azmulgu, dizgrãbun, arap, arachi, arãchescu, arichescu, archescu, scot, trag, deapir (perlu, peanili), etc.;
(expr:
1: gãljinã zmulsã = gãljinã tsi-lj si scoasirã peanili;
2: nji zmulgu perlji (din cap) = fac (aurlu i plãngu) ca atumtsea cãndu-nj zmulgu perlji din cap; nj-aspun durearea cu plãndzeri sh-cu dzeamiti; mi-anciup cu cariva (nã scutem perlji); mi deapir, dzem, ncãnescu, shcljimur, nilsescu, etc;
3: lu zmulgu = l-ljau tut tsi ari, lj-dispolj, l-bilescu, etc.)
{ro: smulge}
{fr: arracher}
{en: snatch, tear out, pull away}
ex: zmulgu (deapir) gãljina di peani; zmulgu (u scot dit loc, cur) earba dit grãdinã; tradzi sh-li zmuldzi (li scoati cu puteari) dit arãdãtsinã; li zmulsi unã cãti unã; arburli dit loc zmuldzea; Dafna nu si zmuldzea (nu-lj si fudzea) din bratsã-lj, ma cama si nhidzea!; u zmuldzi (u-arãchi) apala shi ca vimtul s-hiumuseashti shi-lj lja caplu; si zmuldzi (s-trapsi cu agunjii) dit mãnjli a gionilui, shi azboairã nãpoi cumu-sh-vinji; plãndzea shi zmuldzea perlu ca nã zurlã, s-dipira; cu trãdzeari di zurlã, lu zmulsi schinlu cu tuti arã-dãtsinj; zmulsi buzduganea, unã lj-ari tu mãdular sh-u-arucuti ca vacã mpadi; lu zmulsirã
(expr: lu-arãsirã sh-lu furarã) mãratlu sh-nu lj-alãsarã tsiva
§ zmulsu (zmúl-su) adg zmulsã (zmúl-sã), zmulshi (zmúl-shi), zmulsi/zmulse (zmúl-si) – tsi easti traptu cu puteari tra s-hibã scos i minat di tr-un loc; tsi easti arãchit dit mãnjli-a unui; tsi easti dipãrtat i dizlichit dinapandiha di tsiva i cariva; zmultu, azmulsu, azmultu, dizgrãbunat, arãchit, arichit, archit, scos, traptu, dipirat, etc.
{ro: smuls}
{fr: arraché}
{en: snatched, torn out, pulled away}
ex: canda nu eara drac, ma vãrã tsiripulj zmulsu
§ zmultu (zmúl-tu) adg zmultã (zmúl-tã), zmultsã (zmúl-tsã), zmulti/zmulte (zmúl-ti) – (unã cu zmulsu)