|
|
zmoatic
zmoatic (zmŭá-ticŭ) (mi) vb I zmuticai (zmu-ti-cáĭ), zmuticam (zmu-ti-cámŭ), zmuticatã (zmu-ti-cá-tã), zmuticari/zmuticare (zmu-ti-cá-ri) – fac pri cariva tra s-nu poatã s-adilji (s-lja anasa); stringu (apitrusescu) cu ahãtã dinami cã omlu nu mata poati s-lja anasã; stringu cu multã puteari; vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zmurtic, zdrumin, zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, zdruncin, zdrucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, chisedz
{ro: stâlci, strivi, zdrobi, sfărâma; sufoca, înnăbuşi}
{fr: serrer, briser, écraser, mutiler, suffoquer}
{en: press, squeeze, break, suffocate}
ex: u strimsi dultsi mbratsã, s-nu u zmoaticã (zdroaminã, stultsinã) tsiva di moali tsi sh-eara; prunili coapti si zmuticarã (chisarã, zdruminarã, plãcitarã)
§ zmuticat (zmu-ti-cátŭ) adg zmuticatã (zmu-ti-cá-tã), zmuticats (zmu-ti-cátsĭ), zmuticati/zmuticate (zmu-ti-cá-ti) – tsi nu mata poati s-adilji; tsi sh-ari chirutã anasa di strindzearea (apitrusirea) tsi-lj si featsi; tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zmurticat, zdruminat, stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, zdruncinat, zdrucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, chisat
{ro: stâlcit, strivit, zdrobit, sfărâmat, sufocat, înnăbuşit}
{fr: serré, brisé, écrasé, mutilé, suffoqué}
{en: pressed, squeezed, broken, suffocated}
ex: erghi zmuticati (zdruminati, stulcinati); canda nu eara drac, ma vãrã tsiripulj zmulsu, zmuticat ca lailu ali lai!
§ zmuticari/zmuticare (zmu-ti-cá-ri) sf zmuticãri (zmu-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hiintsã (un lucru) easti zmuticat; zmurticari, zdruminari, stulcinari, sturcinari, stultsinari, strucinari, zdruncinari, zdrucinari, plãciutari, pliciutari, nturtari, ndurtari, chisari
{ro: acţiunea de a stâlci, de a strivi, de a zdrobi, de a sfărâma, de a sufoca, de a înnăbuşi; stâlcire, strivire, zdrobire, sfărâmare, sufocare}
{fr: action de serrer, de briser, d’écraser, de mutiler, de suffoquer}
{en: action of pressing, of squeezing, of breaking, of sufocating}
§ zmurtic (zmúr-ticŭ) (mi) vb I zmurticai (zmur-ti-cáĭ), zmurticam (zmur-ti-cámŭ), zmurticatã (zmur-ti-cá-tã), zmurticari/zmurticare (zmur-ti-cá-ri) – (unã cu zmoatic)
bãrsii/bãrsie
bãrsii/bãrsie (bãr-sí-i) sf bãrsii (bãr-síĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi yimishili suntu cãlcati tra s-lã si scoatã dzama i si s-facã yinlu; tsipurã, tsipur, cominã, cumenji, pishtinã, prishtinã, prãshtinã, prushtinã, purushtinã;
(expr: l-fac bãrsii = (i) l-fac cumãts, l-chisedz, lu zmoatic; (ii) lu mbet)
{ro: drojdie}
{fr: lie, marc (de raisin), residue, sédiment}
{en: marc (of grapes), residue, sediment}
ex: hirbem bãrsia tu cãzani shi scoatim arãchia; biu pãnã nu alãsã dicãt bãrsia i purushtina; bãrsii s-featsirã
(expr: biurã di si mbitarã multu di multu); s-ciucutirã n cali di s-featsirã bãrsii
(expr: di si zmuticarã)
ciuplescu
ciuplescu (cĭu-plés-cu) (mi) vb IV ciuplii (cĭu-plíĭ), ciupleam (cĭu-pleámŭ), ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) – zmoatic unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; alas urmi pi trup cu agudirea tsi nj-u fac; zmoatic, zmurtic, zdrumin, stulcinedz, stultsin, plãciutedz, chisedz, etc.; (fig: u ciuplescu = (i) u fur, u spãstrescu, u-agudescu, u sec, u bag tu tastru, etc.; (ii) u ngljit, u-ascapit, u bucusescu, u ciucutescu, u-arucutescu (tu gãrgãlan), u-adun (tu fuljinã), etc.)
{ro: stâlci, zdrobi}
{fr: contussionner, aplatir, écraser}
{en: crush, flatten, bruise}
ex: cãdzu nã ploaci shi-nj ciupli mãna; mi ciuplii la unglji; va s-ducã s-ciupleascã (fig: s-furã, s-agudeascã, si spãstreascã) fluriili; el n-avea ciuplitã (fig: furatã, aguditã, spãstritã) cãpeastrili; nj-ciupli (fig: nj-furã) unã caprã; edlu-aestu fridzets-lu shi ciuplits-lu (fig: mãcats-lu, arucutits-lu tu gãrgãlan)
§ ciuplit (cĭu-plítŭ) adg ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciuplits (cĭu-plítsĭ), ciupliti/ciuplite (cĭu-plí-ti) – tsi easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi easti cu urmi pi trup di agudirea tsi sh-u featsi; zmuticat, zmurticat, zdruminat, stulcinat, stultsinat, plãciutat, chisat, etc.
{ro: stâlcit, zdrobit}
{fr: contussionné, aplati, écrasé}
{en: crushed, flattened, bruised}
§ ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) sf ciupliri (cĭu-plírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciupleashti tsiva; zmuticari, zmurticari, zdru-minari, stulcinari, stultsinari, plãciutari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a stâlci, de a zdrobi; stâlcire, zdrobire}
{fr: action de contussionner, d’aplatir, d’écraser}
{en: action of crushing, of flattening, of bruising}
§ niciuplit (ni-cĭu-plítŭ) adg niciuplitã (ni-cĭu-plí-tã), niciuplits (ni-cĭu-plítsĭ), niciupliti/niciuplite (ni-cĭu-plí-ti) – tsi nu easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi nu easti ciuplit
(expr: om niciuplit = om di la oi, aplo, nipilichisit, badzara, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi)
{ro: nestâlcit, nezdrobit}
meljitsã
meljitsã (mé-lji-tsã) sf meljits(?) (mé-ljits) – hãlati cu cari si zmoaticã shi s-curã paljili (pãrtsãli limnoasi) dit cãnavi shi ljin
{ro: meliţă}
{fr: instrument pour frapper et enlever les parties ligneuses de la chanvre et du lin}
{en: swingle}
§ miljtsedz (milj-tsédzŭ) vb I miljtsai (milj-tsáĭ), miljtsam (milj-tsámŭ), miljtsatã (milj-tsá-tã), miljtsari/miljtsare (milj-tsá-ri) – dau cu meljitsa tra s-cur cãnavea shi ljinlu
{ro: meliţa}
{fr: frapper la chanvre ou le lin avec “meljitsa”}
{en: beat hemp with swingle}
§ meljtsu (mélj-tsu) vb I miljtsai (milj-tsáĭ), miljtsam (milj-tsámŭ), miljtsatã (milj-tsá-tã), miljtsari/miljtsare (milj-tsá-ri) – (unã cu miljtsedz)
ex: ahiurhirã di lunj s-meljtsã cãnipa
§ miljtsat (milj-tsátŭ) adg miljtsatã (milj-tsá-tã), miljtsats (milj-tsátsĭ), miljtsati/miljtsate (milj-tsá-ti) – (cãnipa, ljinlu) tsi-lj s-ari scoasã paljili cu meljitsa
{ro: meliţat}
{fr: (chanvre ou lin) qui a été frappé avec “meljitsa”}
{en: (hemp) beaten with swingle}
§ miljtsari/miljtsare (milj-tsá-ri) sf miljtsãri (milj-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da cu meljitsa
{ro: acţiunea de a meliţa}
{fr: action de frapper la chanvre ou le lin avec “meljitsa”}
{en: action of beating hemp with the swingle}
pãce
pãce (pã-cé) sm pãceadz (pã-cĭádzĭ) – dzama tsi s-fatsi cu hirbearea multu chiro a cicioarilor di porcu (tu cari s-bagã sh-alti lucri, ca alj, bunãoarã) sh-cari s-mãcã caldã ca ciorbã icã s-alasã s-arãtseascã tra si s-mãcã ncljigatã; paci, pihtii, plihtumã;
(expr: ti fac pãce = ti zdrumin, ti zmoatic, etc.)
{ro: piftie}
{fr: gelée de pieds de porc}
{en: jelly (gelatine) made of pork feet}
ex: pãcelu s-adarã earna; mãcai pãceadz; va-ts fac caplu pãce
(expr: va-ts chisedz caplu, va tsã-l zmoatic caplu)
§ paci1/pace (pá-ci) sf pl(?) – (unã cu pãce)
ex: nu mi-arãsi pacea di oara-aestã; dush la furnu nã oalã cu paci
§ paceagi (pa-cĭa-gí) sm paceageadz (pa-cĭa-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi pãce
{ro: omul care face sau vinde piftie}
{fr: l’homme qui fait ou vends le “pãce”}
{en: “pãce” maker or seller}
ex: n hoarã suntu mulsã paceageadz
§ pacea-gilãchi/paceagilãche (pa-cĭa-gi-lắ-chi) sf paceagilãchi (pa-cĭa-gi-lắchĭ) – tehnea-a-atsilui tsi fatsi shi vindi pãcelu
{ro: meseria celui care face sau vinde piftie}
{fr: le métier du celui qui fait ou vend le “pãce”}
{en: profession of “pãce” maker or seller}
ex: multsã m Poli amintarã multu pãrã cu paceagilãchea
§ paceagi-rii/paceagirie (pa-cĭa-gi-rí-i) sf paceagirii (pa-cĭa-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-fatsi shi s-vindi pãcelu
{ro: prăvălia unde se face şi se vinde piftia}
{fr: magazin où on fait et on vend le “pãce”}
{en: store where the “pãce” is made and sold}
smoatic
smoatic (smŭá-ticŭ) (mi) vb I smuticai (smu-ti-cáĭ), smuticam (smu-ti-cámŭ), smuticatã (smu-ti-cá-tã), smuticari/smuticare (smu-ti-cá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz zmoatic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãtul1
tul1 (túlŭ) adg tulã (tú-lã), tulj (túljĭ), tuli/tule (tú-li) – tsi easi sharafura (cãrtilivos, durdur, geadiu, avdalcu, etc.); tsi easti ca chirut di minti (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.); chirut, cicãnit, ciushuit, cictisit, cicãrdisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, tulit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: zăpăcit}
{fr: ahuri, qui a perdu la tête}
{en: dazed, confused}
ex: armasi ca tulã (chirutã, cihtisitã), cãndu vidzu ahtari ciudii; s-minduea ca un tul (cicãrdit di minti); canda eara tul (ciushuit), ashi-nj si pãru
§ tulescu (tu-lés-cu) vb IV tulii (tu-líĭ), tuleam (tu-leámŭ), tulitã (tu-lí-tã), tuli-ri/tulire (tu-lí-ri) – (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.) fac ca un tsi glãri di minti; cicãnescu, ciushuescu, cictisescu, cicãrdisescu, cicnescu, cihtisescu, cildisescu, cildãsescu, cilduescu, cirtuescu, ciurtuescu, cirtisescu, cirtusescu, cirãsescu, cistisescu, zãlsescu, shishirdisescu, shishtisescu;
(expr: l-tulescu (di fushti) = l-bat multu, l-zmoatic di bãteari, l-zãpãlescu, ãlj dau un shcop)
{ro: zăpăci; biciui}
{fr: ahurir, perdre la tête; fouetter}
{en: daze, confuse; whip}
ex: ti tuleashti (ti zãpãleashti, ti cildiseashti) vimtul; arcoari mari, ti tuleashti (ti cihtãseashti)
§ tulit (tu-lítŭ) adg tulitã (tu-lí-tã), tulits (tu-lítsĭ), tuliti/tulite (tu-lí-ti) – tsi fatsi ca un chirut di minti (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.); cicãnit, ciushuit, cictisit, cicãrdisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: zăpăcit; biciuit}
{fr: ahuri, qui a perdu la tête; fouetté}
{en: dazed, confused; whipped}
§ tuliri/tulire (tu-lí-ri) sf tuliri (tu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tuleashti; cicãniri, ciushuiri, cictisiri, cicãrdisiri, cicniri, cihtisiri, cildisiri, cildãsiri, cilduiri, cirtuiri, ciurtuiri, cirtisiri, cirtusiri, cirtãsiri, cistisiri, zãlsiri, shishirdisiri, shishtisiri
{ro: acţiunea de a zăpăci; de a biciui}
zdrumin
zdrumin (zdrú-minŭ) (mi) vb I zdruminai (zdru-mi-náĭ), zdrumi-nam (zdru-mi-námŭ), zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdrumina-ri/zdruminare (zdru-mi-ná-ri) – vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; stringu cu multã puteari sh-lu fac cumãts (sãrmi); zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, zdruncin, zdrucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, zmoatic, zmurtic, chisedz
{ro: stâlci, strivi, zdrobi, sfărâma, strânge tare}
{fr: serrer, écraser, contusionner, secouer, briser, étrangler}
{en: press, squeeze, bruise, shake, break, strangle}
ex: unã featã-aruminã, gionjli ma sh-u zdruminã (u strindzi vãrtos ãn bratsã); tu bratsã ma mi zdruminã (mi strindzi vãrtos); cari lji asparsi grãdina, sh-cari lji zdruminã (zmoaticã, plãciuteadzã) lãludzli?; ts-u zdruminai (asparshu, chisai, feci), ts-u zdruminai, sãrmi, sãrmi sh-u-alãsai s-u mãcã puljlji; u zdruminai sfungarea; lo apoea auã, u zdruminã (plãciutã) shi featsi yin; tuti oili cari li muldzea stihiulu di picurar, psusea tru loc, cã lã zdrumina (strindzea vãrtos, zmutica cu mãnjli) udzãrli; lu zdruminai (lu-apitrusii) sãnãtos sum dzinuclji; inima nj-u zdruminã (cripã, stultsinã) un dor; zdruminã (fã sãrmi) sh-niheamã cash; lu zdruminai (lu stresh multu) pi numir; zdru-minã (zmoaticã) aua cu sulu; va mi zdruminã (zdruntsinã) calu cã nu-ari imnatic bun; cu ungljili lu zdruminã (streasi, zgrumã) di gushi
§ zdroamin (zdrŭá-minŭ) (mi) vb I zdruminai (zdru-mi-náĭ), zdruminam (zdru-mi-námŭ), zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdruminari/zdruminare (zdru-mi-ná-ri) – (unã cu zdrumin)
ex: s-nu n-apitruseascã, di nã zdroaminã; zdroaminã loclu
§ zdru-minat (zdru-mi-nátŭ) adg zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdru-minats (zdru-mi-nátsĭ), zdruminati/zdruminate (zdru-mi-ná-ti) – tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, zdruncinat, zdrucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, zmuticat, zmurticat, chisat
{ro: stâlcit, strivit, zdrobit, sfărâmat, strâns tare}
{fr: serré, écrasé, contusionné, secoué, brisé, étranglé}
{en: pressed, squeezed, bruised, shaken, broken, strangled}
ex: s-priimna prit grãdina-a amirãlui, di-lj li fãtsea lãludzli di cu tut zdruminati (stultsinati, zmuticati)
zdruncin
zdruncin (zdrún-cinŭ) (mi) vb I zdruncinai (zdrun-ci-náĭ), zdrun-cinam (zdrun-ci-námŭ), zdruncinatã (zdrun-ci-ná-tã), zdruncina-ri/zdruncinare (zdrun-ci-ná-ri) –
1: stringu cu multã puteari; vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zdrucin, zmoatic, zmurtic, zdrumin, zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, chisedz;
2: ascutur cu multã puteari; fac si s-clatinã dit timelj cu ascuturarea tsi-lj fac; zdrucin, zdruntsin, azdruntsin, trunduescu, ascutur, clatin, cleatin, clãtin, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur
{ro: zdrobi; zdruncina, zgudui}
{fr: écraser; secouer; ébranler}
{en: squeeze, break, shake}
ex: tuti oasili ãnj si zdruncinarã (zdruminarã, stultsinarã); u zdruncinai cu cheatra
§ zdruncinat (zdrun-ci-nátŭ) adg zdruncinatã (zdrun-ci-ná-tã), zdruncinats (zdrun-ci-nátsĭ), zdruncinati/zdruncinate (zdrun-ci-ná-ti) –
1: tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zdrucinat, stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, zmuticat, zmurticat, chisat;
2: tsi easti ascuturat cu multã puteari; tsi easti faptu si s-clatinã dit timelj cu ascuturarea tsi-lj si fatsi; zdrucinat, zdruntsinat, azdrun-tsinat, trunduit, ascuturat, clãtinat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat, trimburat, trimurat, trãmurat
{ro: zdrobit; zdruncinat, zguduit}
{fr: écrasé; secoué; ébranlé}
{en: squeezed, broken, shaken}
§ zdruncinari/zdruncinare (zdrun-ci-ná-ri) sf zdrun-cinãri (zdrun-ci-nắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti stres cu multã puteari icã vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi-lj si fatsi; zdrucinari, stulcinari, stur-cinari, stultsinari, strucinari, plãciutari, pliciutari, nturtari, ndurtari, zmuticari, zmurticari, chisari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva easti ascuturat cu puteari dit timelj; zdrucinari, zdruntsinari, azdruntsinari, trunduiri, ascuturari, clãtinari, cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari, trimburari, trimurari, trãmurari
{ro: acţiunea de a zdrobi; de a zdruncina, de a zgudui}
{fr: action d’écraser; de secouer; d’ébranler}
{en: action of squeezing, of breaking, of shaking}
zmuatic
zmuatic (zmŭá-ticŭ) (mi) vb I zmuticai (zmu-ti-cáĭ), zmuticam (zmu-ti-cámŭ), zmuticatã (zmu-ti-cá-tã), zmuticari/zmuticare (zmu-ti-cá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz zmoatic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãzmurticari/zmurticare
zmurticari/zmurticare (zmur-ti-cá-ri) sf – vedz tu zmoatic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zmoatic