minut2 (mi-nútŭ) adg minutã (mi-nú-tã), minuts (mi-nútsĭ), minuti/minute (mi-nú-ti) – tsi easti njic; tsi easti suptsãri; tsi easti apus; tsi nu easti mari (lungu, gros icã analtu); njic, shcurtu, suptsãri, apus, etc. (fig:
1: minut = parã cu njicã tinjii; expr:
2: nj-fac apa-atsea minutã = mi chish, nj-fac apa-atsea suptsãri)
{ro: mărunt, mic, scund, subţire, etc.}
{fr: menu, petit, mince, etc.}
{en: small, fine, little, short, thin, slim, etc.}
ex: ari fumealji minutã (ficiori njits); dinjicã tseapa minutã (u fatsi cumãts njits); nu-am minuts (paradz cu njicã tinjii) cu mini; u-ai minutã (suptsãri) chealea; nã fustani minutã (suptsãri) ca pãndza di pangu; lishoarã-minutã (suptsãri) ca nã fliturã; iu-i cioara ma minutã (suptsãri), aclo s-arupi; easti om minut (suptsãri, has; icã shcurtu, apus di boi); armasi minut (njic, shcurtu, nu para criscut tu boi); arburli aestu easti minut (suptsãri, njic); easti un om minut di boi (shcurtu); s-vã fãtsets apa minutã
(expr: apa suptsãri, chishatlu) di pi punti; ts-acatsã nã ploai minutã (cu chicutli njits), dultsi shi suptsãri; ploaea minutã ti pitrundi; ploaea minutã tsãni multu
(expr: lucrili njits tsi nu lã dai simasii pot s-dãnãseascã multu chiro); nu-am minuts (fig: paradz cu njicã tinjii) trã bisearicã
§ minutedz (mi-nu-tédzŭ) (mi) vb I minutai (mi-nu-táĭ), minutam (mi-nu-támŭ), minutatã (mi-nu-tá-tã), minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) – l-fac un lucru s-hibã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); lu mpartu (l-talj) un lucru tu cumãts ma njits, tu sãrmi; zminut, minutsãscu, sãrmu, shcurtedz, suptsãredz, njicshuredz, etc.; (fig: minutedz = ftuhipsescu, urfãnipsescu)
{ro: subţia, micşora}
{fr: amincir, affiner}
{en: thin, fine down}
ex: hirlu s-minuteadzã (s-fatsi ma suptsãri); ved cã minutai (fig: urfãnipsii) ca multu; s-minutã (fig: ftuhipsi, urfãnipsi) mãratlu, arãu bãneadzã
§ minutat (mi-nu-tátŭ) adg minutatã (mi-nu-tá-tã), minutats (mi-nu-tátsĭ), minutati/minutate (mi-nu-tá-ti) – tsi s-ari faptã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); njicshurat, faptu ma suptsãri, shcurtat; zminutat, minutsãt, sãrmat, shcurtat, suptsãrat, njicshurat, etc.
{ro: subţiat, micşorat}
{fr: aminci, affiné}
{en: thinned, fined down}
§ minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) sf minutãri (mi-nu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva minuteadzã tsiva; njicshurari, fãtseari ma suptsãri, shcurtari; zminutari, minu-tsãri, sãrmari, shcurtari, suptsãrari, njicshurari, etc.
{ro: acţiunea de a subţia, de a micşora; subţiare, micşorare}
{fr: action d’amincir, d’affiner}
{en: action of thinning, of fining down}
§ zminut (zmi-nátŭ) (mi) vb I zminutai (zmi-nu-táĭ), zminutam (zmi-nu-támŭ), zminutatã (zmi-nu-tá-tã), zminutari/zminutare (zmi-nu-tá-ri) – (unã cu minutedz)
ex: zminutã-l (fã-l sãrmi) cashlu; zminutã loclu
§ zminutat (zmi-nu-tátŭ) adg zminutatã (zmi-nu-tá-tã), zminutats (zmi-nu-tátsĭ), zminutati/zminutate (zmi-nu-tá-ti) – (unã cu minutat)
§ zminutari/zminutare (zmi-nu-tá-ri) sf zminutãri (zmi-nu-tắrĭ) – (unã cu minutari)
§ minutsãscu (mi-nu-tsắs-cu) (mi) vb IV minutsãi (mi-nu-tsắĭ), minutsam (mi-nu-tsámŭ), minutsãtã (mi-nu-tsắ-tã), minutsã-ri/minutsãre (mi-nu-tsắ-ri) – (unã cu minutedz)
ex: minutsa chetrili (fã-li cumãts, chiseadzã-li); minutsãi (asparshu) unã lirã aeri sh-tutã u hãrgii; s-minutsã (s-njicshurã, si mpãrtsã tu ma multi cumãts) ayinea; ahiurhirã s-minutsascã ciuflichili (s-li mpartã tu ma multi cumãts) tra s-li vindã
§ minutsãt (mi-nu-tsắtŭ) adg minutsãtã (mi-nu-tsắ-tã), minutsãts (mi-nu-tsắtsĭ), minutsãti/minutsãte (mi-nu-tsắ-ti) – (unã cu minutat)
§ minutsãri/minutsãre (mi-nu-tsắ-ri) sf minutsãri (mi-nu-tsắrĭ) – (unã cu minutari)
§ minutsami/minutsame (mi-nu-tsá-mi) sf minutsãnj (mi-nu tsắnjĭ) – lucru tsi easti suptsãri icã njic; pãradz i lucri minuti tsi nu-ahãrzescu multu; minutsalji, mintsalji, ljanumã, etc.
{ro: mărunţiş}
{fr: menue monnaie, choses menues ou fines}
{en: small change (money)}
ex: li cãftã tuti, unã cãti unã, cu minutsami
§ minutsalji/minutsalje (mi-nu-tsá-lji) sf minutsãlj (mi-nu-tsắljĭ) shi minutsalji/minutsalje (mi-nu-tsá-lji) –
1: pãradz i lucri minuti tsi nu-au mari tinjii shi nu-ahãrzescu multu; minutsami, minuts;
2: mãdularli (ca inimã, hicat, matsã, etc.) tsi s-aflã tu truplu-a pravdãljei (omlui); mintsalji, yinomati, ljanumã;
3: cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca lemnul, bunãoarã); ashclji, anghidã, schizari, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, mintsalji, spitsã, gãgi, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã
{ro: mărunţiş; măruntaie; aşchie}
{fr: menue monnaie; entraille; éclat de bois, copeau}
{en: small change (money); entrails, bowels; splint}
ex: poci di-asimi shi alti minutsãlj (lucri minuti); nu-am minutsãlj (pa-radz minuts)
§ mintsalji/mintsalje (min-tsá-lji) sf mintsãlj (min-tsắljĭ) – (unã cu minutsalji)
ex: apresh foclu cu ndauã mintsãlj (ashclji, luschidz); am un aslan mintsãlj (ca paradz minuts)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn