DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

curnjahto

curnjahto (cur-njĭah-tó) sm curnjahtadz (cur-njĭah-tádzĭ) – adu-nãturã di cumãts multu minuti sh-lishoari ca fãrina (ishiti dit sãr-marea i zminutarea a unei lugurii durã, vãrtoasã, ca tsara i loclu, bunãoarã); pulbiri, pulviri, spulbir, puh, puho
{ro: pulbere, praf}
{fr: poussière}
{en: dust}
ex: ashtergu curnjahtolu (pulbirea); niori di curnjahto (di pulbiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

minut2

minut2 (mi-nútŭ) adg minutã (mi-nú-tã), minuts (mi-nútsĭ), minuti/minute (mi-nú-ti) – tsi easti njic; tsi easti suptsãri; tsi easti apus; tsi nu easti mari (lungu, gros icã analtu); njic, shcurtu, suptsãri, apus, etc. (fig:
1: minut = parã cu njicã tinjii; expr:
2: nj-fac apa-atsea minutã = mi chish, nj-fac apa-atsea suptsãri)
{ro: mărunt, mic, scund, subţire, etc.}
{fr: menu, petit, mince, etc.}
{en: small, fine, little, short, thin, slim, etc.}
ex: ari fumealji minutã (ficiori njits); dinjicã tseapa minutã (u fatsi cumãts njits); nu-am minuts (paradz cu njicã tinjii) cu mini; u-ai minutã (suptsãri) chealea; nã fustani minutã (suptsãri) ca pãndza di pangu; lishoarã-minutã (suptsãri) ca nã fliturã; iu-i cioara ma minutã (suptsãri), aclo s-arupi; easti om minut (suptsãri, has; icã shcurtu, apus di boi); armasi minut (njic, shcurtu, nu para criscut tu boi); arburli aestu easti minut (suptsãri, njic); easti un om minut di boi (shcurtu); s-vã fãtsets apa minutã
(expr: apa suptsãri, chishatlu) di pi punti; ts-acatsã nã ploai minutã (cu chicutli njits), dultsi shi suptsãri; ploaea minutã ti pitrundi; ploaea minutã tsãni multu
(expr: lucrili njits tsi nu lã dai simasii pot s-dãnãseascã multu chiro); nu-am minuts (fig: paradz cu njicã tinjii) trã bisearicã

§ minutedz (mi-nu-tédzŭ) (mi) vb I minutai (mi-nu-táĭ), minutam (mi-nu-támŭ), minutatã (mi-nu-tá-tã), minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) – l-fac un lucru s-hibã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); lu mpartu (l-talj) un lucru tu cumãts ma njits, tu sãrmi; zminut, minutsãscu, sãrmu, shcurtedz, suptsãredz, njicshuredz, etc.; (fig: minutedz = ftuhipsescu, urfãnipsescu)
{ro: subţia, micşora}
{fr: amincir, affiner}
{en: thin, fine down}
ex: hirlu s-minuteadzã (s-fatsi ma suptsãri); ved cã minutai (fig: urfãnipsii) ca multu; s-minutã (fig: ftuhipsi, urfãnipsi) mãratlu, arãu bãneadzã

§ minutat (mi-nu-tátŭ) adg minutatã (mi-nu-tá-tã), minutats (mi-nu-tátsĭ), minutati/minutate (mi-nu-tá-ti) – tsi s-ari faptã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); njicshurat, faptu ma suptsãri, shcurtat; zminutat, minutsãt, sãrmat, shcurtat, suptsãrat, njicshurat, etc.
{ro: subţiat, micşorat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pudrã

pudrã (pú-drã) sf pudri/pudre (pú-dre) – adunãturã di cumãts multu minuti sh-lishoari ca fãrina (ishiti dit sãrmarea i zminutarea a unei lugurii durã, vãrtoasã); bueaua albã (pulbirea, albeatsa) tsi sh-u bagã muljerli pri fatsã tra s-aspunã ma mushati; albeatsã, pulbiri, pulviri, curnjahto
{ro: pudră}
{fr: poudre}
{en: powder}
ex: pudrã di lilici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pulbiri/pulbire

pulbiri/pulbire (púl-bi-ri) sf pulbiri (púl-birĭ) – adunãturã di cumãts multu minuti sh-lishoari ca fãrina (ishiti dit sãrmarea i zminutarea a unei lugurii durã, vãrtoasã, ca tsara i loclu, bunãoarã); pulviri, spulbir, curnjahto, puh, puho;
(expr: ti fac pulbiri = ti fac cumãts ca pulbirea, di nu va s-armãnã tsiva di tini; ti afãnsescu, ti vatãm)
{ro: pulbere, praf}
{fr: poussière}
{en: dust}
ex: mi umplui di pulbiri; imnã prit pulbiri; nã pulbiri eara yitria; pulbirea ca nor si scoalã; cara lu-agudi, pulbiri s-featsi
(expr: l-vãtãmã); pulbiri shi sari
(expr: s-nã vatãmã) prindi s-nã facã doilji, cara s-ti-aflã aoatsi

§ pulviri/pulvire (púl-vi-ri) sf pulviri (púl-virĭ) – (unã cu pulbiri)

§ pulbirami/pulbirame (pul-bi-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di pulbiri; loc cu multã pulbiri
{ro: prăfărie}
{fr: grande quantité de poussière}
{en: dustiness; large quantity of dust}

§ spulbir1 (spúl-birŭ) sf spulbiri/spulbire (spúl-bi-ri) – (unã cu pulbiri)
ex: muntsã di neauã mplinj, cu spulbir shi nioari

§ mpulbir (mpúl-birŭ) (mi) vb I mpulbirai (mpul-bi-ráĭ), mpulbiram (mpul-bi-rámŭ), mpulbiratã (mpul-bi-rá-tã), mpulbirari/mpulbirare (mpul-bi-rá-ri) – umplu (lu-acoapir) cu/di pulbiri; l-fac pulbiri
{ro: umple (acoperi) de praf}
{fr: remplir (couvrir) de la poussière}
{en: fill (cover) with dust}
ex: di vimtu nji si mpulbirarã (nji si umplurã di pulbiri) tuti lucrili din casã

§ mpulbirat (mpul-bi-rátŭ) adg mpulbiratã (mpul-bi-rá-tã), mpul-birats (mpul-bi-rátsĭ), mpulbirati/mpulbirate (mpul-bi-rá-ti) – tsi easti umplut (acupirit) di pulbiri
{ro: umplut (acoperit) de praf}
{fr: rempli (couvert) de la poussière}
{en: covered by dust, filled with dust}

§ mpulbirari/mpulbirare (mpul-bi-rá-ri) sf mpul-birãri (mpul-bi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti mpulbirat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn