{fr: aminci, affiné}
{en: thinned, fined down}

§ minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) sf minutãri (mi-nu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva minuteadzã tsiva; njicshurari, fãtseari ma suptsãri, shcurtari; zminutari, minu-tsãri, sãrmari, shcurtari, suptsãrari, njicshurari, etc.
{ro: acţiunea de a subţia, de a micşora; subţiare, micşorare}
{fr: action d’amincir, d’affiner}
{en: action of thinning, of fining down}

§ zminut (zmi-nátŭ) (mi) vb I zminutai (zmi-nu-táĭ), zminutam (zmi-nu-támŭ), zminutatã (zmi-nu-tá-tã), zminutari/zminutare (zmi-nu-tá-ri) – (unã cu minutedz)
ex: zminutã-l (fã-l sãrmi) cashlu; zminutã loclu

§ zminutat (zmi-nu-tátŭ) adg zminutatã (zmi-nu-tá-tã), zminutats (zmi-nu-tátsĭ), zminutati/zminutate (zmi-nu-tá-ti) – (unã cu minutat)

§ zminutari/zminutare (zmi-nu-tá-ri) sf zminutãri (zmi-nu-tắrĭ) – (unã cu minutari)

§ minutsãscu (mi-nu-tsắs-cu) (mi) vb IV minutsãi (mi-nu-tsắĭ), minutsam (mi-nu-tsámŭ), minutsãtã (mi-nu-tsắ-tã), minutsã-ri/minutsãre (mi-nu-tsắ-ri) – (unã cu minutedz)
ex: minutsa chetrili (fã-li cumãts, chiseadzã-li); minutsãi (asparshu) unã lirã aeri sh-tutã u hãrgii; s-minutsã (s-njicshurã, si mpãrtsã tu ma multi cumãts) ayinea; ahiurhirã s-minutsascã ciuflichili (s-li mpartã tu ma multi cumãts) tra s-li vindã

§ minutsãt (mi-nu-tsắtŭ) adg minutsãtã (mi-nu-tsắ-tã), minutsãts (mi-nu-tsắtsĭ), minutsãti/minutsãte (mi-nu-tsắ-ti) – (unã cu minutat)

§ minutsãri/minutsãre (mi-nu-tsắ-ri) sf minutsãri (mi-nu-tsắrĭ) – (unã cu minutari)

§ minutsami/minutsame (mi-nu-tsá-mi) sf minutsãnj (mi-nu tsắnjĭ) – lucru tsi easti suptsãri icã njic; pãradz i lucri minuti tsi nu-ahãrzescu multu; minutsalji, mintsalji, ljanumã, etc.
{ro: mărunţiş}
{fr: menue monnaie, choses menues ou fines}
{en: small change (money)}
ex: li cãftã tuti, unã cãti unã, cu minutsami

§ minutsalji/minutsalje (mi-nu-tsá-lji) sf minutsãlj (mi-nu-tsắljĭ) shi minutsalji/minutsalje (mi-nu-tsá-lji) –
1: pãradz i lucri minuti tsi nu-au mari tinjii shi nu-ahãrzescu multu; minutsami, minuts;
2: mãdularli (ca inimã, hicat, matsã, etc.) tsi s-aflã tu truplu-a pravdãljei (omlui); mintsalji, yinomati, ljanumã;
3: cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca lemnul, bunãoarã); ashclji, anghidã, schizari, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, mintsalji, spitsã, gãgi, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã
{ro: mărunţiş; măruntaie; aşchie}
{fr: menue monnaie; entraille; éclat de bois, copeau}
{en: small change (money); entrails, bowels; splint}
ex: poci di-asimi shi alti minutsãlj (lucri minuti); nu-am minutsãlj (pa-radz minuts)

§ mintsalji/mintsalje (min-tsá-lji) sf mintsãlj (min-tsắljĭ) – (unã cu minutsalji)
ex: apresh foclu cu ndauã mintsãlj (ashclji, luschidz); am un aslan mintsãlj (ca paradz minuts)

{ro: acţiunea de a se umple (acoperi) de praf}
{fr: action de (se) remplir (couvrir) de la poussière}
{en: action of becoming covered by dust}

§ spulbir2 (spúl-birŭ) (mi) vb I spulbirai (spul-bi-ráĭ), spulbiram (spul-bi-rámŭ), spulbiratã (spul-bi-rá-tã), spulbirari/spulbirare (spul-bi-rá-ri) – fac pulbirea si s-arãspãndeascã diparti di loclu iu s-aflã; acoapir cu pulbiri; cur di pulbiri; ashtergu pulbirea di pi lucri; ascutur casa (vilendza, stranjlu, etc. di pulbiri); lu-adar un lucru si s-facã pulbiri; pulbir, aspulbir;
(expr: ti spulbir = ti fac afan, ti fac cumãts, ti fac s-ti cheri)
{ro: acoperi de pulbere; curăţa pulberea; transforma în pulbere; spulbera}
{fr: couvrir de la poussière; nettoyer la poussière; réduire en poussière}
{en: cover by dust, dust, reduce to dust}
ex: spulbirã (curã di pulbiri, li scuturã) stranjili; vimtul spulbirã neaua (u curã, u-arãspãndi); si spulbira cãndu mi videa
(expr: fudzea, s-fãtsea afanj); ndridzea prin casã, spulbira, cura, di fãtsea s-ti ciuduseshti; nj-u spulbirã tutã avearea
(expr: nj-u-asparsi, nj-u featsi afanã)

§ spulbirat (spul-bi-rátŭ) adg spulbiratã (spul-bi-rá-tã), spulbirats (spul-bi-rátsĭ), spulbira-ti/spulbirate (spul-bi-rá-ti) – tsi easti-acupirit di pulbiri; tsi easti curat (ashtersu, ascuturat) di pulbiri; (pulbirea) tsi easti purtatã di vimtu; pulbirat, aspulbirat
{ro: acoperit de pulbere; curăţat de pulbere; transformat în pulbere; spulberat}
{fr: couvert de poussière; nettoyé de poussière; réduit en poussière; porté par le vent}
{en: covered by dust; dusted, reduced to dust}
ex: loc spulbirat (curat di pulbiri)

§ spulbirari/spulbirare (spul-bi-rá-ri) sf spulbirãri (spul-bi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva si spulbirã; pulbirari, aspulbirari
{ro: acţiunea de a acoperi de pulbere; de a curăţa pulberea; de a transforma în pulbere; de a spulbera}
{fr: action de couvrir de la poussière; de nettoyer la poussière; de réduire en poussière}
{en: action of covering by dust, of dusting, of reducing to dust}

§ pulbir (púl-birŭ) (mi) vb I pulbirai (pul-bi-ráĭ), pulbiram (pul-bi-rámŭ), pulbiratã (pul-bi-rá-tã), pulbirari/pulbirare (pul-bi-rá-ri) – (unã cu spulbir2)
ex: lo cãrbunj eftinj ma eara pulbirats (faptsã pulbiri)

§ pulbirat (pul-bi-rátŭ) adg pulbiratã (pul-bi-rá-tã), pulbirats (pul-bi-rátsĭ), pulbirati/pulbirate (pul-bi-rá-ti) – (unã cu spulbirat)

§ pulbira-ri/pulbirare (pul-bi-rá-ri) sf pulbirãri (pul-bi-rắrĭ) – (unã cu spulbirari)

§ aspulbir (as-púl-birŭ) (mi) vb I aspulbirai (as-pul-bi-ráĭ), aspulbiram (as-pul-bi-rámŭ), aspulbiratã (as-pul-bi-rá-tã), aspulbirari/aspulbirare (as-pul-bi-rá-ri) – (unã cu spulbir2)
ex: u-aspulbirã (u-acoapirã cu pulbiri, u spulbirã) tutã lumea; unã eapã durdurã, cari da di sã scuturã, lumea tutã-aspulbirã (angucitoari: sita)

§ aspulbirat (as-pul-bi-rátŭ) adg aspulbiratã (as-pul-bi-rá-tã), aspulbirats (as-pul-bi-rátsĭ), aspulbirati/as-pulbirate (as-pul-bi-rá-ti) – (unã cu spulbirat)

§ aspulbira-ri/aspulbirare (as-pul-bi-rá-ri) sf aspulbirãri (as-pul-bi-rắrĭ) – (unã cu spulbirari)