§ ascucheari1/ascucheare (as-cu-chĭá-ri) sf ascucheri (as-cu-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascuchi, i tsiva easti ascucheat; scucheari, stichiri;
(expr: (easti) trã ascucheari = (easti) trã arshini, trã pezã, etc.)
{ro: acţiunea de a scuipa}
{fr: action de cracher}
{en: action of spitting}

§ scuchi1 (scúchĭŭ) (mi) vb I scucheai (scu-chĭáĭ), scucheam (scu-chĭámŭ), scucheatã (scu-chĭá-tã), scucheari/scucheare (scu-chĭá-ri) – (unã cu ascuchi1)
ex: calea, tsi-lj vinji sã scuchi; ficiorlu ari ngljitatã inima di pulj shi scuchi flurii; scuche ca ma naintea, ma nu-ari flurii!

§ scucheat1 (scu-chĭátŭ) adg scucheatã (scu-chĭá-tã), scucheats (scu-chĭátsĭ), scucheati/scucheate (scu-chĭá-ti) – (unã cu ascucheat1)

§ scucheari1/scucheare (scu-chĭá-ri) sf scucheri (scu-chĭérĭ) – (unã cu ascucheari1)

§ ascucheat3 (as-cu-chĭátŭ) sm ascucheats (as-cu-chĭátsĭ) shi sn ascucheaturi (as-cu-chĭá-turĭ) – luguria ca apã (niheam ca muzgoasã) tsi s-fatsi dipriunã n gurã sh-cari (i) s-ameasticã cu mãcarea shi ngljitatã tu stumahi dupã tsi mãcarea easti ghini ciumulitã n gurã; icã, (ii) poati s-hibã arcatã cu puteari dit gurã cãndu easti multã (cãndu omlu ari vãrã lucru xen tu gurã, apa easti mintitã cu hãrpi, etc.); scucheat, ascuchiturã;
(expr: nu-am nitsi ascucheat ãn gurã = escu multu oarfãn, escu dip cãtrã soari, nu-am zmeanã n cur)
{ro: scuipat, salivă}
{fr: salive, crachat}
{en: saliva, spit}
ex: tra s-lji tsãnã sãndzili, lu-aundzi cu ascucheat sh-truoarã sãndzili stãtu; nu ari nitsi ascucheat ãn gurã
(expr: easti multu oarfãn)

§ scucheat3 (scu-chĭátŭ) sm scucheats (scu-chĭátsĭ) shi sn scucheaturi (scu-chĭá-turĭ) – (unã cu ascucheat3)

§ ascuchiturã1 (as-cu-chi-tú-rã) sf ascuchituri (as-cu-chi-túrĭ) – lucrul tsi easti ascucheat din gurã; ascucheat, scucheat
{ro: scuipătură, scuipat}
{fr: crachat}
{en: spit}

§ cãpuit (cã-pu-ítŭ) adg cãpuitã (cã-pu-í-tã), cãpuits (cã-pu-ítsĭ), cãpuiti/cãpuite (cã-pu-í-ti) – (unã cu cãpãit)
ex: purta un stranj cãpuit (stranj aruptu, recicu)

§ cãpuiri/cãpuire (cã-pu-í-ri) sf cãpuiri (cã-pu-írĭ) – (unã cu cãpãiri)

20: nu-nj cadi narea (tra/ma s-lu fac un lucru) = nu va mi-arushinedz, nu va-nj cher curailu (pirifanja), nu va mi cãtãfronisescu, nu va pat tsiva (ma s-lu fac un lucru);
21: scot foc prit nãri = (i) mi-acatsã multu inatea, mi-aprindu, mi-arcedz, etc.; (ii) mi-aspun multu gioni;
22: lj-lo mixa di la nari = l-cãtãdixi, lu-arushinã, lj-dipusi urecljili, etc.;
23: cu mutslji tu nari; nu shtii sã sh-ashteargã narea = easti ninga mixos, njic sh-ageamit, tsi-lj curã ninga nãrli, tsi nu-ari criscutã ninga;
24: nj-curã narea dupã... = am mari mirachi trã tsiva (s-dzãtsi ma multu trã un bãrbat tsi va multu unã featã, icã unã featã cari tsãni multu la un bãrbat);
25: nu-i di narea-a mea (nãrli-a meali); nãrli-a meali nu suntu trã… = nu easti trã mini (cã easti para-bunã, para-mushatã, etc.); nu hiu di scara (di ugeachea) a lui/ljei; nu fac trã el/ea; nu nji s-uidiseashti;
26: nu-am narea = nu cutedz;
27: ca-atsel cu musca pri nari = aduchescu cã mini lu-am stepsul (shi-nj si pari cã am unã muscã pri nari!); ca-atsel cu musca pri cãciulã;
28: nu veadi, cã-lj tsãni aumbrã narea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti tivichel, tsi nu lj-acatsã mãna trã tsiva, tsi nu para bagã oarã tsi s-fatsi deavãrliga di el;
29: narea u-ari mari, ma nu ari hari = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi featsi aveari (acãtsatã cljag) shi va si s-poartã ca un om avut, ma nu shtii cum s-facã;
30: nu-am cu tsi sã-nj suflu narea = hiu multu oarfãn, cã nu-am paradz nitsi ti-unã distimeli; nu-am nitsi ascucheat ãn gurã; nu-am zmeanã la cur; etc.;
31: gura-lj dzãtsi, narea-lj avdi = tsi zburashti cu boatsea apusã, tsi zburashti peagalea)
{ro: nas}
{fr: nez, narine}
{en: nose, nostril}
ex: ari narea ca cundiljlu; nji s-aruviseazã nãrli; acãtsã unã sirmii shi-lj curã multu narea; nji si featsi nã luznã trãsh pi chipita-a nariljei; narea s-afurnjiseashti (s-asplinseashti, arushashti); ari nari traptã
(expr: mushatã); nãrli-a tali nu suntu
(expr: nu eshti di ugeachi, di soi bunã) trã hilji di-amirã; ari nãri hilja a moashiljei
(expr: easti hilja a moashiljei di ugeachi) ti-un gioni ca tini?; nu-ari narea
(expr: nu cuteadzã) s-mi mutreascã; nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; u vedz cã strãmbã narea
(expr: cã nu u-ariseashti tsi dzãc, cã fatsi nãji); tsi strãnghi narea?
(expr: tsi ti mindueshti sh-nu shtii tsi s-fats?; tsi, nu ti-ariseashti?); l-tradzi di nãri
(expr: lu-arãdi, l-fatsi s-adarã tsi va) sh-el nu-aducheashti; lj-tãlje nãrli
(expr: lj-curmã orixea) cu-aurlarea tsi-lj featsi; ficiorlu vinji cu nãrli frãmti
(expr: cãtãdixit, cãtãfronisit; cu tinjia scãdzutã); s-lã frãng di prota nãrli
(expr: s-lji fac s-nu mutã caplu, s-lj-aspar ditu-arhii); lã si frãndzi putsãn narea
(expr: chirurã putsãn curailu, nu cutidzarã); hãngilu cu nãrli dipusi
(expr: cãrtit, inãtusit, arushinat); nveasta sh-acãtsã narea
(expr: lj-yinea agnos); tuti cãti-ts deadi va tsã li scoatã prit nãri
(expr: atseali tsi ts-ari datã va tsã lj-aducã aminti tut chirolu, sh-va caftã s-ti discumpãri); a stipsitslor preftsã lã s-apleacã narea
(expr: lã scadi tinjia, s-cãtrãfonisescu); u bagã multu sum nari alba
(expr: lu-arãseashti multu arãchia); nu u-au tu-arshini cã va lã ljai mirlu sh-va lã u dai tu nari
(expr: va-lj cãtãdixeshti; va-lj fats s-lã scadã tinjia); cu dzeana lai-gãlãitsã sh-cu nãrli trapti
(expr: mushati)

§ nas1 (násŭ) sn nasuri (ná-surĭ) – (unã cu nari)
ex: ma mutrits-lu di pi nas (nari)

§ nãros (nã-rósŭ) adg nãroasã (nã-rŭá-sã), nãrosh (nã-róshĭ), nãroasi/nãroase (nã-rŭá-si) – (om) tsi ari narea mari
{ro: năsos}
{fr: qui a un grand nez}
{en: who has a big nose}

§ nãsos (nã-sósŭ) adg nãsoasã (nã-sŭá-sã), nãsosh (nã-sóshĭ), nãsoasi/nãsoase (nã-sŭá-si) – (unã cu nãros)

§ nãreci1/nãrece (nã-ré-ci) sf nãreci (nã-récĭ) – nari njicã; (fig: nãreci = om di boi njicã; shcurtabac, scurtabac, giugia)
{ro: năsuc}
{fr: petit nez}
{en: small nose}

§ nãreci2 (nã-récĭŭ) sm, sf, adg nãreci/nãrece (nã-ré-ci), nãreci (nã-récĭ), nãreci/nãrece (nã-ré-ci) – nari njicã shi shcurtã cu mithca turnatã cãtrã nsus; om tsi ari narea njicã shi shcurtã cu chipita turnatã cãtrã nsus; cãrnu, cuciumit, cipli, shpãrtu, nciuvãnjat, ãnciuvãnjat
{ro: cârn}
{fr: camard, camus}
{en: snub, turned-up nose}
ex: nãreci lj-eara doilji ficiori

(expr: dã-lj) a ficiorlui unã batsã tra s-tacã; lji sufli
(expr: ai paradz), hii ghini; anjurzirã cã adzã ãlj suflji tini
(expr: adzã ai tini paradz); ngãrmadz? avea suflatã draclu tu pungã
(expr: nu-avea paradz tu pungã, cã “draclu lj-avea suflatã paradzlji dit pungã tu vimtu”); nu-ari cu tsi sã-sh suflã nãrli
(expr: easti multu ftoh, cã nu-ari nitsiunã distimeli macar); oili a lui, s-li suflai, cãdea mpadi, ahãntu slabi eara

§ suflat1 (su-flátŭ) adg suflatã (su-flá-tã), suflats (su-flátsĭ), suflati/suflate (su-flá-ti) – (vimtu) tsi easti scos cu puteari dit gurã; adiljat, ahulit
{ro: suflat; respirat; suflat nasul; stins; etc.}
{fr: soufflé; respiré; mouché; éteint; haleté; etc.}
{en: blown; breathed; blown one’s nose; extinguished (fire); panted; etc.}

§ suflari/suflare (su-flá-ri) sf suflãri (su-flắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva suflã
{ro: acţiunea de a sufla; de a respira; de a sufla nasul; de a stinge; etc.; suflare, respirare, stingere, etc.}
{fr: action de souffler; de respirer; de (se) moucher; d’éteindre; de haleter; etc.}
{en: action of blowing; of breathing; of blowing one’s nose; of extinguishing (fire); of panting; etc.}
ex: notlu, cu suflarea-a lui, tuchi tutã neaua; va s-avdzã unã suflari ca vimtu; cãndu avdzã unã suflari, tradzi coarda

§ suflat2 (su-flátŭ) sn suflaturi (su-flá-turĭ) – vimtul tsi intrã sh-easi dit plimunj cãndu adilji cariva; anasã, adiljat, adiljatic, adiljari, suflari, ahnoatã, hnoatã, suluchi
{ro: suflat, respiraţie}
{fr: souffle, respiration}
{en: breath}
ex: suflatlu-lj (anasa-lj, adiljatlu-lj) s-astãlja

§ disuflu (di-sú-flu) (mi) vb I disuflai (di-su-fláĭ), disuflam (di-su-flámŭ), disuflatã (di-su-flá-tã), disuflari/disuflare (di-su-flá-ri) – alas vimtul s-easã dit un loc ncljis (umflat); disumflu;
(expr: l-disuflu = lj-ljau suflarea (suflitlu), l-vatãm)
{ro: dezumfla}
{fr: dégonfler}
{en: deflate}
ex: disuflãm (disumflãm) foalili; l-disuflat?
(expr: l-vãtãmat?)

§ disuflat (di-su-flátŭ) adg disuflatã (di-su-flá-tã), disuflats (di-su-flátsĭ), disuflati/disuflate (di-su-flá-ti) – tsi ari alãsatã s-easã vimtul dit un loc ncljis (um-flat); disumflat
{ro: dezumflat}
{fr: dégonflé}
{en: deflated}

§ disuflari/disuflare (di-su-flá-ri) sf disuflãri (di-su-flắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti disuflat
{ro: acţiunea de a dezumfla}
{fr: action de dégonfler}
{en: action of deflating}