DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascuchi1

ascuchi1 (as-cúchĭŭ) (mi) vb I ascucheai (as-cu-chĭáĭ), ascucheam (as-cu-chĭámŭ), ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheari/ascucheare (as-cu-chĭá-ri) – aruc cu dinami afoarã din gurã ascucheatlu tsi lu-am ãn gurã (amisticat cãtivãrãoarã cu hãrpi); scuchi, stichescu;
(expr:
1: lu-ascuchi (tra s-nu-l ljau di oclju) = mi fac cã lu-ascuchi pri cariva (un njic) cari easti mushat, sãnãtos, gioni, etc. tra s-nu-l ljau di oclju, cã pistipsescu cã cu-aestã ascucheari nu va s-diucljadzã;
2: ascuchi ãn sin = mi fac c-ascuchi ãn sin sh-pistipsescu cã cu-aestã va s-ascap di-amãyi, di taxirãtsli tsi pot sã-nj cadã pri cap, etc.;
3: pãnã s-ascuchi (va si s-facã un lucru) = unãshunã, diunãoarã, multu agonja, (ascucheatlu va-nj armãnã ninga niuscat shi) va s-bitiseascã lucrul!;
4: lu-ascuchi = nu lu-am tu tinjii, lu-am trã pezã, lu-arushinedz, etc.)
{ro: scuipa}
{fr: cracher}
{en: spit}
ex: lj-ascuche nãs nãoarã, sh-lã dzãsi, nu vã easti arshini?; lu-ascuchearã ca pri un mãscãrã; sharpili cu dauã capiti lu-ascuche n gurã; di iu s-mi-ascuchi tu fatsã, ma ghini tu pãltãri; acãtsã s-ascuchi n sin
(expr: s-fatsi c-ascuchi n sin) tra s-nu s-acatsã amayea di nãs; nj-ascuchi sãndzi dit hicat; di fricã, as-cuche trei ori ãn sin; ascuchi natlu s-nu-l ljai di oclju!; agiumsi, pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), tu hoara-a tatã-sui; pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã) ãlj deadi cali; du-ti sh-toarnã-ti nyii cã, ea, ascucheai!
(expr: unãshunã s-ti tornji, pãnã nu s-usucã ascu-cheatlu); pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), io va s-yin; iu ascuchi nãs, nu alindzi

§ ascucheat1 (as-cu-chĭátŭ) adg ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheats (as-cu-chĭátsĭ), ascucheati/ascucheate (as-cu-chĭá-ti) – (lucru) tsi easti arcat dit gurã cu dinami (ascucheatlu i un lucru tsi s-aflã n gurã); scucheat, stichit;
(expr: ascucheat (tra s-nu hibã loat di oclju) = tsi easti ascucheat niheam di-unã parti, i mash cu zborlu, tra s-nu hibã loat di oclju di mushat, bun, dishteptu, etc. tsi easti)
{ro: care a fost scuipat}
{fr: qui a été craché}
{en: who has been spit on}
ex: aundzits mãnjli cu tsara ascucheatã trei ori; ficiuric ascucheat
(expr: ficiuric ascucheat di-unã parti i mash cu zborlu tra s-nu s-hibã loat di oclju)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãpãescu

cãpãescu (cã-pã-ĭés-cu) (mi) vb IV cãpãii (cã-pã-íĭ), cãpãeam (cã-pã-ĭámŭ), cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) – mi curmu multu (shi-nj cher multu putearea) di copuslu mari tsi-l fac; avursescu multu di-arãdearea tsi u fac; lishin di-arãdeari; arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; ligusescu, hãrhãrescu, cãhtescu, pãhãescu, cãchin, avursescu, apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, lãvrusescu, etc.
{ro: istovi; râde în hohote}
{fr: exténuer; mourir de rire}
{en: exhaust; roar with laughter}
ex: s-cãpãeashti (hãrhãriseashti, s-cãchinã) di-arãdeari; nã cãpãim multu di imnari; cãpãirã, (avursirã multu), nu pot s-imnã; lucrai la ayinji sh-mi cãpãii, cã shidzui multu aplicat; di jalea-a ljei nã cãpãim di plãngu

§ cãpãit (cã-pã-ítŭ) adg cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãits (cã-pã-ítsĭ), cãpãiti/cãpãite (cã-pã-í-ti) – tsi s-ari curmatã multu di copuslu tsi featsi; tsi-ari lishinatã di-arãdeari; ligusit, hãrhãrit, cãhtit, pãhãit, cãchinit, avursit, apustusit, curmat, pidipsit, lãvrusit, etc.;
(expr:
1: curcubetã cãpãitã = curcubetã shidzutã, moali;
2: oarfãn cãpãit = multu oarfãn, tiflupendar, fãrã cinushi n vatrã, fãrã zmeanã la cur, etc.;
3: stranj cãpãit = stranj aruptu, partal, recicu)
{ro: istovit; rupt de oboseală; istovit de râs}
{fr: mort de rire, tari}
{en: exhausted; tired of laughing}
ex: earam cãpãit di imnari; cu tuti cã eara cãpãits, curmats, elj agiumsirã la loclu di iu insha lunjina; eara multu curmatã sh-cãpãitã; curcubetã heartã, cãpãitã
(expr: shidzutã, moali)

§ cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) sf cãpãiri (cã-pã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãpãeashti (di copuslu tsi fatsi, di-arãdeari); ligusiri, hãrhãriri, cãhtiri, pãhãiri, cãchiniri, avursiri, apustusiri, curmari, pidipsiri, lãvrusiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) istovi; acţiunea de a râde în hohote}
{fr: action de s’exténuer; de mourir de rire; évanouissement}
{en: exhaust; roar with laughter}

§ cãpuescu (cã-pu-ĭés-cu) (mi) vb IV cãpuii (cã-pu-íĭ), cãpueam (cã-pu-ĭámŭ), cãpuitã (cã-pu-í-tã), cãpuiri/cãpuire (cã-pu-í-ri) – (unã cu cãpãescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãvãlar3

cãvãlar3 (cã-vã-lárŭ) sm cãvãlari (cã-vã-lárĭ) – astarea (pãndza diplo) tsi s-bagã namisa di cicioarili di la zmeani
{ro: căptuşeala între picioarele izmenelor}
{fr: doublure de caleçons}
{en: lining between the legs of the underwear}
ex: zmeana easti fãrã cãvãlar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

donci/donce

donci/donce (dón-ci) sf donci (dón-ci) – stranj di pãndzã (zmeanã) trã njits, tsi s-poartã ma nghios di mesi shi sum pantaloni; donuri, zmeanã, sindrofi
{ro: izmană}
{fr: braie, caleçon (pour les petits)}
{en: underwear, pants (for children)}

§ donuri (dó-nurĭ) sf pl – (unã cu donci)
ex: nj-chirui donurli (zmeanili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nari/nare

nari/nare (ná-ri) sf nãri (nắrĭ) – partea tsi-ansari cãtã nafoarã din fatsã (tsi s-aflã namisa di frãmti shi gurã) prit cari omlu anjurzeashti shi lja anasã; nas;
(expr:
1: nari traptã = (nari) mushatã;
2: nj-trag narea = am unã heavrã (sirmii, sinahi, aremi) tsi mi fatsi sã-nj curã narea;
3: l-trag di nãri; l-duc di nari; lj-trec cãrcheljlu di nari = fatsi tut tsi-lj dzãc mini (ca ursa cu cingheljlu di nari); lu-arãd cu minciunj tra s-facã tsi voi mini;
4: ari nãri trapti; ari (tsãni, imnã cu) narea (nãrli) nsus; nu lj-agiundzi la nari = s-tradzi (pi, ca, di) mari; easti alãvdos; easti multu pirifan, s-cãmãruseashti multu;
5: ari bunã nari = anjurzeashti ghini, u-aducheashti lishor unã anjurizmã;
6: strãmbu narea = (i) nu hiu ifhãristisit; nu mi-ariseashti; (ii) fac camomati, nãji; (iii) shuvãescu, stau sh-mi minduescu ma s-hibã ghini s-lu fac un lucru (cã nu para voi s-lu fac); nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã; stau sh-nu shtiu tsi s-fac; stau pi dauã; frãngu oasi; frãngu coasti; etc.;
7: lj-talj (lj-frãngu) nãrli; lj-dau pristi nari = (i) lj-curmu orixea s-facã tsiva; l-fac s-nu mata mutã caplu; lu-aspar; l-culãsescu; (ii) lu-arushinedz, ãlj scad tinjia; ãlj ljau njirlu/mixa; l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu;
8: lj-aplec (lj-dipun, lj-talj, lj-frãngu, lj-pãciutedz, l-fac sã-lj cadã) narea (nãrli); lj-u dau pristi nãri; lj-u dau tu nari; etc. = l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu, l-fac si s-arushineadzã, ãl fac si s-aducheascã ma njic, ãlj ljau njirlu; l-fac s-aducheascã cã ari stepsu; l-fac si s-cãmãruseascã (si s-alavdã) ma putsãn, l-fac si s-aducheascã ma putsãn pirifan, ãl fac sã sh-adunã coada, l-fac sã-sh dipunã urecljili, etc.;
9: spindzur nãrli; nj-umflu nãrli; nj-yini la nãri; hiu cu nãrli spindzurati = chicusescu, mi cãrteashti tsiva, nu mi-arãseashti; mi nãirescu;
10: nj-acats narea = (nj-acats narea cã) nj-yini-agnos di tsi ved i avdu;
11: nj-adun nãrli; lu-am tu nãri = nj-easti agnos, nu pot s-lu ved dininti;
12: u-am sum nari = u-am dip aproapea;
13: u bag sum nari (arãchia) = mi-arãseashti (arãchia);
14: arãd pri sum nãri = sumarãd, arãd peascumta, fac hazi, mi-arãseashti tsiva tsi ved (tsi avdu, tsi s-fatsi, etc.); arãd pri sum mustãts;
15: nj-treatsi priningã nari = nj-treatsi dinintea-a ocljilor sh-nu u ved; nj-ascapã oara (arastea) s-lu fac un lucru;
16: nj-bag narea iu nu lipseashti; nj-bag narea iutsi agiungu = mi-ameastic tu lucri xeani trã cari nu-am vãrã sinfer;
17: lj-u scot prit nãri = lj-lu-aduc aminti (nu lu-alas s-agãrshascã) tut chirolu bunlu tsi lj-am faptã; lj-caftu ma multu dicãt nj-ari datã (faptã); lj-u discumpãr; lj-u scot analmã (nalimã) prit gurã; etc.;
18: nj-easi prit nãri = lucrili nj-es anapuda, u pat;
19: lu am tu nãri = lj-am multã inati;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

suflu

suflu (sú-flu) vb I suflai (su-fláĭ), suflam (su-flámŭ), suflatã (su-flá-tã), suflari/suflare (su-flá-ri) – scot vimtu cu puteari, dit plimunj prit gurã (prit nãri); treatsi vimtu cu puteari dit un loc ma aratsi tu-un loc ma caldu (nafoarã i dit un loc dishcljis tu-un altu n casã); scot vimtu prit gurã (greu sh-agonja tra s-ljau anasã) cãndu hiu avursit dupã un copus mari tsi-l fac; adilj, ahulescu, bati (vimtu), tradzi (vimtu);
(expr:
1: nj-suflu narea = scot vimtu prit nãri cu puteari tra sã scot mixili tsi am nãuntru cari nu mi-alasã s-lj-au ghini anasã;
2: nu-am cu tsi sã-nj suflu narea = hiu multu oarfãn, cã nu-am paradz nitsi ti-unã distimeli; nu-am nitsi ascucheat ãn gurã; nu-am zmeanã la cur; etc.;
3: suflã draclu tu pungã = nj-easti punga goalã; nu-am paradz;
4: lji suflu = am paradz;
5: suflu lampa (tseara, shpirtul, etc.) = scot vimtu cu puteari dit gurã pristi pira-a lambãljei (a tsearãljei, a shpirtului, a pirãljei, etc.) tra s-u-astingu;
6: suflu foclu = scot vimtu cu puteari dit gurã pristi foc (i) tra s-lu-astingu, icã (ii) tra s-nu s-astingã, tra s-lu fac sã-lj creascã pira, tra s-ardã ma ghini;
7: lj-suflu unã (pliscutã) = lj-dau (lj-trag) nã pliscutã;
8: suflu flueara = bat flueara tra si s-avdã un cãntic;
9: omlu (pravda) nu mata suflã = omlu (pravda) nu-adilji, nu bãneadzã, easti mortu;
10: s-lu sufli, cadi = easti multu slab;
11: nu suflu nitsiun zbor = tac, nu dzãc tsiva a vãrnui, nu scot un zbor din gurã di-atseali tsi shtiu, tsi-nj sã spun, etc.)
{ro: sufla; respira; sufla nasul; stinge; etc.}
{fr: souffler; respirer; (se) moucher; éteindre; haleter; etc.}
{en: blow; breathe; blow one’s nose; extinguish (fire); pant; etc.}
ex: suflã (bati) vimtul cu puteari; va s-li suflã (lja) vimtul; sufla cu foljili tra sã schinã foclu; acãtsã ta-s suflã notlu, shi gljetslu, cari eara vãrtos ca bãrtsirea; suflãndalui un vimtu subtsãri shi caldu, li-astrãchi tuti apili; cum sufla vimtul, lj-adusi n casã nã frãndzã di dafnã; shi sufla turbatlu vimtu di dzãtseai cã vai chearã lumea!; ta s-nu imni pi-aoa, pi-aclo, yinu sã sufli la foali; acãtsã sã suflã prit nãri; suflu prit curlu a trumbetãljei sh-u-adun nãpoi tutã oastea; suflã tu foc ta si s-aprindã; dzãsi a shcljoplui, si suflã foclu, cã s-astimsi; nu vedz, cã s-astimsi foclu? ãlj dzãsi-a aishtui, suflã niheam; tsi suflji (adilj, ljai anasã) ashi greu?; va aibã moartã, ved cã nu suflã
(expr: easti mortu, nu-adilji); suflã-ts nãrli cã li ved mplini
(expr: scoati-ts mixili dit nãri); suflã
(expr: astindzi-u) lamba, cã vinji oara s-nã bãgãm tu crivari s-durnjim; apustusish, ved cã suflji; suflã-lj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tiflupendar

tiflupendar (ti-flu-pén-darŭ) adg tiflupendarã (ti-flu-pén-da-rã), tiflupendari (ti-flu-pén-darĭ), tiflupendari/tiflupendare (ti-flu-pén-da-ri) – multu di multu oarfãn (ftoh, fucãrã, neavut, zglob) cari mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; oarfãn ca chicuta di ploai; tsi nu-ari zmeanã la cur; tsi nu-ari nitsi ascucheat ãn gurã; etc.
{ro: sărac lipit pământului}
{fr: très pauvre}
{en: extremely poor}
ex: lumea lu shtea trã tiflupendar; tiflupendar sh-easti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã