DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alatru

alatru (a-lá-tru) vb I alãtrai (a-lã-tráĭ), alãtram (a-lã-trámŭ), alãtratã (a-lã-trá-tã), alãtrari/alãtrare (a-lã-trá-ri) – (cãnili) scoati unã boatsi; scot dit gurã unã boatsi ca-atsea scoasã di-un cãni; latru; (fig: alatru = (i) cãtigursescu, aurlu, ncaci; (ii) bag schinj, bag zizanj, fac muzavirlãchi; (iii) zburãscu di-arãu, dzãc minciunj di cariva; cacu-zburãscu)
{ro: lătra}
{fr: aboyer}
{en: bark}
ex: avdzãrã c-alãtra (scutea unã boatsi) un cãni; cãnjlji alatrã ca la lunã; cãnili bãgã s-alatrã cãndu-l vidzu la poartã; cãnili cari-alatrã, nu mãshcã; tsi-au di-alatrã cãnjlji n dzeanã?; tsi-ai di-alatri noaptea tutã?; cãnd ti-alavdã unã lumi, tsi-ai cã ti alatrã-un cãni?

§ alãtrat1 (a-lã-trátŭ) adg alãtratã (a-lã-trá-tã), alãtrats (a-lã-trátsĭ), alãtrati/alãtrate (a-lã-trá-ti) – (omlu) tsi easti alãtrat di un cãni; (cãnili) tsi ari scoasã unã boatsi; lãtrat
{ro: lătrat}
{fr: aboyé}
{en: barked}

§ alãtrari/alãtrare (a-lã-trá-ri) sf alãtrãri (a-lã-trắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un (cãni) alatrã; lãtrari
{ro: acţiunea de a lătra, lătrare}
{fr: action d’aboyer}
{en: action of barking}
ex: dãdea nãs tu shtiri cu alãtrarea; dupã alãtrari ducheai cã suntu tsiva oaminj xenj; alãtrãri di cãnj

§ alãtrat2 (a-lã-trátŭ) sn alãtraturi (a-lã-trá-turĭ) – boatsea tsi u scoati cãnili cãndu alatrã; alãtrari, alãtrãturã, lãtrãturã, lãtrat
{ro: lătrat}
{fr: aboi, aboiement}
{en: bark, barking}
ex: avdzãi alãtratlu a cãnjlor; nu-avdu nitsiun alãtrat di cãni; nu-ari bun alãtrat aestu cãni

§ alãtrãtor (a-lã-trã-tórŭ) adg alãtrãtoari/alãtrãtoare (a-lã-trã-tŭá-ri), alãtrãtori (a-lã-trã-tórĭ), alãtrãtoari/alãtrãtoare (a-lã-trã-tŭá-ri) – (cãnili) tsi lu-ariseashti s-alatrã; (cãnili) tsi alatrã; lãtrãtor
{ro: lătrător}
{fr: qui aboie, aboyeur}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anghidã1

anghidã1 (an-ghí-dhã) sm, sf invar –
1: lucru tsi easti njic ca mãrimi; tsi easti dip putsãn; tsi suntu putsãnj tu numir;
2: cumatã njicã shi suptsãri tsi easi (cadi i armãni) di la un lucru (un lemnu tsi s-disicã); anghiudã, nghidã, nãnghidã, putsãn, nãheamã, niheamã, nãfeamã, theamã, heamã, niheamãzã, thimizicã, himizicã, ashclji, schizari, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, surtsel, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, gãgi, spitsã, etc.; (fig: anghidã = atsea tsi fatsi cariva tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti cu bãgari di zizanji, schinj, angrãnji, etc.; zizanj, angrãnji, muzavirlãchi, schinãturã, ntsãpãturã, munãfic, munãficlichi)
{ro: aşchie, un pic, puţintel, in-trigă}
{fr: échardes, éclats de bois; un peu de, un brin, intrigues}
{en: splinters, a little, a bit; intrigues, schemes}
ex: dats-lã unã anghidã di (himizicã) cash; dã-lj nã anghidã di (putsãnã) pãni sh-di sari; cãt bãnã, bãgã multi anghidz (fig: zizanji, schinãturi, muzavirlãchi); s-bagã anghidz (fig: schinj, zizanji) shi s-facã tiranj a muljari-sai; cãti zboari, cãti anghidz (fig: zizanj, muzavirlãchi) nu bãga la frati-su

§ anghiudã (an-ghĭú-dhã) sm, sf invar – (unã cu anghidã1)
ex: un anghiudã (njicuzot) di drãcush ishit dzua-atsea dupã anghidz (fig: muzavirlãchi) shi ntsãpãturi; shicadzlji tsi-aspunea aestu anghiudã (aestu om shcurtu, njic)

§ nghidã1 (nghí-dhã) invar – (unã cu anghidã1)

§ nãnghidã (nãn-ghí-dhã) invar – (unã cu anghidã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cheatrã

cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curcusur

curcusur (cur-cu-súrŭ) sm, sf, adg curcusurã (cur-cu-sú-rã), curcusuri (cur-cu-súrĭ), curcusuri/curcusure (cur-cu-sú-ri) – (omlu) tsi bagã zizanji (bagã ntsãpãturi, bagã schinj, bagã fitilji, bagã angrãnji) namisa di oaminj tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; muzavir, munãfic, zizanigi
{ro: intrigant}
{fr: intrigant}
{en: intriguer, schemer}
ex: curcusura (muzavira) sai harauã eara; curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; curcusura sai harauã eara

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãlgani/dãlgane

dãlgani/dãlgane (dãl-gá-ni) sf dãlgãnj (dãl-gắnjĭ) – neaduchirea i ncãcearea tsi s-amintã namisa di oaminjlji tsi nu s-achicãsescu trã un lucru (shi s-mãcã un cu-alantu cã catiun u tsãni pi-a lui); ngrãnji, grãnji, grinji, ncãceari, cãvgã, ndãrii, ndirii, nitreacã, mãcãturã, neachicãsiri, neaduchiri
{ro: ceartă, discordie}
{fr: querelle, ambition, dispute}
{en: quarrel, ambition, dispute}
ex: v-acãtsat cu noi dãlgani (ncãceari, cãvgã, ngrãnji)

§ dihonii/dihonie (di-hó-ni-i) sf dihonii (di-hó-niĭ) – (unã cu dãlgani)

§ dihunisescu (di-hu-ni-sés-cu) vb IV dihunisii (di-hu-ni-síĭ), dihuniseam (di-hu-ni-seámŭ), dihunisitã (di-hu-ni-sí-tã), dihunisiri/dihunisire (di-hu-ni-sí-ri) – fac oaminj tra s-lã intrã dihonii, si s-dispartã, si sã ncaci, etc. cu zboarã tsi dzãc namisa di elj (cu zizanji, fitilji, ntsãpãturi, schinj tsi bag, etc.)
{ro: desbina, pune intrigi}
{fr: désunir, semer la discorde}
{en: disunite, divide}

§ dihunisit (di-hu-ni-sítŭ) adg dihunisitã (di-hu-ni-sí-tã), dihunisits (di-hu-ni-sítsĭ), dihunisiti/dihunisite (di-hu-ni-sí-ti) – tsi lj-ari intratã unã dihonii; tsi s-ari dispãrtsãtã di cariva di itia-a zboarãlor tsi-ari avdzãtã i a muzavirlãchiljei tsi-lj s-ari bãgatã
{ro: desbinat}
{fr: désuni}
{en: disunited, divided}

§ dihunisi-ri/dihunisire (di-hu-ni-sí-ri) sf dihunisiri (di-hu-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu intrã unã dihonii namisa di oaminj
{ro: acţiunea de a desbina, de a pune intrigi; desbinare}
{fr: action de désunir, de semer la discorde}
{en: action of disuniting, of dividing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dijgljin

dijgljin (dij-gljínŭ) (mi) vb I dijgljinai (dij-glji-náĭ), dijgljinam (dij-glji-námŭ), dijgljinatã (dij-glji-ná-tã), dijgljinari/dijgljinare (dij-glji-ná-ri) – arup (scot, dispartu, etc.) pãrtsã dit un lucru; arup, scot, es, dispartu, scot dit arãdãtsinã, etc.; (fig: dijgljin = lji fac sã ncaci, bag ngrãnji, zizanji, ntsãpãturi, schinãturi, muzavirlãchi)
{ro: dejghina, detaşa, separa}
{fr: détacher, séparer, désunir, diviser}
{en: detach, separate, divide}
ex: alantu trup di chiparish s-dijgljinã (ishi) dit arãdãtsinã; alumachea di mer va si s-dijgljinã (va s-arupã, va s-cadã)

§ dijgljinat (dij-glji-nátŭ) adg dijgljinatã (dij-glji-ná-tã), dijgljinats (dij-glji-nátsĭ), dijgljinati/dijgljinate (dij-glji-ná-ti) – (lugurii) tsi-lj s-ari aruptã (scoasã, etc.) pãrtsã; (parti) tsi easti aruptã dit unã lugurii; (arburi) tsi-ari alumãchili-arupti di-unã furtunã; aruptu, scos (dit arãdãtsinã)
{ro: dejghinat, detaşat, separat}
{fr: détaché, séparé, désuni, divisé}
{en: detached, separated, divided}
ex: la faglu dijgljinat (sicat, cu-alumãchili uscati, arupti sh-cãdzuti; surpat dit arãdãtsinã)

§ dijgljina-ri/dijgljinare (dij-glji-ná-ri) sf dijgljinãri (dij-glji-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi candu tsiva s-dijgljinã
{ro: acţiunea de a dejghina, de a detaşa, de a separa; dejghinare, detaşare, separare}
{fr: action de détacher, de séparer, de désunir, de diviser}
{en: action of detaching, of separating, of dividing}
ex: prunjlji s-uscarã di dizgljinãri

§ dizgljin (diz-gljínŭ) (mi) vb I dizgljinai (diz-glji-náĭ), dizgljinam (diz-glji-námŭ), dizgljinatã (diz-glji-ná-tã), dizgljina-ri/dizgljinare (diz-glji-ná-ri) – (unã cu dijgljin)
ex: di vimtu mari nã si dizgljinarã (nã s-arupsirã sh-li chirurã alumãchili) doi platanj

§ dizgljinat (diz-glji-nátŭ) adg dizgljinatã (diz-glji-ná-tã), dizgljinats (diz-glji-nátsĭ), dizgljinati/dizgljinate (diz-glji-ná-ti) – (unã cu dijgljinat)

§ dizgljinari/dizgljinare (diz-glji-ná-ri) sf dizgljinãri (diz-glji-nắrĭ) – (unã cu dijgljinari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fitilj

fitilj (fi-tíljĭŭ) sn fitilji/fitilje (fi-tí-lji) – hirlu di bumbac (shutsãt sh-adrat ca un spangu suptsãri) tsi s-bagã tu mesea-a tsearãljei (la unã candilã) tra si s-aprindã tseara (s-ardã shi s-da lunjinã); fitilji;
(expr:
1: nji s-astindzi fitiljlu = mor, va lji ncljid ocljilj;
2: lj-astingu fitiljlu = l-fac s-moarã; l-vatãm;
3: bag fitilji = bag zizanji; bag schinj; acats s-lu ntsap; bag angrãnji)
{ro: fitil, intrigă}
{fr: mèche (de lampe, de bougie), intrigue}
{en: wick (candle, lamp, intrigue}
ex: lampa nu ari fitilj; lj-s-asteasi fitiljlu
(expr: muri); lj-bagã fitilji
(expr: bagã zizanji, lu ntsapã, lj-bagã schinj, etc.); acãtsã sã ntsapã, s-bagã ntsãpãturi, fitilji la vãsiljelu

§ fitilji2/fitilje (fi-tí-lji) sf fitilji/fitilje (fi-tí-lji) – (unã cu fitilj)
ex: lj-bãgã fitilji
(expr: lj-bãgã muzavirlichi, zizanji; bãgã schinj, angrãnji)

§ fitili/fitile (fi-tí-li) sf fitili/fitile (fi-tí-li) – (unã cu fitilj)
ex: lamba nu-ari fitili; lj-bãgã fitili tu pleagã tra s-nu s-astupã; norã-sa-lj bagã fitili
(expr: u ntsapã, lj-bagã muzavirlichi); tsi badz fitili?
(expr: tsi badz schinj?)

§ nfitilj (nfi-tíljĭ) vb I nfitiljai (nfi-ti-ljĭáĭ), nfitiljam (nfi-ti-ljĭámŭ), nfitiljatã (nfi-ti-ljĭá-tã), nfitiljari/nfitiljare (nfi-ti-ljĭá-ri) – bag un fitilj la unã candilã (tsearã); aprindu fitiljlu di la tsearã (candilã);
(expr: nfitilj = bag fitilj, bag zizanji; bag schinj; bag angrãnji)
{ro: pune fitil, da foc la fitil}
{fr: allumer la mèche}
{en: light the wick}
ex: voi s-aflu masturlu tsi lu nfitilje
(expr: lj-bãgã schinj) ashi

§ nfitiljat (nfi-ti-ljĭátŭ) adg nfitiljatã (nfi-ti-ljĭá-tã), nfitiljats (nfi-ti-ljĭátsĭ), nfitiljati/nfitiljate (nfi-ti-ljĭá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã (apreasã) fitiljlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãc

mãc (mắcŭ) vb I mãcai (mã-cáĭ), mãcam (mã-cámŭ), mãcatã (mã-cá-tã), mãcari/mãcare (mã-cá-ri) – bag tu gurã lucri ti mãcari (li-ameastic sh-lji ngljit); mãncu, dipishescu;
(expr:
1: mãc hap-hup = mãc cu vrondu, cu-agunjii, u-ascapit mãcarea fãrã s-u ciumulescu ghini;
2: mãc nafoarã = nu mãc acasã ma nafoarã la hani, lucantã, mianei;
3: ãnj si mãcã (tsiva) = mi-arãseashti multu s-mãc (tsiva); am mari orixi s-mãc (tsiva);
4: nu-nj si mãcã = nu-am orixi, nu-nj yini s-mãc (di mãrazi, di nvirinari);
5: nu shtii tsi mãcã aseara = un tsi nu sh-adutsi lishor aminti di lucri tsi s-au faptã di putsãn chiro, tsi agãrshashti multu;
6: mãcã, canda yini di la (eara la) agru = mãcã multu, cu limãryii, canda nu-ari mãcatã di multu chiro di-agiun tsi easti;
7: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
8: mi mãcã (chealea) = aduchescu tsiva pi cheali tsi mi fatsi s-mi zgrãm;
9: mi mãcã limba = mizi ashteptu tra s-dzãc tsiva; nu pot s-mi tsãn ta s-nu zburãscu; nu pot s-tsãn misticadz;
10: l-mãc (herlu) cu-arinia = dau cu lima, l-frec sh-lu-arod (herlu);
11: s-mãcã herlu = herlu arudzineadzã, zgurghiseashti;
12: mi mãcã heavra = hiu multu lãndzit, mi moari heavra, va mor;
13: mi mãcarã nivoljili = agiumshu tu-unã halã urãtã, urfãnipsii;
14: nu s-mãcã aestu lucru = nu pot s-lu-aprochi (s-lu dixescu, s-lu-aravdu) aestu lucru;
15: (zboarã tsi) nitsi cãnjlji nu li mãcã; (lucru) tsi nu-l mãcã ne cãnjlji = (zboarã tsi-s) multu uruti; (lucru) tsi nu easti dip bun, tsi easti multu slab sh-arushinos (di netsi cãnjlji nu-l mãcã, nu lu-aravdã);
16: l-mãc = lu schin, l-cãrtescu, lu scãnjisescu, lu cãscãndisescu, lu pihtusescu;
17: nã mãcãm (ca cãnjlji) = nã ncãcem multu, cu-aurlãri shi-angiurãturi;
18: ciupulic veardi va ti mãcã = cavai di tini tsi va pats; va pats nipãtsãtili;
19: mãc shcop (pãrjinã, chiutecã, etc.) = mi bati cariva (cu shcoplu); nj-da cariva un shcop;
20: mãc loclu (tsara) = escu arcat (zdupunit) di padi; agudescu, ahulescu loclu, tsara;
21: mi mãcã friptu = mi bãtu, mi-azvimsi arãu;
22: nj-mãcã caplu = mi cãtãstrãpseashti, mi-afãnseashti, mi vatãmã;
23: va-lj mãc cumata (gãrnul, coliva) = va moarã; va-l ved mortu, va-l vatãm;
24: mi mãcã loclu = mi hunipseashti loclu, putridzãscu tu mirminti;
25: nu ti mãcã tu pãzari = plãtea cãt tsã caftã, nu fã pãzari, astãmãtsea pãzarea; fã-ts lucrulu;
26: mãc paradzlji (casã, aveari, etc.) = acumpãr tsiva cu (tuts) paradzlji tsi lj-am, lj-aspargu paradzlji (di la casã, aveari, etc.);
27: mi mãcarã (un sh-alantu) = mi-arãsirã shi-nj loarã tuts paradzlji, tutã avearea;
28: fudzi di mãcã loclu = fudzi multu agonja tra s-nu lu-acatsã cariva;
29: calj tsi mãcã niorlji = cali tsi alagã (azboairã) multu agonja;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

munãfic1

munãfic1 (mu-nã-fícŭ) sm munãfits (mu-nã-fítsĭ) – (omlu) tsi bagã zizanji (ntsãpãturi, schinj, fitilji) namisa di oaminj tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; muzavir, curcusur, zizanigi
{ro: intrigant}
{fr: intrigant}
{en: intriguer, schemer}

§ munafic (mu-ná-ficŭ) sm munafits (mu-ná-fitsĭ) – (unã cu munãfic1)
ex: munafitslji n-adusirã tra s-nã ncãcem doilji

§ munãfic2 (mu-nã-fícŭ) sn munãficuri (mu-nã-fí-curĭ) – atsea tsi fatsi omlu cu minciunj (cãndu bagã ntsãpãturi, bagã schinj, bagã fitilji, bagã angrãnji) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu-ari tu minti; munafic, munãficlichi, munãficlãchi, munuflichi, muzavirlãchi, zizanji, anghidz, schinãturã, schinj, fitilji
{ro: intrigă}
{fr: intrigue}
{en: intrigue}
ex: s-vã bãgats munãficuri (muzavirlãchi, anghidz)

§ munãficlichi/munãficliche (mu-nã-fi-clí-chi) sf munãficlichi (mu-nã-fi-clíchĭ) – (unã cu munãfic2)

§ munãficlãchi/munãficlãche (mu-nã-fi-clắ-chi) sf munãfi-clãchi (mu-nã-fi-clắchĭ) – (unã cu munãfic2)
ex: bãgã nã munãficlãchi shi lucrul s-asparsi

§ munuflichi/munufliche (mu-nu-flí-chi) sf munuflichi (mu-nu-flíchĭ) – (unã cu munãfic2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muscã

muscã (mús-cã) sf mushti/mushte (músh-ti) – multi turlii di insecti (yetsuri, rimi) njits, cu gura adratã maxus tra s-poatã s-sugã mãcarea, di cari, atsea ma cunuscuta, bãneadzã shi s-anvãrteashti deavãrliga di casa-a omlui; mushitsã, musitsã;
(expr:
1: aruc (sãrgljescu) mushti = bag zizanj, fac muzavirlãchi (munãflichi), etc.;
2: hiu ca-atsel cu musca pri cãciulã (pri nari) = mi-aduchescu cu stepsu sh-es tu migdani fãrã s-voi;
3: u-ascuchi (u cacã) musca = musca dutsi di-alasã oauã (ascuchi tu-unã mãcari cari, ma nãpoi, s-aspardzi sh-oauãli s-fac yernji, lunjidz);
4: om tsi nu calcã ni musca = om multu bun, multu ndreptu;
5: tuti mushtili nu fac njari = tuts oaminjlji nu suntu bunj;
6: s-adunã ca mushtili la njari (la cãcat) = s-adunã multsã tu-un loc tra s-veadã i s-facã tsiva;
7: acatsã mushti = nu-adarã tsiva, sh-cheari chirolu;
8: cad ca musca tu lapti = agiungu tu-un loc sh-tu oara tsi nu lipseashti, icã dzãc un zbor tsi nu lipseashti;
9: u-agudii ca musca pi cãcat = nu tihisii dip ghini;
10: di muscã u-adarã mulã = tu-alãvdari, lucrili njits li fatsi multu mãri)
{ro: muscă}
{fr: mouche}
{en: fly (insect)}
ex: ahuleashti unã areapitã di muscã shi s-fatsi muscã; mash mushtili zãzãea; lji scrii trei gramati, ta s-facã pulj, muscã shi furnicã; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di sãndzi; nu mi-aflat, cã mi feci muscã; va s-lu apãr di mushti cu-unã dãrmã; s-fãtsea mushtili tuti njari, vrea u mãcã ghiftsãlj cu ciubana; alghina ti dutsi la njari shi musca la cãcat

§ muscami/muscame (mus-cá-mi) sf fãrã pl – numir mari di mushti; lumea-a mushtilor; multimi di mushti; loc cu multi mushti; muscãrii
{ro: mulţime de muşte}
{fr: grand nombre de mouches}
{en: multitude of flies}
ex: vidzum multã muscami adunatã deavãrliga-a mãcariljei

§ muscãrii/muscãrie (mus-cã-rí-i) sf muscãrii (mus-cã-ríĭ) – (unã cu muscami)
ex: nu pot s-bãnedz tu muscãria (muscamea) di la nãsh

§ musconj (mus-cónjĭŭ) sm musconj (mus-cónjĭ) – muscã mari
{ro: muscă mare}
{fr: grande mouche}
{en: big fly}

§ musitsã (mu-sí-tsã) sf musitsã (mu-sí-tsã) – muscã njicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn