DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

greu1

greu1 (gréŭ) adg greauã (greá-ŭã), grei (gréĭ), greali/greale (greá-li) – tsi zixeashti (ngreacã) multu; tsi nu easti lishor trã fãtseari; tsi calcã (apulcuseashti) cu puteari pri loclu (fatsa) pri cari shadi; ngreu, discul, zori, zorti, etc. (fig:
1: greu = mari, arãu, slab, urut, ahãndos, avut, etc.; expr:
2: (muljari, pravdã feaminã) escu greauã = hiu cu njic tu pãnticã; ashteptu njic; escu sartsinã (cu njic), escu ncãrcatã (cu njic);
3: u leg tu greauã = u tsãn unã sh-nu nj-alãxescu mintea, cã am i nu am ãndriptati, cu tuti cã altsã pot s-aibã altã minti;
4: ãlj coc un somnu greu = dormu multu ahãndos;
5: nj-yini greu = nj-yini s-lishin, ãnj cher aearea;
6: greu, ca muntili tsi ngreacã = multu di multu greu)
{ro: greu, dificil, gravidă (femeie)}
{fr: lourd, pesant, grave, difficile, gravide}
{en: heavy, grave, difficult, pregnant}
ex: saclu eara greu sh-mizi-l purta pri pãltãri; nãpoi suntu grealili (lucrili tsi zixescu multu icã lucrili tsi nu suntu lishor trã fãtseari); lucrarea easti greauã; muntsãlj multu grei; nj-yini greu tora tu-aushatic; greali (disculi trã tritseari, trã arãvdari) suntu xeanili; pãduri greauã (mari tufoasã); durnja somnu greu (fig: ahãndos); eara greauã (fig: mari) sãrbãtoari; trapsit lãngori greali (fig: multu slabi); Sãmãrina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã
(expr: sartsinã, cu njic tu pãnticã); eapa armasi greauã
(expr: cu njic tu pãnticã); cãdzu un di greilji (fig: di-atselj ma mãri, avuts, cu puteari); el easti di greilji; grei (fig: avuts) nicuchiri; neavutlu u ligã tu greauã
(expr: u tsãnu pi-a lui shi nu sh-alãxi mintea); u ligã tu greauã, ca gumarlu pri punti; cãndu ficiorlu-lj cutsea somnu greu (fig: durnja ahãndos); amirãroanja eara greauã (cu njic tu pãnticã); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: greu, multu di multu greu)

§ ngreu1 (ngréŭ) adg ngreauã (ngreá-ŭã), ngrei (ngréĭ), ngreali/ngreale (ngreá-li) – (unã cu greu1)
ex: easti ngreu saclu, nu va pots s-lu portsã; tsal Stasi armasi ngreauã (ashteaptã njic)

§ greu2 (gréŭ) adv – cu greatsã; cu zori; cu disculii; ngreu
{ro: greu}
{fr: lourdement, péniblement}
{en: with difficulty}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zigã

zigã (zí-gã shi zighã) sf ziyi (zíyĭ) – hãlati (cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru), faptã di dauã bratsã (tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari shtim cãt greali suntu sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-aflãm cãt greu easti); itsi hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru; cãntari, palandzã, pãlandzã, staterã, stãtiri, tirizii, vizne, vizine, zivine;
(expr:
1: om cu zigã (n brãn) = (i) om tsi easti ndreptu, cu tutã mintea, tsi giudicã sh-mindueashti ghini, om ligat la minti; (ii) om tsi mutreashti s-lj-aspargã paradzlji cum lipseashti, cari nu easti scljinciu ma nitsi spatal;
2: shed pi zigã = mi aflu tu-unã stari di niminari (stau sh-nu cad ni di-unã parti ni di-alantã, shed ashi cum s-aflã tu-unã palandzã lucrul tsi ngreacã tamam cãt ãngreacã cumãtsli di her); shed pi tirizii;
3: imnu cu ziga n brãn = li fac tuti cu misurã; escu icunom, nu-aspargu paradzlji pi vimtu; escu om ndreptu sh-nu fac strãmbãtãts, etc.;
4: easti cu ziga ma nafoarã = nu u-ari mintea tutã, nu mindueashti ndreptu, li ari chirutã, easti glar)
{ro: cântar, balanţă romană; echilibru}
{fr: balance romaine; équilibre}
{en: scale (to measure weights), steelyard; equilibrium}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); noi avem dauã ziyi, unã mari sh-unã njicã; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn; shadi pi zigã
(expr: shadi niminat sh-nu cadi di-unã parti i di-alantã); nu easti nichezã, ma cu ziga n bãrnu
(expr: lj-aspardzi paradzlji cu minti, nu easti spatalã); shi giumertlãchea lipseashti s-aibã ziga n brãn
(expr: s-aibã misurã); tri tuti am zigã
(expr: li fac tuti cu misurã); cu ziga ma nafoarã
(expr: tsi li ari chirutã, tsi easti glar)

§ zixescu (zic-sés-cu) (mi) vb IV zixii (zic-síĭ), zixeam (zic-seámŭ), zixitã (zic-sí-tã), zixiri/zixire (zic-sí-ri) – cu agiutorlu-a unei zigã, aflu cãt ãngreacã un lucru; trag tu zigã (cãntari); ziyisescu, zigãsescu, yixescu, yisescu;
(expr: zixescu un lucru (zborlu, fapta, etc.) = caftu s-aflu, minduescu ghini, giudic ndreptu tra si shtiu cãt ahãrzeashti dealihea un lucru, zbor, faptã, etc.)
{ro: cântări; balansa, echilibra}
{fr: peser; pondérer, équilibrer}
{en: weigh, balance}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn