DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gumar

gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vlapsim

vlapsim (vláp-simŭ) sm pl(?) – cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi, di la unã alish-virishi tsi fatsi, di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi-lj lãndzidzashti, etc.; vlãpsiturã, znjii, cheardiri, aspãrgãciuni, hãtai, zãrari, etc.; (fig: vlapsim = plivrit, pondã, lãngoari)
{ro: pagubă, stricăciune, leziune}
{fr: dommage, lésion}
{en: damage, lesion}

§ vlãpsescu (vlãp-sés-cu) (mi) vb IV vlãpsii (vlãp-síĭ), vlãpseam (vlãp-seámŭ), vlãpsitã (vlãp-sí-tã), vlãpsiri/vlãpsire (vlãp-sí-ri) – fac znjii; znjisescu, znjiisescu, zãrãrisescu, zimnjusescu; (fig: vlãpsescu = acats unã heavrã la plumunj; mi-agudeashti ponda, oftica)
{ro: păgubi, vătăma}
{fr: nuire, endommager, léser}
{en: harm, damage, injure}
ex: nu vlãpseashti dip (nu-adutsi vãrã znjii); mi vlãpsii (fig: fui agudit) di lãngoari; ficiorlu s-vlãpsi (fig: lu-acãtsã plivritlu, plivirci)

§ vlãpsit (vlãp-sítŭ) adg vlãpsitã (vlãp-sí-tã), vlãpsits (vlãp-sítsĭ), vlãpsiti/vlãpsite (vlãp-sí-ti) – tsi-lj si featsi znjii; znjisit, znjiisit, zãrãrisit, zimnjusit; uhticat, plivircit
{ro: păgubit, vătămat}
{fr: endommagé, lésé}
{en: harmed, damaged, injured}

§ vlãpsi-ri/vlãpsire (vlãp-sí-ri) sf vlãpsiri (vlãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-vlãpseashti; znjisit, znjiisiri, zãrãrisiri, zimnjusiri; uhticari, plivirciri
{ro: acţiunea de a păgubi, de a vătăma; păgubire, vătămare}
{fr: action de nuire, d’endommager, de léser}
{en: action of harming, of damaging, of injuring}

§ vlãpsiturã (vlãp-si-tú-rã) sf vlãpsituri (vlãp-si-túrĭ) – vlapsim, znjii, cheardiri, aspãrgãciuni, hãtai, etc.
{ro: stricăciune}
{fr: dégât; détérioration}
{en: damage, deterioration}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zãrari/zãrare

zãrari/zãrare (zã-rá-ri) sf zãrãri (zã-rắrĭ) – cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi, di la unã alish-virishi tsi fatsi, di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi lãndzidzashti, etc.; znjii, cheardiri, aspãrgãciuni, hãtai, vlapsim, vlãpsiturã, etc.
{ro: pagubă, pierdere}
{fr: dommage, perte, dégât}
{en: damage, loss}
ex: avum zãrari (cheardiri) estan, nu amintatic; featsi zãrari (znjii) mari; intrã gurlitsa tu portsã shi psusirã multsã di avem multã zãrari; giurarea pi nidriptatica, cama troarã, cama deapoea va s-aducã zãrari (znjii)

§ zãrãrisescu (zã-rã-ri-sés-cu) (mi) vb IV zãrãrisii (zã-rã-ri-síĭ), zãrãriseam (zã-rã-ri-seámŭ), zãrãrisitã (zã-rã-ri-sí-tã), zãrãrisi-ri/zãrãrisire (zã-rã-ri-sí-ri) – fac zãrari; cher la unã alish-virishi; nji s-aspardzi un lucru; znjiisescu, znjisescu, zimnjusescu, vlãpsescu
{ro: păgubi, pierde}
{fr: causer une perte, un dommage}
{en: cause (do) damage to}
ex: mi zãrãrisi cu (mi featsi s-cher) doauã njilj di liri; sh-estan va s-zãrãrisim (va s-avem znjii)

§ zãrãrisit (zã-rã-ri-sítŭ) adg zãrãrisitã (zã-rã-ri-sí-tã), zãrãrisits (zã-rã-ri-sítsĭ), zãrãrisiti/zãrãrisite (zã-rã-ri-sí-ti) – tsi ari pãtsãtã unã zãrari; tsi ari chirutã; znjiisit, znjisit, zimnjusit, vlãpsit
{ro: păgubit, care a pierdut}
{fr: à qui on a causé une perte, un dommage}
{en: who has suffered a damage}

§ zãrãrisiri/zãrãrisire (zã-rã-ri-sí-ri) sf zãrãrisiri (zã-rã-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si zãrãriseashti tsiva; znjiisiri, znjisiri, zimnjusiri, vlãpsiri
{ro: acţiunea de a păgubi, de a pierde; păgubire, pierdere}
{fr: action de causer une perte, un dommage}
{en: action of causing (of doing) damage to}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

znjii/znjie

znjii/znjie (znjí-i) sf znjii (znjíĭ) – cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi, di la unã alish-virishi tsi fatsi (tsi lu-ari), di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi lãndzidzashti, etc.; zãrari, cheardiri, aspãr-gãciuni, hãtai, vlapsim, vlãpsiturã, dãmã, etc.
{ro: pagubă}
{fr: dommage, dégât}
{en: damage}
ex: di-nj curmarã mari znjii (di nj-adusirã mari cheardiri); lu ntriba sh-trã bun sh-trã slab, cã di ntribari, znjii nu-avea (nu chirea tsiva); prãvdzãli a lor nã featsirã multã znjii (aspãrgãciuni); pi tsi bagã mãna, fatsi znjii; mults anj ashteaptã pãn s-u veadã curatã di ierburli cari aduc znjii; eara nã lamnji tsi multã znjii adutsea a hoarãljei; balta-aestã vai adutsea znjii mari

§ znjisescu (znji-sés-cu) (mi) vb IV znjisii (znji-síĭ), znjiseam (znji-seámŭ), znjisitã (znji-sí-tã), znjisiri/znjisire (znji-sí-ri) – fac znjii; cher la unã alish-virishi; nji s-aspardzi un lucru; znjiisescu, zimnjusescu, vlãpsescu, zãrãrisescu
{ro: păgubi}
{fr: causer du dommage}
{en: cause (do) damage to}
ex: s-nu mi znjiseshti (s-nu-nj fatsi znjii) multu; multu znjisirã (avurã mari znjii, chirurã multu) antsãrtsu

§ znjisit (znji-sítŭ) adg znjisitã (znji-sí-tã), znjisits (znji-sítsĭ), znjisiti/znjisite (znji-sí-ti) – tsi ari pãtsãtã unã znjii; tsi ari chirutã; znjiisit, zimnjusit, vlãpsit, zãrãrisit
{ro: păgubit}
{fr: à qui on a causé du dommage}
{en: who has suffered a damage}

§ znjisiri/znjisire (znji-sí-ri) sf znjisiri (znji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si znjiseashti tsiva; znjiisiri, zim-njusiri, vlãpsiri, zãrãrisiri
{ro: acţiunea de a păgubi; păgubire}
{fr: action de causer du dommage}
{en: action of causing (of doing) damage to}

§ znjisearic (znji-seá-ricŭ) adg znjisearicã (znji-seá-ri-cã), znjisearits (znji-seá-ritsĭ), znjisearitsi/znjisearitse (znji-seá-ri-tsi) – (atsel) tsi fatsi i adutsi znjii; znjiseric
{ro: păgubitor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn