DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

balã2

balã2 (bá-lã) sf bali/bale (bá-li) – ascucheat tsi curã nafoarã sh-fãrã vreari dit gura di om (cãni turbat, etc.);
(expr: nj-alasã gura bali, nj-curã (nj-fug) balili (di orixi, di zilj) = zilipsescu, am mari mirachi ti tsiva, nj-si fatsi mari orixi di-un lucru)
{ro: bale}
{fr: bave}
{en: slaver}
ex: veadi ghiftul shi-lj fug bali; lj-curã bali dit gurã; cãndu es dintsãlj la ficior, acatsã sã-lj curã balili; lj-curã balili dupã-atsea featã
(expr: u va, u zilipseashti multu feata, moari sh-cheari dupã-atsea featã)

§ bãlos (bã-lósŭ) adg bãloasã (bã-lŭá-sã), bãlosh (bã-lóshĭ), bãloasi/bãloase (bã-lŭá-si) – tsi-lj curã multu balili; tsi easti mplin di bali; (fig: bãlos = (dzamã, muljituri) tsi sh-u-adutsi cu balili)
{ro: bălos}
{fr: baveur}
{en: with slavers, dribbler}
ex: arãdi mutsoslu di bãloslu (di-atsel tsi-lj curã bali); tadi easti bãlos (easti cu bali, lj-curã bali); lapti bãlos
(expr: tsi sh-u-adutsi cu balili); easti om multu bãlos (tsi-lj curã multu balili)

§ mbãledz (mbã-lédzŭ) (mi) vb I mbãlai (mbã-láĭ), mbãlam (mbã-lámŭ), mbãlatã (mbã-lá-tã), mbãlari/mbãlare (mbã-lá-ri) – nj-es bali (nj-curã) balili din gurã; (mi) umplu di bali
{ro: (se) umple de bale}
{fr: baver}
{en: slaver, drool, drivel}
ex: ahiursi njiclu sã si mbãleadzã, va-lj easã dintsãlj; tutã mi mbalã (umpli di bali)

§ mbãlat (mbã-látŭ) adg mbãlatã (mbã-lá-tã), mbãlats (mbã-látsĭ), mbãlati/mbãlate (mbã-lá-ti) – tsi-lj curã (lj-fug, lj-ari curatã) bali; tsi s-ari umplutã di bali
{ro: umplut de bale}
{fr: bavé}
{en: slavered, drooled, driveled}
ex: alãxealj cãmeasha cã-i mbãlat (mplin di bali)

§ mbãlari/mbãlare (mbã-lá-ri) sf mbãlãri (mbã-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu a unui ãlj curã balili
{ro: acţiunea de a (se) umple de bale}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

birbati/birbate

birbati/birbate (bir-bá-ti) invar – tsi easti murdar; tsi easti mplin di lãvushilji; tsi s-ari murdãripsitã; tsi nu easti curat; bashur, bashurcu, ntroc, murdar, lãvos, liros, pishliros, cãrnjidã, atsal, etc.;
(expr: (mi fatsi, agiungu) birbati = (mi fatsi, agiungu) tr-arizilji)
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: mi fac tutã birbati (murdarã); tuts hits birbati (murdari, murdãripsits); ca s-ti facã adz birbate (murdar, tr-arizilji); s-nu-agiundzi dip birbati (murdar, tr-arizilji)

§ bãrbãtescu2 (bãr-bã-tés-cu) (mi) vb IV bãrbãtii (bãr-bã-tíĭ), bãrbãteam (bãr-bã-teámŭ), bãrbãtitã (bãr-bã-tí-tã), bãrbãtiri/bãrbãtire (bãr-bã-tí-ri) – l-u-adar pri cariva si s-facã birbati; murdãripsescu, ncarcu, lãvushescu, dãmcusescu, mãryes-cu, etc.
{ro: (se) mănji, (se) murdări}
{fr: (se) barbouiller}
{en: dirty, smear}
ex: cari tãxeashti, s-bãrbãteashti (s-murdãripseashti)

§ bãrbãtit (bãr-bã-títŭ) adg bãrbãtitã (bãr-bã-tí-tã), bãrbãtits (bãr-bã-títsĭ), bãrbãtiti/bãrbãtite (bãr-bã-tí-ti) – tsi easti faptu s-hibã birbati; murdãripsit, ncãrcat, lãvushit, dãmcusit, mãryit, etc.
{ro: mănjit, murdărit}
{fr: barbouillé}
{en: dirtied, smeared}

§ bãrbãtiri/bãrbãtire (bãr-bã-tí-ri) sf bãrbãtiri (bãr-bã-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-bãrbãteashti; murdãripsiri, ncãrcari, lãvushiri, dãmcusiri, mãryiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) mănji, de a (se) murdări; mănjire, murdărire}
{fr: action de (se) barbouiller}
{en: action of dirtying, of smearing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cher

cher (chĭérŭ) (mi) vb IV shi II chirii (chi-ríĭ) shi chirui (chi-rúĭ), chiream (chi-reámŭ), chiritã (chi-rí-tã) shi chirutã (chi-rú-tã), chiriri/chirire (chi-rí-ri) shi chireari/chireare (chi-reá-ri) – cherdu, scherdu;
1: (om, prici, pravdã) mor, ncljid ocljilj, mi duc, cãipu-sescu, mi fac afan, lu vatãm, lu mor, etc.; (earbã, lãludz, grãni) mãrãnghisescu, vãshtidzãscu, usuc, mor, etc.;
2: nu shtiu cãtrã iu lu-alãsai (l-bãgai, armasi) un lucru sh-cãtrã iu s-caftu tra s-lu aflu nãpoi; nji s-ari loatã un lucru (cu shtirea i fãrã shtirea-a mea) sh-va s-armãn trãninti fãrã el;
3: nu mata shtiu cãtrã iu mi aflu sh-cãtrã iu lipseashti s-mi duc tra s-mi tornu pri-unã cali tsi u cunoscu; mi dispãrtsãi di pareea cu cari earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc nãpoi cu ea; (mi) dzãgãdescu, (mi) zãgã-descu;
(expr:
1: chirutã-prãmãtii = tivichel, hazo, glar;
2: cãtã iu cheari soarili = tu-ascãpitatã;
3: u cher pusula = nu shtiu cãtã iu nj-easti mintea, caplu;
4: cher di minti, nj-cher mintea = glãrescu di minti, cicãrdãsescu, cihtisescu, etc.;
5: mor sh-cher dupã cariva = l-voi multu, lu-am tu multã vreari;
6: lj-cher torlu = nu shtiu cãtã iu s-dusi;
7: li cher di fricã = mi-aspar multu, nj-cher mintea di lãhtarã;
8: ninga cu-atseali tsãyi ti cheri? = cu-atseali lucri tsã cheri chirolu, ti njiri, tsã treatsi oara?;
9: l-cher dit vidzutã (ditru videari); l-cher dit oclji = s-fatsi afan; nu-l mata ved;
10: mi cher tu somnu = dormu-ahãndos, nj-trag un somnu greu;
11: cher oarã = amãn;
12: chirutã easti; chiruti-s tuti; chirutã u-avem = geaba, ncot)
{ro: pieri; pierde; rătăci; dispare}
{fr: périr; perdre; s’égarer; disparaître}
{en: perish; lose; lose one’s way; disappear}
ex: chiru (s-featsi afanã) sh-pãlatea shi tuti bunili alanti; chiru (fudzi, s-featsi afan) di ningã mini; iu s-murearim, iu s-chirearim (s-nã fãtsearim afanj); armãnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, nu moari, nu cãipuseashti); va s-plãndzem ditru hicat laili turmi tsi chirum (nã si dusirã, nã murirã); chiru bana ditru nãsã (muri); ashi chirurã (murirã) doilji frats shi mã-sa, laea, lj-plãndzea inima; nj-chirui (nj-muri) un frati; va-lj chearã (va-l vatãmã, va-lj moarã) turtsilj sh-arbineshlji; az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea (murea) oili di videai cu ocljilj cum fug; tu pãduri chirurã calea (s-dzãgãdirã, nu shtiu cãtã iu s-aflã sh-cum s-facã tra si s-ducã diznou pri calea cunuscutã); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; ea-lj dzãsi cã s-chiru tu loclu aestu; mi chirui tu pãduri; astãlje un aush orbu, tsi avea chirutã calea; shi-sh chiru mulili (nu shtii iu-lj si dusirã, i cari ãlj li lo); nu chiru chiro, ma lo nã eapã; trã nãscãntsã anj, li bãgã tuti cãti chiru la loc; ãsh chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã; u bãgã s-aspunã cum ãlj chiru dintr-oclji; li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; chirui multu la-agioc; ma multu chirea dicãt aminta; totna chirui di-agiumshu tiflu-pendar; s-chiru dip

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chindisescu

chindisescu (chin-di-sés-cu) vb IV chindisii (chin-di-síĭ), chin-diseam (chin-di-seámŭ), chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisiri/chin-disire (chin-di-sí-ri) –
1: stulsescu unã pãndzã (distimeli, arochi, cãmeashi, etc.) cu cusuturi fapti cu aclu shi hiri (di tuti bueili) cari-aspun lucri tsi arãsescu ocljilj (lilici, frãndzã, yimishi, pulj, etc.); vizuescu;
2: mushitsãscu un lucru cu buisirea-a lui; cundiljedz, chindrisescu, ncãrdzelj, stulsescu, mushutsãscu; (fig: chindisescu = amintu (pãradz); anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, nchirdãsescu, chirdãsescu)
{ro: broda; vopsi}
{fr: broder; peindre}
{en: embroider; paint}
ex: chindisii unã mãndilã; chindisirã (buisirã) vatra; avea casa chindisitã (zugrãfsitã); chin-disea (ncãrdzilja) mushat pãrpodzli; pitritsea feata sã nveatsã la sculjo, sã mplãteascã shi s-chindiseascã; nj-chindisirã (fig: nj-amintarã, nji nchirdãsirã) tuts pãradzlji

§ chindisit (chin-di-sítŭ) adg chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisits (chin-di-sítsĭ), chindisi-ti/chindisite (chin-di-sí-ti) – tsi easti stulsit cu cusãturi di ac i buei di lucri tsi arãsescu ocljilj; vizuit, cundiljat, chindrisit, ncãrdziljat, stulsit, mushutsãt
{ro: brodat, vopsit}
{fr: brodé, peint; bigarré, panaché}
{en: embroidered, painted}
ex: distimeli chindisitã, stri niori arucutitã (angucitoari: curcubeulu); voi oclji chindisits (buisits, cundiljats, scriats)

§ chindisiri/chindisire (chin-di-sí-ri) sf chindisiri (chin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-chindiseashti; vizuiri, cundiljari, chindrisiri, ncãrdzi-ljari, stulsiri, mushutsãri
{ro: acţiunea de a broda, de a vopsi}
{fr: action de broder, de peindre}
{en: action of embroidering, of painting}

§ nchindisescu (nchin-di-sés-cu) vb IV nchindisii (nchin-di-síĭ), nchindiseam (nchin-di-seámŭ), nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisiri/nchindisire (nchin-di-sí-ri) – (unã cu chindi-sescu)
ex: la colindi nchindisim (stulusim) culindarili; lji nchin-disim sufrãntsealili

§ nchindisit (nchin-di-sítŭ) adg nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisits (nchin-di-sítsĭ), nchindisiti/nchindisite (nchin-di-sí-ti) – (unã cu chindisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

copã2

copã2 (có-pã) sf copi/cope (có-pi) – hãlati (tsi sh-u-adutsi cu-unã tãpoarã cu coada shcurtã) cu cari marangadzlji lucreadzã lemnul; nocupã, nicopã, mãnãcopã, schipari, teslã
{ro: teslă}
{fr: herminette, essette}
{en: adze}
ex: l-fãtsea ma suptsãri lemnul cu copa; copa eara nturusitã

§ nocupã (nó-cu-pã) sf nocupi/nocupe (nó-cu-pi) – (unã cu copã2)
ex: tu ducheani avea mash nã penurã mari sh-unã nocupã

§ nicopã (ni-có-pã) sf nicopi/nicope (ni-có-pi) – (unã cu copã2)

§ mãnãcopã (mã-nã-có-pã) sf mãnãcopi/mãnãcope (mã-nã-có-pi) – (unã cu copã2)
ex: cu mãnãcopa marendzilj adarã lemnul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dol1

dol1 (dólŭ) sm pl(?) –
1: zilj, zil, zuli, zãlii, zilii, ãnchizmã, nchiz-mã, chizmã, pizmã, fton, ergu;
2: arãeatsã, slãbintsã, uruteatsã, urteatsã, ursuzlãchi, etc.
{ro: invidie; răutate}
{fr: envie; malice}
{en: envy; malice}
ex: a omlui cu dol (nchizmã) Dumnidzã nu-agiutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ehtru

ehtru (éh-tru) sm, sf, adg ehtrã (éh-trã), ehtsrã (éh-tsrã), ehtri/ehtre (éh-tri) – atsel tsi aurashti pri cariva shi nu-lj va bunlu (va sã-lj facã arãu); atsel tsi ari sh-aspuni nivreari fatsã di tsiva; atsel cu cari s-alumtã cariva; atsel a curi ãlj portsã zilj; ehtur, dushman, azmu, hazmu, nioaspi
{ro: duşman, adversar}
{fr: ennemi, adversaire}
{en: enemy, adversary}
ex: ma bun easti un ehtru (dushman) mintimen; ehtrul lu pimsi s-facã aestã eazãcã; nãs ehtrul nj-featsi aestu bilje

§ ehtur (éh-tur) sm, sf, adg ehturã (éh-tu-rã), ehturi (éh-turĭ) shi ehtsãri (éh-tsãrĭ), ehturi/ehture (éh-tu-ri) – (unã cu ehtru)
ex: ehtsrãlj (dushmanjlji) tsã s-apruchearã; apa doarmi, ehturlu (dushmanlu) nu doarmi

§ ihtrilji/ihtrilje (ih-trí-lji) sf ihtrilji/ihtrilje (ih-trí-lji) – atsea (ura, nivrearea) tsi u poartã un fatsã di tsiva i di cariva (un dushman); ura tsi u-aduchescu doi dushmanj (un fatsã di alantu) shi mirachea tsi u au tra sã-sh facã arãu; ehtrã, ehtrilji, dushmãnilji, amahi, cãrezi, niuspitsãlji, hã-seanlichi, zãti, shãrã, sheri
{ro: duşmănie}
{fr: inimitié, hostilité}
{en: enmity, hostility}

§ ehtrilji/ehtrilje (eh-trí-lji) sf ehtrilji/eh-trilje (eh-trí-lji) – (unã cu ihtrilji)

§ ehtrã (éh-trã) sf ehtri/ehtre (éh-tri) – (unã cu ehtrilji)

§ ihtripsescu (ih-trip-sés-cu) vb IV ihtripsii (ih-trip-síĭ), ihtripseam (ih-trip-seámŭ), ihtripsitã (ih-trip-sí-tã), ihtripsiri/ihtripsire (ih-trip-sí-ri) – lu-aurãscu pri cariva sh-nu-lj voi bunlu; u-aspun ura tsi u am trã cariva i tsiva; lj-portu zilj; ehtrevsescu, ehtripsescu, hãzmusescu, u duc zãti, u duc sheri, zilipsescu
{ro: duşmăni}
{fr: avoir de l’inimitié; envier}
{en: show enmity}

§ ihtripsit (ih-trip-sítŭ) adg ihtripsitã (ih-trip-sí-tã), ihtripsits (ih-trip-sítsĭ), ihtripsiti/ihtripsite (ih-trip-sí-ti) – atsel tsi easti aurãt i zilipsit di cariva tsi nu-lj va bunlu; ehtripsit, ehtrevsit, hãzmusit, zilipsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ergu

ergu (ér-ghu) sn erguri (ér-ghurĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzãtsi i aducheashti cã, trãninti, va si s-facã tsiva (fãrã ca s-u shtibã cã dealihea va si s-facã, nu lj-u dzãsi vãrnu, mash cã ashi-lj yini noima); noimã;
2: mirachea tsi u-ari cariva trã un lucru tsi lu-ariseashti i un lucru tsi-l veadi cã lu-ari altu;
3: atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãrearea di-arãu, inatea, etc.) shi mirachea tsi-lj s-amintã tu suflit tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.); ãnchizmã, nchizmã, chizmã, pizmã, zilj, zil, zuli, zãlii, zilii, fton, dol;
(expr: intru tu ergu = sãmtsãrea tsi u-auchescu tu suflit shi ideea tsi-nj treatsi prit minti cã atsea tsi ved (fac, nji si spuni, etc.) nu easti dealihea (shi pistipsescu cã lucrili pot s-hibã altã soi di cum li ved, s-fac, nji si spuni, etc.); shube, shubei, shubie, ipupsii)
{ro: presimţire, bănuială, dorinţă, invidie}
{fr: pressentiment, soupçon, envie}
{en: foreboding, suspicion, desire, envy}
ex: lj-vinji a lui ergu (lj-vinji unã noimã), cã vombira va li-adrã tuti aesti lãets; cã nãsã aushi shi cã-lj yini ergu (noimã); amirãlu intrã tu ergu
(expr: shubei) shi acãtsã di-lj streasi picurarlji s-aspunã alihea; di ergu
(expr: shubei) sh-di zilj, ni oaspitslji nu lj-acãtsa somnul; ergul (shubeea, ziljlu) nu u-alasã s-shadã arihati; s-apreasi multu shi-lj si umplu inima di ergu (nchizmã, zilj); s-creapã tinirlu di ergu (nchizmã, zilj); mari ergu (nchizmã, zilj) nj-ari

§ ergataric (er-gha-tá-ricŭ) adg ergataricã (er-gha-tá-ri-cã), ergatarits (er-gha-tá-ritsĭ), ergataritsi/ergataritse (er-gha-tá-ri-tsi) – tsi ari nchizmã di cariva i tsiva; ftuniros, ftunjarcu, ziljar, zuljar, zilipsearic, zilipisearic, zuljaric, ãnchizma-taric, nchizmataric
{ro: invidios, gelos}
{fr: envieux, jaloux}
{en: envious, jealous}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fton

fton (ftónŭ) sn ftonuri (ftó-nurĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãrearea di-arãu, inatea, etc.) shi mirachea tsi-lj s-amintã tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.); zil, zilj, zãlii, zilii, zuli, ãnchizmã, nchizmã, chizmã, pizmã, dol, ergu
{ro: invidie, gelozie}
{fr: envieux, jaloux}
{en: envy, jealousy}
ex: va creapã di fton (zilj, nchizmã)

§ ftuniros (ftu-ni-rósŭ) adg ftuniroasã (ftu-ni-rŭá-sã), ftunirosh (ftu-ni-róshĭ), ftuniroasi/ftuniroase (ftu-ni-rŭá-si) – tsi ari fton ti tsiva; ftunjarcu, ziljar, zilipsearic, zilipisearic, zuljar, zuljaric, ãnchizmataric, nchizmataric, ergataric
{ro: invidios, gelos}
{fr: envie, jalousie}
{en: envious, jealous}

§ ftunjarcu (ftu-njĭár-cu) adg ftunjarcã (ftu-njĭár-cã), ftunjartsi (ftu-njĭár-tsi), ftunjar-tsi/frunjartse (ftu-njĭár-tsi) – (unã cu ftuniros)

§ ftunisescu (ftu-ni-sés-cu) (mi) vb IV ftunisii (ftu-ni-síĭ), ftuniseam (ftu-ni-seámŭ), ftunisitã (ftu-ni-sí-tã), ftunisiri/ftunisire (ftu-ni-sí-ri) – am mari mirachi tra s-am tsiva; ved cã altu ari tsiva trã cari am zilj shi voi multu tra s-am sh-mini idyiul lucru; tsãn/am zilj; ftunsescu, zilipsescu, zulipsescu, pizmusescu, ãnchizmãsescu, nchizmãsescu, ãnchizmusescu, nchizmusescu, nchizmuescu, ãnj curã njirlu
{ro: invidia, râvni, pizmui}
{fr: désirer ardemment, convoiter, jalouser, envier, porter envie}
{en: desire, envy, be jealous}

§ ftunisit (ftu-ni-sítŭ) adg ftunisitã (ftu-ni-sí-tã), ftunisits (ftu-ni-sítsĭ), ftunisiti/ftunisite (ftu-ni-sí-ti) – (atsel, atsea) trã cari cariva aducheashti fton; (lucru) tsi easti zilipsit di cariva; ftunsit, zilipsit, zulipsit, pizmusit, ãnchizmãsit, nchizmãsit, ãnchiz-musit, nchizmusit, nchizmuit
{ro: invidiat, râvnit, pizmuit}
{fr: qui est désiré ardemment, convoité, jalousé, envié, qui porte envie}
{en: desired, envied, who is jealous}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn