DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãd2

arãd2 (a-rắdŭ) (nj-) vb III shi II – (nj-)arãsh (a-rắshĭŭ), (nj-) arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdeari/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga s-arãdã di el; rizilescu, rizilipsescu, pizuescu, mpizuescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, a batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nu prindi omlu sã-sh arãdã (sã-sh pizueascã) vãrnãoarã di altu; tra si sh-arãdã (sã-sh pizueascã) niheam di nãs; sh-u-avea cã sh-arãdi di ea; di lup veclju sh-arãd cãnjlji (sh-pizuescu, nu lã easti fricã); shadi n cali un tsucal shi sh-arãdi di-un bucal; di tsi ts-arãdz nu-ascachi

§ arãs2 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – di cari sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva; arãs, rizilit, rizilipsit, pizuit, mpizuit, shupãrat, shupurat, shupirat
{ro: batjocorit}
{fr: de qui on s’est moqué}
{en: laughed at, made fun of}

§ arãdiri2/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-arãdi di cariva; arãdeari, arãdiri, riziliri, rizilipsiri, pizuiri, mpizuiri, shupãrari, shupurari, shupirari
{ro: acţiunea de a-şi bate joc; batjocorire}
{fr: action de railler, de se moquer}
{en: action of laughing at, of making fun of, of teasing}

§ arãdeari2/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri2)
ex: lucru tr-arãdeari

§ nearãs2 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – di cari nu sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva
{ro: nebatjocorit}
{fr: de qui on ne s’est pas moqué}
{en: of whom it was not made fun of}

§ nearãdiri2/nearãdire (nea-rắ-di-ri) sf nearãdiri (nea-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu nu sh-arãdi di cariva; nearãdeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

armenã

armenã (ar-mé-nã) sf armenj (ar-ménjĭ) shi armeni/armene (ar-mé-ni) – unã soi di agru-earbã njicã, tsi creashti pristi tut loclu, tu grãdinj, uboari, cãmpuri, mardzinjli di cãljuri, mealurli di arãuri, etc., cu trup shcurtu sh-disfaptu, frãndzã njits, lilici njits, albi pi mardzinã shi galbini tu mesi tsi anjurzescu mushat sh-cu cari, cãndu suntu adunati shi uscati, lumea fatsi unã ceai nostimã tu beari shi bunã ti stumahi; hamomilã, lilici albã
{ro: muşeţel}
{fr: camomille}
{en: camomile}
ex: armena (hamomila) zilipsitã di-a lãndzitslor isnafi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ehtru

ehtru (éh-tru) sm, sf, adg ehtrã (éh-trã), ehtsrã (éh-tsrã), ehtri/ehtre (éh-tri) – atsel tsi aurashti pri cariva shi nu-lj va bunlu (va sã-lj facã arãu); atsel tsi ari sh-aspuni nivreari fatsã di tsiva; atsel cu cari s-alumtã cariva; atsel a curi ãlj portsã zilj; ehtur, dushman, azmu, hazmu, nioaspi
{ro: duşman, adversar}
{fr: ennemi, adversaire}
{en: enemy, adversary}
ex: ma bun easti un ehtru (dushman) mintimen; ehtrul lu pimsi s-facã aestã eazãcã; nãs ehtrul nj-featsi aestu bilje

§ ehtur (éh-tur) sm, sf, adg ehturã (éh-tu-rã), ehturi (éh-turĭ) shi ehtsãri (éh-tsãrĭ), ehturi/ehture (éh-tu-ri) – (unã cu ehtru)
ex: ehtsrãlj (dushmanjlji) tsã s-apruchearã; apa doarmi, ehturlu (dushmanlu) nu doarmi

§ ihtrilji/ihtrilje (ih-trí-lji) sf ihtrilji/ihtrilje (ih-trí-lji) – atsea (ura, nivrearea) tsi u poartã un fatsã di tsiva i di cariva (un dushman); ura tsi u-aduchescu doi dushmanj (un fatsã di alantu) shi mirachea tsi u au tra sã-sh facã arãu; ehtrã, ehtrilji, dushmãnilji, amahi, cãrezi, niuspitsãlji, hã-seanlichi, zãti, shãrã, sheri
{ro: duşmănie}
{fr: inimitié, hostilité}
{en: enmity, hostility}

§ ehtrilji/ehtrilje (eh-trí-lji) sf ehtrilji/eh-trilje (eh-trí-lji) – (unã cu ihtrilji)

§ ehtrã (éh-trã) sf ehtri/ehtre (éh-tri) – (unã cu ehtrilji)

§ ihtripsescu (ih-trip-sés-cu) vb IV ihtripsii (ih-trip-síĭ), ihtripseam (ih-trip-seámŭ), ihtripsitã (ih-trip-sí-tã), ihtripsiri/ihtripsire (ih-trip-sí-ri) – lu-aurãscu pri cariva sh-nu-lj voi bunlu; u-aspun ura tsi u am trã cariva i tsiva; lj-portu zilj; ehtrevsescu, ehtripsescu, hãzmusescu, u duc zãti, u duc sheri, zilipsescu
{ro: duşmăni}
{fr: avoir de l’inimitié; envier}
{en: show enmity}

§ ihtripsit (ih-trip-sítŭ) adg ihtripsitã (ih-trip-sí-tã), ihtripsits (ih-trip-sítsĭ), ihtripsiti/ihtripsite (ih-trip-sí-ti) – atsel tsi easti aurãt i zilipsit di cariva tsi nu-lj va bunlu; ehtripsit, ehtrevsit, hãzmusit, zilipsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fton

fton (ftónŭ) sn ftonuri (ftó-nurĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãrearea di-arãu, inatea, etc.) shi mirachea tsi-lj s-amintã tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.); zil, zilj, zãlii, zilii, zuli, ãnchizmã, nchizmã, chizmã, pizmã, dol, ergu
{ro: invidie, gelozie}
{fr: envieux, jaloux}
{en: envy, jealousy}
ex: va creapã di fton (zilj, nchizmã)

§ ftuniros (ftu-ni-rósŭ) adg ftuniroasã (ftu-ni-rŭá-sã), ftunirosh (ftu-ni-róshĭ), ftuniroasi/ftuniroase (ftu-ni-rŭá-si) – tsi ari fton ti tsiva; ftunjarcu, ziljar, zilipsearic, zilipisearic, zuljar, zuljaric, ãnchizmataric, nchizmataric, ergataric
{ro: invidios, gelos}
{fr: envie, jalousie}
{en: envious, jealous}

§ ftunjarcu (ftu-njĭár-cu) adg ftunjarcã (ftu-njĭár-cã), ftunjartsi (ftu-njĭár-tsi), ftunjar-tsi/frunjartse (ftu-njĭár-tsi) – (unã cu ftuniros)

§ ftunisescu (ftu-ni-sés-cu) (mi) vb IV ftunisii (ftu-ni-síĭ), ftuniseam (ftu-ni-seámŭ), ftunisitã (ftu-ni-sí-tã), ftunisiri/ftunisire (ftu-ni-sí-ri) – am mari mirachi tra s-am tsiva; ved cã altu ari tsiva trã cari am zilj shi voi multu tra s-am sh-mini idyiul lucru; tsãn/am zilj; ftunsescu, zilipsescu, zulipsescu, pizmusescu, ãnchizmãsescu, nchizmãsescu, ãnchizmusescu, nchizmusescu, nchizmuescu, ãnj curã njirlu
{ro: invidia, râvni, pizmui}
{fr: désirer ardemment, convoiter, jalouser, envier, porter envie}
{en: desire, envy, be jealous}

§ ftunisit (ftu-ni-sítŭ) adg ftunisitã (ftu-ni-sí-tã), ftunisits (ftu-ni-sítsĭ), ftunisiti/ftunisite (ftu-ni-sí-ti) – (atsel, atsea) trã cari cariva aducheashti fton; (lucru) tsi easti zilipsit di cariva; ftunsit, zilipsit, zulipsit, pizmusit, ãnchizmãsit, nchizmãsit, ãnchiz-musit, nchizmusit, nchizmuit
{ro: invidiat, râvnit, pizmuit}
{fr: qui est désiré ardemment, convoité, jalousé, envié, qui porte envie}
{en: desired, envied, who is jealous}

§ ftunisiri/ftunisire (ftu-ni-sí-ri) sf ftunisiri (ftu-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftuniseashti tsiva; ftunsiri, zilipsiri, zulipsiri, pizmusiri, ãnchizmãsiri, nchizmãsiri, ãnchizmusiri, nchizmusiri, nchizmuiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nchizmã

nchizmã (nchíz-mã) sf nchizmã/nchizme (nchíz-mi) –
1: atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãrearea di-arãu, inatea, etc.) shi mira-chea tsi-lj s-amintã tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.);
2: inatea (du-rearea, shubeea, etc.) tsi u-aducheashti omlu tu suflit cãndu mindueashti (shtii, lj-intrã shubei, etc.) cã vruta nu-l mata va (shi va pri un altu); ãnchizmã, chizmã, pizmã, zilj, zil, zuli, zãlii, zilii, fton, dol, ergu
{ro: invidie, gelozie}
{fr: envie, jalousie, dépit}
{en: envy, jealousy}
ex: di trã nchizma (zilia) di dushmanj

§ chizmã (chíz-mã) sf chizmã/chizme (chíz-mi) – (unã cu nchizmã)

§ pizmã1 (píz-mã) sf pizmi/pizme (píz-mi) – (unã cu nchizmã)
ex: li mãncã di pizmã (zilii)

§ nchizmãsescu (nchiz-mã-sés-cu) vb IV nchizmãsii (nchiz-mã-síĭ), nchizmãseam (nchiz-mã-seámŭ), nchizmãsitã (nchiz-mã-sí-tã), nchizmãsiri/nchizmãsire (nchiz-mã-sí-ri) – aduchescu mari mirachi tra s-am tsiva; ved cã altu ari tsiva shi voi multu tra s-lu am sh-mini idyiul lucru; tsãn/am zilj; ãnchiz-mãsescu, ãnchizmusescu, nchizmusescu, nchizmuescu, pizmu-sescu, zilipsescu, zulipsescu, ftunisescu, ftunsescu
{ro: invidia, râvni, pizmui}
{fr: désirer ardemment, convoiter, porter envie, jalouser}
{en: desire, envy, be jealous}
ex: tsi lji nchizmãsish (zi-lipsish) giuneatsa

§ nchizmãsit (nchiz-mã-sítŭ) adg nchizmãsitã (nchiz-mã-sí-tã), nchizmãsits (nchiz-mã-sítsĭ), nchizmãsiti/nchiz-mãsite (nchiz-mã-sí-ti) – (atsel, atsea, lucrul) trã cari cariva adu-cheashti zilj; ãnchizmãsit, ãnchizmusit, nchizmusit, nchizmuit, pizmusit, zilipsit, zulipsit, ftunisit, ftunsit
{ro: invidiat, râvnit, piz-muit}
{fr: qui est désiré ardemment, convoité, jalousé, qui porte envie}
{en: desired, envied, who is jealous}

§ nchizmãsiri/nchiz-mãsire (nchiz-mã-sí-ri) sf nchizmãsiri (nchiz-mã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva zilipseashti tsiva; ãnchizmãsiri, ãnchizmusiri, nchizmusiri, nchizmuiri, pizmusiri, zilipsiri, zulipsiri, ftunisiri, ftunsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pezã

pezã (pé-zã) sf pezi (pézĭ) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); pez, mãitapi, arizili, arizilji, rizili, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur; catafronisi, cãtãfronji;
(expr: nj-bag pezã; lu ljau pezã = nj-arãd di el)
{ro: batjocură, ironie}
{fr: dérision, ironie, moquerie, dédain, mépris}
{en: banter, irony, mockery, disdain, scorn}
ex: totãna ãlj grea a featãljei ti pezã (ti-arãdeari, tra si sh-arãdã di ea); dzãsi nãsã pi pezã; easti ti pezã (ti-arãdeari, ti-arshini, ti-arizilji); cu zbor di pezã (di-arãdeari, di mãitapi, di cãtãfronji); canda ts-arãdz, ãts badz pezã
(expr: ts-arãdz) cu mini?; nu putu si-sh tsãnã arãslu shi-lj dzãsi trã shuper, trã pezã (arãdeari, shicai)

§ pez (pézŭ) sn pezuri (pé-zurĭ) – (unã cu pezã)
ex: nji zbura pi pez (zbura ta si sh-arãdã); lu lja pi pez (rizili); pez (palju-shicai), lai pez (palju-shicai)

§ mpizuescu (mpi-zu-ĭés-cu) (mi) vb IV mpizuii (mpi-zu-íĭ), mpizueam (mpi-zu-ĭámŭ), mpizuitã (mpi-zu-í-tã), mpizuiri/mpizuire (mpi-zu-í-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga si sh-arãdã di el; pizuescu, nj-arãd, rizilescu, rizilipsescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nji mpizuescu di tini; sh-u-avu cã sh-arãdi shi shi mpizueashti cucotlu cu nãsã

§ mpizuit (mpi-zu-ítŭ) adg mpizuitã (mpi-zu-í-tã), mpizuits (mpi-zu-ítsĭ), mpizuiti/mpizuite (mpi-zu-í-ti) – (atsel) di cari sh-ari arãsã cariva; rizilit, rizilipsit, pizuit, shupãrat, shupirat, shupurat
{ro: batjocorit}
{fr: bafoué, moqué, honni}
{en: mocked, laughed at, made fun of, teased}

§ mpizuiri/mpizuire (mpi-zu-í-ri) sf mpizuiri (mpi-zu-írĭ) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); pezã, mãitapi, arizili, arizilji, rizili, arãdeari, arãdiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur; catafronisi, cãtãfronji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

rizili/rizile

rizili/rizile (ri-zí-li) sf rizilj (ri-zíljĭ) – zbor tsi-l dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu cãtigurseascã, s-lu ncaci, etc.); tsi easti tr-arãdeari; tsi easti ti-arshini; mãitapi, pezã, arizili, arizilji, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur, mãzãlji
{ro: batjocură}
{fr: dérision, sujet d’opprobre}
{en: laughable, mockery, disdain}
ex: more, ti rizili! (ti-arshini); nu ts-u-arshini, lea rizili? (lai om ti pezã); rizilea (arshinea) aestã, iu s-ari vidzutã!; vã featsit rizilea-a (arshinea-a) dunjailjei; rizili (di-arshini) s-ti fats

§ arizili/arizile (a-ri-zí-li) invar – (unã cu rizili)

§ arizilji/arizilje (a-ri-zí-lji) invar –
ex: ti fatsi tutã arizilji (ti-arshini) – (unã cu rizili)

§ rizi-lipsescu (ri-zi-lip-sés-cu) vb IV rizilipsii (ri-zi-lip-síĭ), rizilip-seam (ri-zi-lip-seámŭ), rizilipsitã (ri-zi-lip-sí-tã), rizilipsiri/rizi-lipsire (ri-zi-lip-sí-ri) – nj-arãd di cariva (lu-aurlu, l-bag dinãpoi) shi-lj dzãc zboarã cari s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã; fac di-arshini pri cariva; rizilescu, nj-pizuescu di cariva; mpizuescu, shupãr, shupir, shupur
{ro: ocărî, batjocori}
{fr: (se) moquer, invéctiver, rendre ridicule, rendre honteur}
{en: revile someone, disdain, make fun of, laugh at}

§ rizilipsit (ri-zi-lip-sítŭ) adg rizilipsitã (ri-zi-lip-sí-tã), rizilipsits (ri-zi-lip-sítsĭ), rizilipsiti/rizilipsite (ri-zi-lip-sí-ti) – di cari sh-ari arãsã cariva; arushinat, rizilit, pizuit, mpizuit, shupãrat, shupirat, shupurat
{ro: ocărât, batjocorit}
{fr: moqué, rendu ridicule, ridiculisé, rendu honteur}
{en: reviled, disdained, ridiculed, made fun of, laughed at}

§ rizilipsiri/rizilipsire (ri-zi-lip-sí-ri) sf rizilipsiri (ri-zi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva rizilipseashti; arushinari, riziliri, pizuiri, mpizuiri, shupãrari, shupirari, shupurari
{ro: acţiunea de a ocărî, de a batjocori; ocărâre, batjocorire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shupãr1

shupãr1 (shĭú-pãrŭ) sn shupãri/shupãre (shĭú-pã-ri) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); shupur, shupir, rizili, arizili, arizilji, mãitapi, pezã, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri
{ro: batjocură}
{fr: moquerie, raillerie}
{en: mockery, scoffing}
ex: aesti trã shupãr (tr-arãdeari, trã arizilji) sh-trã pezã li dzãtsea

§ shupãr2 (shĭú-pãrŭ) vb I shupãrai (shĭu-pã-ráĭ), shupãram (shĭu-pã-rámŭ), shupãratã (shĭu-pã-rá-tã), shupãrari/shupãrare (shĭu-pã-rá-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicadz) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga si sh-arãdã di el; nj-arãd, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz, pizuescu, mpizuescu, rizilescu, rizilipsescu
{ro: (a-şi) bate joc, a batjocori}
{fr: se moquer, railler}
{en: moke, jeer, make fun of}
ex: el nu vru s-njargã, cã-l shupãrã (cã sh-arã) ficiorlji shi-lj dzãc, cã tatã-su eara piscar; tuts acãtsarã sã-sh arãdã shi s-lu shupãrã shi s-lji cãntã sum nari cama laea; ficiorlji, ca ficiori, cãt isha di sculii nafoarã, shi-l shupãra; acãtsarã s-lu shupãrã (sh-arãdã di el); totna sh-shupãreadzã di el

§ shupãredz (shĭu-pã-rédzŭ) vb I shupãrai (shĭu-pã-ráĭ), shupãram (shĭu-pã-rámŭ), shupãratã (shĭu-pã-rá-tã), shupãrari/shupãrare (shĭu-pã-rá-ri) – (unã cu shupãr2)

§ shupãrat (shĭu-pã-rátŭ) adg shupãratã (shĭu-pã-rá-tã), shupãrats (shĭu-pã-rátsĭ), shupãrati/shupãrate (shĭu-pã-rá-ti) – di cari sh-arãdi (sh-pizueashti) cariva; shupirat, shupurat, pizuit, mpizuit, rizilit, rizilipsit
{ro: batjocorit}
{fr: moqué, raillé}
{en: moked, jeered, made fun}

§ shupãrari/shupãrare (shĭu-pã-rá-ri) sf shupãrãri (shĭu-pã-rắrĭ) – shupirari, shupurari, pizuiri, pizuiri, mpizuiri, riziliri, rizilipsiri
{ro: acţiunea de a batjocori; batjo-corire}
{fr: action de se moquer (railler)}
{en: action of jeering (making fun)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

socru

socru (só-cru) sm, sf soacrã (sŭá-crã), socri (só-cri), soacri/soacre (sŭá-cri) – atsea tsi lj-ari un bãrbat pri pãrintsãlj a muljari-sai; atsea tsi lj-ari unã muljari pri pãrintsãlj a bãrbat-sui; socur;
(expr:
1: ca soacra cu nurãrli = nu trec ghini, si ncaci multu;
2: soacra unã, nveasta doauã, casã nu s-adarã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu soacra sh-nora nu s-aduchescu ghini, sh-tr-atsea nu-ari treacã bunã n casã;
3: calotihã di puljlu tsi nu sh-ari soacrã = zbor tsi-l dzãc nurorli tsi s-plãngu di soacrili arali;
4: nu va ti bag soacrã = nu va ti bag tini sã-nj hii domnu)
{ro: socru/soacră}
{fr: beau-père/belle-mère}
{en: father/mother in law}
ex: lj-fãtsea totna chefea-a socru-sui; mãrite socru shi amirã!; soacrã-mea muri n hoarã; socru-nju easti avut; feata, nveastã cum s-u fats, cã trã soacrã va sh-u-aducã; feata, cumu-s-fats, cãtrã soacrã tradzi; soacra, casa-a norãljei adarã; s-dutsi n casã shi-lj li spuni tuti a soacrã-sai; soacrã-sa, mplinã di harauã, lo sh-pitricu carti a hilj-sui; soacra, cari armasi acasã cu nor-sa, ninga di prota dzuã u bãgã tu lucru; tumta di soacrã, nu-lj dãdea un minut banã a capsu-nveastãljei; lj-aspusi feata tsi treacã fatsi cu soacra; tsi dzãc nurãrli cãtrã soacri, cãndu nu-au treacã bunã; s-lji mãcã injoara dzua tutã mbogra di soacrã; nu tritsea ghini cu soacrã-sa shi-lj si pãrea cã tuti moashili nu suntu buni; cari u-ari soacra nu u va, sh-u caftã cari nu u-ari

§ socur (só-cur) sm, sf soacãrã (sŭá-cã-rã), socuri (só-curĭ). soacãri/soacãre (sŭá-cã-ri) – (unã cu socru)
ex: socur-su cu soacãr-sa nu bãna n hoara-a lui; lu-ashteptu socur-nju tra s-yinã; soacãr-sa u ncãce

§ sucrimi/sucrime (su-crí-mi) sf sucrinj (su-crínjĭ) – ashi cum ãlj suntu a unui bãrbat, pãrintsãlj a muljari-sai; ashi cum ãlj suntu a unei muljari, pãrintsãlj a bãrbat-sui; multimi di socri shi soacri
{ro: socrime}
{fr: beau-père et belle-mère; nombre de beaux-pères et belles-mères}
{en: father and mother in law; multitude of fathers and mothers in law}
ex: nu aflã fumealji di a simbrã-sai, nitsi sucrimi (socru i soacrã); di sucrimi (socru shi soacrã) zilipsitã; nveasti cu sucrinj (multsã socri shi soacri); nj-muri sucrimea (socrul shi soacra)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn