{ro: acţiunea de a nu-şi bate joc}
{fr: action de ne pas railler, de ne pas se moquer}
{en: action of not laughing at, of not making fun of, of not teasing}

§ nearãdeari2/nearãdeare (nea-rã-deá-ri) sf nearãderi (nea-rã-dérĭ) – (unã cu nearãdiri2)

§ arid2 (a-rídŭ) vb III shi II arish (a-ríshĭŭ), arideam (a-ri-deámŭ), arisã (a-rí-sã), aridiri/aridire (a-rí-di-ri) shi arideari/arideare (a-ri-deá-ri) – (unã cu arãd2)

§ aris2 (a-rísŭ) adg arisã (a-rí-sã), arish (a-ríshĭ), arisi/arise (a-rí-si) – (unã cu arãs2)

§ aridiri2/aridire (a-rí-di-ri) sf aridiri (a-rí-dirĭ) – (unã cu arãdiri2)

§ arideari2/arideare (a-ri-deá-ri) sf arideri (a-ri-dérĭ) – (unã cu arãdeari2)

{fr: action de baver}
{en: action of slavering, of drooling, of driveling}

{fr: colorer, colorier; teindre, peindre}
{en: color, dye, paint}
ex: buisii (li ded cu bueauã) stranjili; buisim oauãli ti Pahti; nu-ts buisea (nu tsi-lj da cu bueauã), lea, perlji ahãntu; sh-buiseashti perlu cu mãzii; buisim (azvistusim) tãvanea; l-buisirã
(expr: lu rizilipsirã) tu misu-hori; mi buisescu
(expr: jilescu); s-buisi
(expr: s-curbisi) multu mãrata; lu-avinarã pãnã-l buisirã
(expr: l-curbisirã)

§ buisit (bu-i-sítŭ) adg buisitã (bu-i-sí-tã), buisits (bu-i-sítsĭ), buisiti/buisite (bu-i-sí-ti) – tsi easti acupirit cu-un petur di bueauã; dat cu bueauã; vãpsit, azvistusit, chindrisit, chindisit, zugrãfsit, zugrãpsit, cundiljatã (fatsa, ocljilj)
{ro: colorat, vopsit, pictat}
{fr: coloré, colorié; teint, peint}
{en: colored, dyed, painted}
ex: buisea-ti
(expr: curbisea-ti), buisite
(expr: mãrate)!; iu ti dutseai, lea buisitã
(expr: lea mãratã, curbisitã); buisitã!
(expr: curbisitã!), nu vedz tsi s-fatsi?

§ buisi-ri/buisire (bu-i-sí-ri) sf buisiri (bu-i-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-buiseashti tsiva i cariva; vãpsiri, azvistusiri, chindrisiri, chindisiri, zugrãfsiri, zugrãpsiri, cundiljari (fatsa, ocljilj)
{ro: acţiunea de a colora, de a vopsi, de a picta}
{fr: action de colorer, de colorier; de teindre, de peindre}
{en: action of coloring, of dyeing, of painting}

§ bueangi (bu-ĭan-gí) sm bueangeadz (bu-ĭan-gĭádzĭ) – omlu tsi buiseashti (multi ori stranji, tu-unã ducheani adratã maxus trã aestu lucru)
{ro: boiangiu}
{fr: teinturier}
{en: dyer}
ex: si nvãpsi la bueangeadzlji tuts
(expr: s-featsi rizili dinintea-a ntreagãljei lumi)

§ bueagi (bu-ĭa-gí) sm bueageadz (bu-ĭa-gĭádzĭ) – (unã cu bueangi)
ex: bueagilu nu nj-adusi ninga shiaclu

§ bugeai (bu-gĭáĭŭ) sm bugeai (bu-gĭáĭ) – (unã cu bueangi)
ex: va-nj mi tornu la bugeailu, stranjili ta si-nj lãescu

§ bueagilãchi (bu-ĭa-gi-lắ-chi) sf bueagilãchi (bu-ĭa-gi-lắchĭ) – ducheani iu s-buisescu lucri (stranji); tehnea, murafetea cu cari s-buisescu lucrili (stranjili)

{ro: curs, circulat}
{fr: coulé, circulé}
{en: run, flowed, circulated}

§ curari1/curare (cu-rá-ri) sf curãri (cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu curã tsiva; rãurari, urdinari, arãspãndiri, dutseari, etc.
{ro: acţiunea de a curge, de a circula; curgere, circulare}
{fr: action de couler, de circuler}
{en: action of running, of flowing, of circulating}
ex: di multa curari prit citii, tãvanea s-asparsi; nchidica curarea a arãului pit ayinja-atsea marea

§ nicurat1 (ni-cu-rátŭ) adg nicuratã (ni-cu-rá-tã), nicurats (ni-cu-rátsĭ), nicurati/nicurate (ni-cu-rá-ti) – tsi nu easti curat cãtrã nghios; tsi nu s-ari minatã cãtrã nghios
{ro: necurs, necirculat}
{fr: qui n’a pas coulé (circulé, arrivé}
{en: that has not run (flowed, circulated}

§ nicurari1/nicurare (ni-cu-rá-ri) sf nicurãri (ni-cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nu curã cãtrã nghios; nifãtseari
{ro: acţiunea de a nu curge, de a nu circula}
{fr: action de ne pas couler, de ne pas circuler, de ne pas arriver}
{en: action of not running, of not flowing, of not circulating}

{ro: duşmănit}
{fr: haï par un ennemi; envié}
{en: hated by an enemy}

§ ihtripsiri/ihtripsire (ih-trip-sí-ri) sf ihtripsiri (ih-trip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un ehtripseashti; ehtripsiri, ehtrevsiri, hãzmusiri, zilipsiri
{ro: acţiunea de a duşmăni; duşmănire}
{fr: action d’avoir de l’inimitié; d’envier}
{en: action of showing enmity}

§ ehtripsescu (eh-trip-sés-cu) vb IV ehtripsii (eh-trip-síĭ), ehtripseam (eh-trip-seámŭ), ehtripsitã (eh-trip-sí-tã), ehtripsiri/ehtripsire (eh-trip-sí-ri) – (unã cu ihtripsescu)
ex: multu lu ehtripsescu (lu hãzmusescu, lu zilipsescu)

§ ehtripsit (eh-trip-sítŭ) adg ehtripsitã (eh-trip-sí-tã), ehtripsits (eh-trip-sítsĭ), ehtripsiti/ehtripsite (eh-trip-sí-ti) – (unã cu ihtripsit)

§ ehtripsiri/ehtripsire (eh-trip-sí-ri) sf ehtripsiri (eh-trip-sírĭ) – (unã cu ihtripsiri)

§ ehtrevsescu (eh-threv-sés-cu) vb IV ehtrevsii (eh-threv-síĭ), ehtrevseam (eh-threv-seámŭ), ehtrevsitã (eh-threv-sí-tã), ehtrevsiri/ehtrevsire (eh-threv-sí-ri) – (unã cu ihtripsescu)

§ ehtrevsit (eh-threv-sítŭ) adg ehtrevsitã (eh-threv-sí-tã), ehtrevsits (eh-threv-sítsĭ), ehtrevsiti/ehtrevsite (eh-threv-sí-ti) – (unã cu ihtripsit)

§ ehtrevsiri/ehtrevsire (eh-threv-sí-ri) sf ehtrevsiri (eh-threv-sírĭ) – (unã cu ihtripsiri)

{ro: acţiunea de a invidia, de a râvni, de a pizmui; invidiere, râvnire, pizmuire}
{fr: action de désirer ardemment, de convoiter, jalouser, de porter envie}
{en: action of desiring, of envying, of being jealous}

§ ftunsescu (ftun-sés-cu) (mi) vb IV ftunsii (ftun-síĭ), ftunseam (ftun-seámŭ), ftunsitã (ftun-sí-tã), ftunsiri/ftunsire (ftun-sí-ri) – (unã cu ftunisescu)

§ ftunsit (ftun-sítŭ) adg ftunsitã (ftun-sí-tã), ftunsits (ftun-sítsĭ), ftunsiti/ftunsite (ftun-sí-ti) – (unã cu ftunisit)

§ ftunsiri/ftunsire (ftun-sí-ri) sf ftunsiri (ftun-sírĭ) – (unã cu ftunisiri)

21: limbi-nj si dutsi gura; nj-talji limba; am mari limbã; ca limãdurã-nj si dutsi limba = zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja, tut chirolu sh-fãrã s-astãmãtsescu;
22: nj-crescu peri pri limbã; nj-apreasi limba peri; nji scoasi limba peri; nji scoasi peri sum limbã; etc. = cilistisescu multu, trec prit multi vasani, mi munduescu;
23: sh-tu limba-a puljlor shtii s-greascã = zbor tsi va s-aspunã cã cariva easti multu nvitsat, cã shtii sã zburascã multi limbi;
24: va tsã talji limba preftul = zbor tsi s-dzãtsi a njitslor tra s-nu s-purintã cã va yinã preftul s-lã talji limba)
{ro: limbă, limba de foc, limba de la balanţă, etc.}
{fr: langue, language, flamme, poids d’une balance romaine, battant d’une cloche, etc.}
{en: tongue, language, flame, etc.}
ex: un pornic njic (peatic njic di cheali cu cari sã mpeaticã pãputsãli) dzuã, noapti, amolj shadi (angucitoari: limba); un pornic dzuã sh-noapti tu apã shadi, sh-ni s-neacã, ni putridzashti (angucitoari: limba); tru apã stau, niputridzãtã, duchescu tsi-i bunã shi urutã, escu dultsi shi amarã, ngrop tsi s-matsinã la moarã (angucitoari: limba); oasi nu-ari sh-oasi frãndzi (angucitoari: limba); di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); hiljlu bashi tatãl (angucitoari: limba di cãmbanã); boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; omlu limba (zburãrea) l-fatsi, limba (zburãrea) lu-aspardzi; limba ndreadzi, limba-aspardzi; limba (grailu) a omlui s-va; cari sh-alasã limba (grailu)-a lui, s-lu-ardã pira-a focului; cunoashti multi limbi; fridzea nã limbã di caprã; cara s-ti purintsã ti preasinj va s-tsã talji preftul limba; limba-a noastrã easti mushatã cã easti a noastrã; ari nvitsatã multi limbi cã easti alãgat; cari sh-aveaglji limba, caplu-a lui sh-aveaglji; talji limba ma-arãu di coardã; limba dultsi, multi buni adutsi; limba n gurã u-anvãrteshti, la mãseaua tsi ti doari; limba-amãrashti, limba ndultseashti; asudai, sum limbã; mash sum limbã nu eara ud; lj-scutea limba nafoarã
(expr: sh-pizuea di el) shi sh-arãdea di nãs; calu scoasi limbi, limbi di foc
(expr: calu alãga multu di canda lj-insha foc din gurã); limbi, limbi-lj si dutsi gura
(expr: zburashti multi sh-dipriunã fãrã s-astãmãtseascã); alasã-mi pri mini s-lu trag di limbã
(expr: s-lu discurfusescu, s-aflu tsi shtii shi nu va s-nã li dzãcã); limba atsea njica; dzãsi cu limbã di moarti
(expr: dzãsi tu oara tsi lji ncljidea ocljilj; alãsã nã dimãndari tu oara tsi murea); shi nu poati s-tsãnã tsiva, cã-l mãcã limba
(expr: nu poati si sta shi s-nu dzãcã tsiva, nu poati s-tsãnã misticadz); imnã aushlu cu limba scoasã di curmari
(expr: multu avursit, nicusit, cãpãit, mizi putea s-lja anasã di curmari); pri limbã nj-easti, sh-nu pot s-lu dzãc
(expr: nu pot s-nj-aduc aminti un zbor, cu tuti cã-l cunoscu ghini); imna cu limba scoasã
(expr: multu agunjisit); ashteaptã cu limba scoasã
(expr: nu ari arãvdari, mizi poati s-ashteaptã); un cot u scoati limba
(expr: u dutsi multu greu); lj-apreasi limba peri
(expr: cilistisi multu, tricu prit multi vasani); s-aflã cu tuti limbili di pristi loc anvitsati
(expr: s-aflã cã li shtia tuti limbili, cã stia multi lucri, cã eara multu nvitsat); limba apã-lj lasã n gurã
(expr: ãlj curã balili, zilipseashti multu); lji si dizligã limba di giurat
(expr: putea sã zburascã tora cã fu dizligat di giuratlu faptu); azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã
(expr: multu avursit, mizi putea s-lja anasa); cu budza cripatã, cu limba scrumatã (multu cãnjisit, nvirinat)

§ limbu-shi/limbushe (lim-bú-shi) sf limbushi/limbushe (lim-bú-shi) – limbã njicã
{ro: limbuţă}
{fr: petite langue}
{en: little tongue}

§ limbutsescu (lim-bu-tsés-cu) adg limbutseshcã (lim-bu-tsésh-cã), limbutseshtsã (lim-bu-tsés-tsã), limbutseshti (lim-bu-tsésh-ti) – tsi lu-ariseashti sã zburascã multi; tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi lãfuseashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfãreadzã, dãrdãreashti) tut chirolu; limbar, zburyearcu, zburyearic, lafãzan, polilog, bãbãljar, fafaljar, farfaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, dãrdãrã, dãrdãros
{ro: vorbăreţ}
{fr: loquace, bavard}
{en: talkative, loquacious}
ex: featã limbutseshcã

§ limbar (lim-bárŭ) adg limbarã (lim-bá-rã), limbari (lim-bárĭ), limbari/limbare (lim-bá-ri) – (unã cu limbutsescu)
ex: easti nã featã limbarã (tsi u-arãseashti multu ca sã zburascã)

30: nj-mãcã urecljili = ãnj dzãtsi dipriunã idyiul lucru; nj-si ngreacã multu tra s-lji fac unã huzmeti; mi-asurdzashti cu vrondul tsi-l fatsi;
31: mãc cu ocljilj = mutrescu cu mari vreari; mutrescu cu orixi, zilipsescu;
32: mi mãcã un lucru; nj-mãc inima (suflitlu, bana) = ãnj sta tu inimã, pi suflit; mi doari suflitlu; nu-am isihii, mi nvirineadzã; nj-easti fricã;
33: tsi mãcã merdu (cãcat) = tsi zburashti glãrinj, tsi dzãtsi minciunj, etc.;
34: tsi ti zgrãnj iu nu ti mãcã? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi cãrteashti un lucru tsi nu lu-ambudyiseashti, icã fatsi un lucru di cari nu-ari ananghi;
35: canda mãcã di nãs = easti multu slab)
{ro: mânca; mânca pielea, rugini, roade, muri, etc.}
{fr: manger; démanger, rouiller, mourir, etc.}
{en: eat; itch, rust, die, etc.}
ex: mãc pãni cu cash; nicã nu ari mãcatã tu vahtea-aestã; ursits s-mãcãm pãni deadun; mãcai pãni multu chiro cu nãs; mi mãcã chealea
(expr: nj-yini s-mi zgrãm); mãcã, canda lu-aveam la agru
(expr: mãcã multu di multu); truplu tut si-nj lu mãcats; s-mãcã ca cãnjlji
(expr: sã ncaci multu; nu vã mãcats inima
(expr: stats isihi, nu vã siclitsits); ãnj mãcash injoara
(expr: nj-acrish bana, mi nvirinash); sfurla mãcã
(expr: ahuleashti, agudeashti) tsarã; nu-nj mãcã
(expr: nu nj-ahuleashti) coasta tsarã; ti blastim: s-nu ti mãcã loclu
(expr: s-nu ti hunipseascã loclu, s-nu putridzãshti tu mirminti); ãlj mãcã urecljili tutã dzua
(expr: lj-aurlã la ureaclji, dipriunã, idyiul lucru, lu-asurdzashti); sh-mãcarã caplu
(expr: sh-chirurã bana, s-vãtãmarã, murirã) trã nãsã; nu ti mãcã pi pãzari
(expr: plãtea cãt tsã caftã, nu fã pãzari, astãmãtsea pãzarea); vrea nj-aibã mãcatã grãnlu
(expr: vrea mi-aibã moartã, vãtãmatã); hãrios cã vrea s-mãcari caplu; ãlj greashti ndauã grairi a hilji-sai, cã nitsi cãnjlji nu li mãcã
(expr: ãlj greashti grairi multu uruti tsi nu s-dzãc netsi a cãnjlor); sã-l facã si-sh mãcã caplu
(expr: si s-afãnseascã, s-moarã) cu vãrã trop; nu poati s-tsãnã tsiva, cã-l mãcã limba
(expr: nu poati si s-tsãnã tra s-nu zburascã; nu poati s-tsãnã misticadzlji); s-adarã nã pitã, cã a aushlui ãlj si mãca multu
(expr: lu-arãsea multu pita sh-vrea u mãca cu orixi); cã-lj si mãca-a aushlui
(expr: lu-arãsea aushlu) multu pita di curcubetã; ciupuliclu atsel veardili va u mãcã
(expr: va sh-patã nipãtsãtili); dupã tsi-lj bitisi shi-lj mãcã
(expr: lj-asparsi) tuts pradzlji; ãl mãca
(expr: durea tu suflit, lj-eara fricã) lailu-sh, cã s-nu easã tu padi alihea nã dzuã; mi mãcash friptu
(expr: mi bãtush, mi-azvimsish, mi vãtãmash), fãrtate; l-mãcã herlu
(expr: l-freacã, lu-aroadi) cu arinia; cu lingura-lj da s-mãcã sh-cu coada lji scoati ocljilj; luplu pi dimãndati nu mãcã; lji si pari cã, tsi-azboairã, s-mãcã; mãcash prãndzu, mutrea sh-tr-astarã

§ mãcat (mã-cátŭ) adg mãcatã (mã-cá-tã), mãcats (mã-cátsĭ), mãcati/mãcate (mã-cá-ti) – tsi ari bãgatã mãcari n gurã (u-ari ciumulitã shi u-ari ngljitatã); (lugurii) tsi easti bãgatã n gurã (amisticatã shi ngljitatã); cari ari mãcatã sh-nu mata easti agiun; mãncat, dipishit
{ro: mâncat, uzat, etc.}
{fr: mangé, démangé, rongé, usé, etc.}
{en: eaten, itched, used, etc.}
ex: oai mãcatã di ursã; oili mãcati (tsi-au mãcatã shi nu suntu agiuni), sãturati; nu suntu mãcati (nu mãcarã) di aoaltari; macã easti mãcat shi biut, shadi arihati; hearili mãcati
(expr: aroasi) di-arudzinã; tu-unã sutã di anj sh-un lup mãcat di oai

§ mãcari1/mãcare (mã-cá-ri) sf mãcãri (mã-cắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu mãcã (va dzãcã, bagã tsiva n gurã, u-ameasticã sh-u ngljiti); mãncari, dipishiri;
(expr:
1: nu lu-ari tu mãcari =
1: nu-l va dip, nu poati s-lu veadã dininti;
2: la mãcari protlu, la lucru nitsi coadã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-mãcã mash, ma nu va s-lucreadzã)
{ro: acţiunea de a mânca; mâncare, etc.}
{fr: action de manger, etc.}
{en: action of eating, etc.}
ex: au trã mãcari (tra s-mãcã); dultsi-i ca njarea, nu-i trã mãcari, sh-fãrã di cari, tut omlu moari (angucitoari: somnul); shi mãcarea sh-ari arada-a ljei; nu-ari mãcari tr-atselj tsi nu yin cu noi; trã mãcari mã-sa-lj hiu, ma trã lucru, doi paradz nu fac; shidearea nu adutsi mãcari

§ mãca-ri2/mãcare (mã-cá-ri) sf mãcãri (mã-cắrĭ) – lugurii ndreapti trã mãcari (prit cutseari, hirbeari, fridzeari, etc.); mãncari, mãyirii, miyirii, ghelã, fãi;
(expr: tu mãcari xeanã nu-arucã piper = nu ti-ameasticã tu lucrili-a alãntor)
{ro: mâncare gătită}
{fr: mets, plat}
{en: prepared food, course, (cooked) meal}
ex: cu mãcãri (lucri trã mãcari, gheli) s-u ashtiptãm; s-mãcã di mãcarea (ghela) tsi adrarã; s-hibã mãcari pri measã, sh-las s-lipseascã shirvetlu; mãcari fãrã sari, gustu nu-ari; nu s-bagã sari tu itsi mãcari; shicãlu s-tsã hibã, ca sarea tu mãcari; la tini mãcari-beari, sh-la mini cãntari

§ nimãcat (ni-mã-cátŭ) adg nimãcatã (ni-mã-cá-tã), nimãcats (ni-mã-cátsĭ), nimãcati/nimãcate (ni-mã-cá-ti) – (un) tsi nu-ari mãcatã; tsi easti agiun; (lucru ti mãcari) tsi nu easti mãcat; nimãncat
{ro: (mâncare) nemâncată, (om) flămând}
{fr: (aliment) qui n’est pas mangé, (homme) qui n’a pas mangé; à jeun}
{en: (food) that is not eaten, (one) who has not eaten}
ex: mãcarea armasi nimãcatã; nimãcat (agiun), nibiut, carishti di cãndu, s-ahtirnu neacljimat pri measã; s-bãgã s-doarmã nimãcat (agiun); fuga nãuntru mushatslji shi nimãcatslji ali mumi

§ nimãcari/nimãcare (ni-mã-cá-ri) sf nimãcãri (ni-mã-cắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nu mãcã; nimãncari
{ro: acţiunea de a nu mânca; nemâncare, etc.}
{fr: action de ne pas manger, etc.}
{en: action of not eating, etc.}
ex: dusi di-l vidzu lishinat di nimãcari; cu tutã nimãcarea sh-nidurnjirea-lj, eara multu mushatã

§ paramãc (pá-ra-mắcŭ) vb I paramãcai (pá-ra-mã-cáĭ), paramãcam (pá-ra-mã-cámŭ), para-mãcatã (pá-ra-mã-cá-tã), paramãcari/paramãcare (pá-ra-mã-cá-ri) – mãc ma multu di cum easti arada; mãc multu di multu
{ro: mânca prea mult}
{fr: trop manger; se bourrer, manger à l’envie}
{en: eat too much}

§ paramãcat (pá-ra-mã-cátŭ) adg paramãcatã (pá-ra-mã-cá-tã), paramãcats (pá-ra-mã-cátsĭ), paramãcati/para-mãcate (pá-ra-mã-cá-ti) – tsi ari mãcatã ma multu dicãt lipseashti
{ro: care a mâncat prea mult}
{fr: qui a trop mangé; bourré, qui a mangé à l’envie}
{en: who has eaten too much}

§ paramãca-ri/paramãcare (pá-ra-mã-cá-ri) sf paramãcãri (pá-ra-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva paramãcã
{ro: acţiunea de a mânca prea mult}
{fr: action de trop manger; de se bourrer, de manger à l’envie}
{en: action of eating too much}

§ primãc (pri-mắcŭ) vb I primãcai (pri-mã-cáĭ), primãcam (pri-mã-cámŭ), primãcatã (pri-mã-cá-tã), primãcari/primãcare (pri-mã-cá-ri) –
1: mãc ma multu di cum easti arada; mãc multu di multu; paramãc;
2: mãc ma ninti (ca s-mi duc iuva, s-fac tsiva, etc.)
{ro: mânca prea mult; mânca înainte de...}
{fr: trop manger; manger d’avant}
{en: eat too much; eat before}
ex: mã-sa ari primãcatã (ari mãcatã ma multu di cum easti ghini)

§ primãcat (pri-mã-cátŭ) adg primãcatã (pri-mã-cá-tã), primãcats (pri-mã-cátsĭ), primãcati/primãcate (pri-mã-cá-ti) –
1: tsi ari mãcatã ma multu dicãt lipseashti;
2: tsi easti mãcat di ma ninti
{ro: care a mâncat prea mult; care a mâncat înainte de...}
{fr: qui a trop mangé; qui a mangé d’avant}
{en: who has eaten too much; who has eaten before}

§ primãcari/primãcare (pri-mã-cá-ri) sf primãcãri (pri-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva primãcã
{ro: acţiunea de a mânca prea mult; de a mânca înainte de...}
{fr: action de trop manger; de manger d’avant}
{en: action of eating too much; of eating before}

§ mãcãtor (mã-cã-tórĭ) adg mãcãtoari/mãcãtoare (mã-cã-tŭá-ri), mãcãtori (mã-cã-tórĭ), mãcãtoari/mãcãtoare (mã-cã-tŭá-ri) – (un) tsi mãcã; tsi ti mãcã (chealea); mãncãtor;
(expr: dzuã mãcãtoari = dzuã tsi pots s-mãts itsi vrei, s-ti purintsã, cã nu easti dzuã di pãreasinj)
{ro: mâncător; (zi) de dulce}
{fr: mangeur, gourmand; jour gras}
{en: eater; meat day}
ex: mãcãtorlu a oilor (atsel tsi mãcã oili); mãni easti mãcãtoari
(expr: dzuã tsi pots s-ti purintsã, s-mãts); Njercuri, Vinjiri, pãreasini, tuti suntu mãcãtori
(expr: dzãli iu pots s-ti purintsã)

§ mãcãturã (mã-cã-tú-rã) sf mãcãturi (mã-cã-túrĭ) – atsea tsi mãts cãndu tsã easti foami; mãcari, hranã; mãcãrimi, mãncãturã; (fig: (i) neaduchirea i ncãcearea tsi s-amintã namisa di oaminjlji tsi nu s-achicãsescu trã un lucru; ngrãnji, ncãceari, cãvgã, neachicãsiri, neaduchiri, zizanj, anghidã; (ii) atsea tsi ai cãndu ti mãcã chealea; fãgurã)
{ro: mâncătură, mâncărime (de piele), zâzanie, discordie}
{fr: mets; démangeaison, zizanie, dissension, litige querelle, noise}
{en: (dish of) food; itching, discord, dispute, quarrel}
ex: s-pãpseascã di ngrãnja shi mãcãtura (fig: cãvgãlu, zizanja) tsi lã intrã di pri bunã inimã; avem mãri mãcãturi (fig: ncãceri, zizanji, anghidz)

§ mãcãrimi/mãcãrime (mã-cã-rí-mi) sf mãcãrinj (mã-cã-rínjĭ) – (unã cu mãcãturã)
ex: ari mãcãrimi
(expr: l-mãcã chealea) la cicioari; ai mãcãrimi
(expr: ai orixi s-mãts shcop, ti mãcã chealea), tsã si featsi ti chiutecã

§ mãncu (mắn-cu) vb I mãncai (mãn-cáĭ), mãncam (mãn-cámŭ), mãncatã (mãn-cá-tã), mãncari/mãncare (mãn-cá-ri) – (unã cu mãc)
ex: scoalã s-mãntsi, scoalã s-beai; ma mãntsi, shi s-beai, ca cum ai mãncatã sh-ai biutã; mãncã
(expr: lj-asparsi) paradzlji tsi adusi; mi mãncã
(expr: mi-arãsi) pi plan; mãncash
(expr: tricush multi, prit unã mari) urfanji

§ mãncat (mãn-cátŭ) adg mãncatã (mãn-cá-tã), mãncats (mãn-cátsĭ), mãncati/mãncate (mãn-cá-ti) – (unã cu mãcat)

§ mãncari/mãncare (mãn-cá-ri) sf mãncãri (mãn-cắrĭ) – (unã cu mãcari1)
ex: mãncarea di dimneatsã easti ca nsurarea n tinireatsã; nu ti sãturash cu mãncari, va ti saturi cu-alindzeari

§ nimãncat (ni-mãn-cátŭ) adg nimãncatã (ni-mãn-cá-tã), nimãncats (ni-mãn-cátsĭ), nimãncati/nimãncate (ni-mãn-cá-ti) – (unã cu nimãcat)
ex: lj-anjurdzeashti duhlu di nimãncat (di agiun tsi easti)

§ nimãncari/nimãncare (ni-mãn-cá-ri) sf nimãncãri (ni-mãn-cắrĭ) – (unã cu nimãcari)

§ mãncãtor (mãn-cã-tórĭ) adg mãncãtoari/mãncãtoare (mãn-cã-tŭá-ri), mãn-cãtori (mãn-cã-tórĭ), mãncãtoari/mãncãtoare (mãn-cã-tŭá-ri) – (unã cu mãcãtor) tuts dit casã eara mãncãtori

§ mãncãturã (mãn-cã-tú-rã) sf mãncãturi (mãn-cã-túrĭ) – (unã cu mãcãturã)
ex: lja mãncãtura aestã, tsi tsã pitricu Dumnidzã; lj-adutsea mãncãturã (hranã) din tser

§ mãncãrimi/mãncãrime (mãn-cã-rí-mi) sf mãncãrinj (mãn-cã-rínjĭ) – (unã cu mãcãturã)

§ muscu-mãc (mús-cu-mắcŭ) vb I muscu-mãcai (mús-cu-mã-cáĭ), muscu-mãcam (mús-cu-mã-cámŭ), muscu-mãcatã (mús-cu-mã-cá-tã), muscu-mãcari/muscu-mãcare (mús-cu-mã-cá-ri) – mãc ghini
{ro: mânca bine}
{fr: manger bien}
{en: eat well}

§ muscu-mãcat (mús-cu-mã-cátŭ) adg muscu-mãcatã (mús-cu-mã-cá-tã), muscu-mãcats (mús-cu-mã-cátsĭ), muscu-mãcati/mãcate (mús-cu-mã-cá-ti) – tsi ari mãcatã ghini
{ro: mâncat bine}
{fr: bien mangé}
{en: eaten well} muscu-mãcari/muscu-mãcare (mús-cu-mã-cá-ri) sf muscu-mãcãri (mús-cu-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mãcã ghini
{ro: acţiunea de a mânca bine}
{fr: action de bien manger}
{en: action of eating well}

{ro: acţiunea de a invidia, de a râvni, de a pizmui; invidi-ere, râvnire, pizmuire}
{fr: action de désirer ardemment, de convoi-ter, de jalouser, de porter envie}
{en: action of desiring, of en-vying, of being jealous}

§ nchizmusescu (nchiz-mu-sés-cu) vb IV nchizmusii (nchiz-mu-síĭ), nchizmuseam (nchiz-mu-seámŭ), nchizmusitã (nchiz-mu-sí-tã), nchizmusiri/nchizmusire (nchiz-mu-sí-ri) – (unã cu nchizmãsescu)

§ nchizmusit (nchiz-mu-sítŭ) adg nchizmusitã (nchiz-mu-sí-tã), nchizmusits (nchiz-mu-sítsĭ), nchizmusiti/nchizmusite (nchiz-mu-sí-ti) – (unã cu nchizmãsit)

§ nchizmusiri/nchizmusire (nchiz-mu-sí-ri) sf nchizmusiri (nchiz-mu-sírĭ) – (unã cu nchizmãsiri)

§ nchizmuescu (nchiz-mu-ĭés-cu) vb IV nchizmuii (nchiz-mu-íĭ), nchizmueam (nchiz-mu-ĭámŭ), nchizmuitã (nchiz-mu-í-tã), nchizmuiri/nchizmuire (nchiz-mu-í-ri) – (unã cu nchizmãsescu)
ex: tuts sotslji lu nchizmuirã

§ nchizmuit (nchiz-mu-ítŭ) adg nchizmuitã (nchiz-mu-í-tã), nchizmuits (nchiz-mu-ítsĭ), nchizmui-ti/nchizmuite (nchiz-mu-í-ti) – (unã cu nchizmãsit)

§ nchizmuiri/nchizmuire (nchiz-mu-í-ri) sf nchizmuiri (nchiz-mu-írĭ) – (unã cu nchizmãsiri)

§ nchizmataric (nchiz-ma-tá-ricŭ) adg nchizmataricã (nchiz-ma-tá-ri-cã), nchizmatarits (nchiz-ma-tá-ritsĭ), nchizmataritsi/nchizmataritse (nchiz-ma-tá-ri-tsi) – tsi ari zilj pri cariva i trã tsiva; ãnchizmataric, ziljar, zuljar, zilipsearic, zilipisearic, zuljaric, ftuniros, ftunjarcu, ergataric
{ro: invidios, gelos}
{fr: envieux, jaloux}
{en: envious, jealous}

§ ãnchizmã (ãn-chíz-mã) sf ãnchizmi/ãnchizme (ãn-chíz-mi) – (unã cu nchizmã)
ex: shtiurã si seaminã ãnchizma (zilia)

§ ãnchiz-mãsescu (ãn-chiz-mã-sés-cu) vb IV ãnchizmãsii (ãn-chiz-mã-síĭ), ãnchizmãseam (ãn-chiz-mã-seámŭ), ãnchizmãsitã (ãn-chiz-mã-sí-tã), ãnchizmãsiri/ãnchizmãsire (ãn-chiz-mã-sí-ri) – (unã cu nchizmãsescu)

§ ãnchizmãsit (ãn-chiz-mã-sítŭ) adg ãnchiz-mãsitã (ãn-chiz-mã-sí-tã), ãnchizmãsits (ãn-chiz-mã-sítsĭ), ãnchizmãsiti/ãnchizmãsite (ãn-chiz-mã-sí-ti) – (unã cu nchiz-mãsit)

§ ãnchizmãsiri/ãnchizmãsire (ãn-chiz-mã-sí-ri) sf ãnchizmãsiri (ãn-chiz-mã-sírĭ) – (unã cu nchizmãsiri)

§ ãnchizmusescu (ãn-chiz-mu-sés-cu) vb IV ãnchizmusii (ãn-chiz-mu-síĭ), ãnchizmuseam (ãn-chiz-mu-seámŭ), ãnchizmusitã (ãn-chiz-mu-sí-tã), ãnchizmusiri/ãnchizmusire (ãn-chiz-mu-sí-ri) – (unã cu nchizmãsescu)

§ ãnchizmusit (ãn-chiz-mu-sítŭ) adg ãnchizmusitã (ãn-chiz-mu-sí-tã), ãnchizmusits (ãn-chiz-mu-sítsĭ), ãnchizmusiti/ãnchizmusite (ãn-chiz-mu-sí-ti) – (unã cu nchizmãsit)

§ ãnchizmusiri/ãnchizmusire (ãn-chiz-mu-sí-ri) sf ãnchizmusiri (ãn-chiz-mu-sírĭ) – (unã cu nchizmãsiri)

§ ãnchizmataric (ãn-chiz-ma-tá-ricŭ) adg ãnchizmataricã (ãn-chiz-ma-tá-ri-cã), ãnchizmatarits (ãn-chiz-ma-tá-ritsĭ), ãnchizmataritsi/ãnchizmataritse (ãn-chiz-ma-tá-ri-tsi) – (unã cu nchizmataric)
ex: om oarfãn shi multu ãnchizmataric (zilipsearic)

25: nj-ljau ocljilj = fug alãgãndalui, mi fac afan, u-angan cãtsaua, etc.;
26: (fug) cãtrã iu-nj lja ocljilj = (fug) iutsido, aljurea, cãtrã iu s-hibã, tu lumea-alargã, mash aoa s-nu-armãn;
27: nj-si lja ocljilj, nj-si ntunicã ocljilj = nj-cher videarea, urghescu;
28: nj-lja ocljilj = (i) nj-lja videarea, urghescu; (ii) mi urgheashti (di lunjinã, di lutsiri, di mushãteatsã, etc.);
29: lj-am ocljul = u (lu) zilipsescu, nj-ariseashti multu s-u (s-lu) am;
30: nj-lja ocljul (ti un lucru) = shtiu cum s-lu fac lucrul lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna s-lu fac lucrul;
31: nj-lu lja ocljul = nj-si pari;
32: l-ljau di oclju = l-diucljedz, l-mãyipsescu;
33: nu nj-acatsã ocljul = nu para pistipsescu, nu-nj si pari, nu hiu di pãreari; nu-nj pari sh-ahãntu ghini; nu mi-arãseashti;
34: mi-acatsã di oclji = (i) dhistihipsescu, nj-cad taxirãtsli pri cap, (ii) urghescu;
35: nu fac ãntr-oclju = nu-lj duc (trag) dorlu;
36: lj-fac (lj-calcu, lj-dau) cu ocljul (a unui) = lj-fac semnu (a unui tra s-lji dzãc s-facã tsiva, tra s-aducheascã c-atseali tsi dzãc nu suntu dealihea, cã li fac trã shicai, cã voi s-lu schin, etc.);
37: (un lucru) nj-fatsi cu ocljul = (un lucru) mi-ariseashti;
38: nu-nj bag somnu ntr-oclji, nu pot sã ncljid ocljilj = nu pot s-dormu dip;
39: l-fur (l-coc, ljau) un oclju di somnu = dormu niheamã, trã putsãn chiro;
40: nji si umpli ocljul = (i) mi-arãseashti multu; (ii) escu cãndãsit, escu sigur; (iii) mi satur, mi nãfãtescu;
41: l-bag (nj-intrã) tu oclju = mi-arãseashti, nj-si pari cã-i bun, lu-aleg trã un lucru tsi lu-am tu minti;
42: nu-am oclju s-lu ved, lu-am ca sarea ntr-oclji = nu-l voi (nu mi-arãseashti) dip, nu pot s-lu ved dininti, nu voi s-lu ved ãn fatsã; lj-am multã inati;
43: nu-l ved cu oclju bun; ãl ved cu oclju slab = nu mi-arãseashti;
44: cu oclji cripats = greu, cu zori, cu multi vasani, cu multsã pidimadz;
45: u fac ti ocljilj a lumiljei = u fac mash ashi, tra s-veadã lumea, s-lj-arãd;
46: lj-ljau ocljilj; lj-bag peanã la oclji; lj-aruc cinushi ntr-oclji; lj-aungu ocljilj; lji-lj leg ocljilj; etc. = lu-arãd, lu-aplãnisescu, lj-trag cãlupea, l-bag tu tastru, etc.;
47: nji scot ocljilj = nj-avursescu multu ocljilj cãndu mutrescu cu zori sh-multu chiro tra s-cos cu aclu tsiva minut, s-ambairu lucri njits, etc.;
48: lji scot ocljilj = (i) lu-arãd, lu-aplãnisescu, lj-trag cãlupea (ii) mi-angrec multu ta s-lu facã un lucru; l-catahrisescu; l-fac di-arshini; lj-dzãc s-lu lja neclu;
49: scoati-lj ocljilj! = (i) fã-lj arãu; (ii) alasã-l s-fugã!, sã-l lja neclu!, sã-l lja draclu!, s-ducã la draclu!; (ii) mi cac (cu i fãrã zori);
50: schin (shilji) ntr-oclji nj-sta = nu pot s-lu-aravdu, nu mi-alasã sã stau arihati;
51: lj-shed (lji stau) ãntr-oclji = l-fac s-nu s-aducheascã ghini, nu-lj dau arihati, lu cãrtescu, lu-angulcescu;
52: si sh-u bagã ntr-oclji! = (blãstem) s-nu s-aducheascã ghini, s-nu-aibã dip arihati!;
53: nj-bati (nj-si bati) ocljul = nj-yini ca unã noimã cã cariva zburashti di mini;
54: nu-nj si bati ocljul; nu-nj s-aspari ocljul = nu mi-aspar, nu nj-easti fricã;
55: lj-bati multu ocljilj = s-dzãtsi ti-unã muljari tsi nu easti tinjisitã;
56: oclji mplinj sh-mãnj goali = s-dzãtsi trã tinirlji tsi mutrescu mash lucrili mushati ma nu ved vãrã hãiri di eali;
57: lj-toarnã (lji ncljidi) ocljilj = (i) moari; (ii) easti etim s-moarã; (iii) nu va si shtibã tsi s-fatsi;
58: am oclji sh-dinãpoi, dupã cap = shtiu (aduchescu) atseali tsi sã zburãscu dinãpoea-a mea, cãndu nu escu di fatsã; escu om dishteptu;
59: nj-arsar scãntealji dit oclji; nj-da unã di nj-ascapirã ocljilj; ved scãntealji (pulj) ntr-oclji = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti agudit sãnãtos la cap di-lj si pari cã veadi steali verdzã;
60: tsi s-tsã veadã ocljul? = ari lucri ta s-ti ciuduseshti multu;
61: cu oclji aplicats (apush) = tapin; cu multã ihtibari;
62: oclji apush shi cur apres = s-dzãtsi trã omlu tsi s-aspuni tapin ma easti multu cumalindru, ponir shi ipucrit; tsi s-aspuni cu ocljilj aplicats sh-tãpinusits, ma mash el shtii tsi ari sum cãciulã;
63: di tsi oclju easti-aestu? = agioc di njits;
64: pãnã s-tsã frets ocljilj = unãshunã, diunãoarã, cãt cama-agonja;
65: mi giur pi ocljilj di n cap; mi giur pi ocljilj a mei = mi giur pi-atsea tsi am ma scumpu tu lumi; s-urghescu di oclji ma s-nu hibã dealihea atseali tsi spun;
66: omlu veadi cu mintea, nu cu ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mutreashti un lucru tsi lu-ari n fatsã shi nu-l veadi i nu lu-aducheashti;
67: nu vedz grinda dit ocljul a tãu, ma vedz shilja-a altului = zbor tsi s-dzãtsi a atsilor tsi nu pot s-veadã cusurli mãri a lor, ma ved cusurli njits tsi li au altsã;
68: nu vidzu prucuchii di oclji, va s-veadã di sufrãntseali? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã s-veadã prucuchii di la lucrili tsi nu-ahãrzescu tsiva, fãrã simasii, cãndu lucrili tsi dealihea ahãrzescu nu pot s-lu-agiutã)
{ro: ochi, vedere}
{fr: oeil, vue}
{en: eye, eyesight}
ex: doi purunghi da si s-bashã, ma nu s-bashi di tut (angucitoari: ocljilj); suntu doi frats vruts, ardu di dor si s-veadã, ma un munti ãlj disparti (angucitoari: ocljilj); doi purunghi, iu lj-aruc, aclotsi s-duc (angucitoari: ocljilj); dupã oclji s-cunoashti omlu; ocljilj diparti ved ma nu-au sãtuleatsã; ocljul a omlui lemargu easti; ma ghini s-tsã easã ocljilj dicãt numã-arauã; ocljilj ved sh-inima caftã; cãndu nu-ai oclji lãi, bash sh-albashtri; cari plãndzi, ocljilj sh-aspardzi; nu veadi s-aleagã cartea fãrã oclji (fig: matuyeali, yilii); lu-aspãre cu cãciula pri la oclji; diparti, iu si-nj veadã ocljilj; unã mushcari di mer shi ocljilj (fig: videarea) acãtsarã sã-lj yinã; bagãts ocljilj (fig: matughealili, yiliili); s-lu veadã hilj-su cu patru oclji
(expr: multu nvitsat); lj-deadi oclji a hilj-sui s-fugã
(expr: lu nvitsã, lu urnipsi pri hilj-su); him oclji dishcljish
(expr: am nvitsatã multã carti); lj-loa ocljul la tuti
(expr: shtia s-lu facã lishor itsi lucru, lj-acãtsa mãna la tuti); nj-ascãpã un oclju di lãpudã
(expr: alats di lãpudã); un tr-un oclju
(expr: ureaclji) di tisagã; unã moarã cu doisprãdzatsi oclji
(expr: arocuti di cheatrã); ai-tsã ocljul
(expr: ai-tsã cãshtiga, bagã-ts mintea, mutrea ghini, ai-tsã peana); fã-ts ocljilj patru
(expr: mutrea cu multã cãshtigã, bagã-ts mintea ghini); patru-lj featsi ocljilj
(expr: mutri multu ghini, cu multã cãshtigã, sh-bãgã ghini mintea); l-mutrescu cu ocljilj patru
(expr: multu ghini, cu multu-angãtan); pãrea cã-lj fac cu ocljul
(expr: cã-lj fac semnu ta s-nu pistipseascã, c-atseali tsi spun nu suntu tamam dealihea); gionjlji tra s-nu-sh facã ntr-oclju; shi-lj cãlcã cu ocljul
(expr: lj-featsi semnu cu ocljul); shi-lj deadi oclji
(expr: shi-lj featsi semnu) a hilj-sui s-fugã; un cãrvãnar l-bãgã tu oclju (lu-arisi); ved cã nj-intrã tu oclju
(expr: cã mi-arãsi); dã-nj un oclju (fig: dã-nj unã bãshari pi oclju); ca si-nj dai un oclju (fig: bãshari pi oclju) a njia; un oclju (fig: bãshari pi oclji) lj-furã; un cosh di trandafili tri un oclju (fig: bãshari pi oclju); nã pãlati, tutã di soari, cã-ts loa ocljilj
(expr: ti urghea); lj-si loarã ocljilj
(expr: urghi); s-nu-ts hibã di oclju
(expr: s-nu tsiva di ti diucljedz); l-furã un oclju di somnu
(expr: durnji niheamã); l-coapsi un oclju di somnu
(expr: durnji niheamã); lo un oclju di somnu
(expr: durnji niheamã); di tini nji si umpli ocljul
(expr: hiu sigur) cã va s-u vatsãnj; tsã s-umpli ocljul
(expr: ti saturi) di cãti vedz; ncljidi ocljilj
(expr: lja unã apofasi, apufãsea, fã-ti mucaeti) sh-aleadzi unã; ficiorlu ncljisi ocljilj
(expr: lo apofasea, fãrã s-mindueascã) s-adarã altã; bitisi polimlu shi-sh lo ocljilj
(expr: fudzi alãgãndalui) nãpoi nsus tu xeani; s-turnã, nu deadi oclji cu noi
(expr: (i) nu nã vidzu; (ii) fudzi, nu bitisi lucrul tsi-avea s-lu facã cu noi); aveari amintatã cu oclji cripats
(expr: cu multi vasani, cu multã zahmeti); lj-scoasirã ocljilj
(expr: lu catahrisirã) dicutotalui; shi-lj scoasi ocljilj a ghiftului
(expr: l-featsi di-arshini); nj-shadi ntr-oclji
(expr: nu-nj da arihati, mi cãrteashti, mi angulceashti); lji ca s-aspãrea ocljul
(expr: lj-eara ca fricã); nitsi cã-lj si bãtu ocljul
(expr: nu s-aspãre dip); va ti-acatsã di oclji
(expr: va urgheshti); shi scoati ocljilj
(expr: s-cacã); nu-nj ti-acatsã ocljul tri ahtari
(expr: nu pistipsescu, nu hiu di pãreari cã eshti-ashi); cãndu vinjish tini, el lj-avea ncljisã ocljilj
(expr: avea moartã); nu ncljisi ghini ocljilj
(expr: cãt muri) lailu di-amirã; mi duc cu ocljilj ncljish
(expr: mi duc fãrã si shtiu tsiva dip); sh-arucã ocljilj
(expr: mutreashti) nafoarã; nu-nj lu lja ocljul trã
(expr: nu-nj si pari s-hibã) avut; s-nu fats ãntr-oclji
(expr: ca s-nu-lj tradz dorlu); pãnã s-tsã frets ocljilj
(expr: diunãoarã); lutsea, di-ts loa ocljilj; pradz dimãndu, cã trã nãsh nj-alghescu ocljilj
(expr: lj-voi multu; am mari ananghi di elj); dor nj-easti s-dau oclji ningã nãoarã cu nãs
(expr: s-lu ved, s-mi-adun ninga nãoarã cu el); cu aestã turlii avutlu zãptisi ayinja tsi lj-avea ocljul
(expr: tsi u zilipsea, pri cari avea bãgatã ocljul s-u lja)

§ ocljul a soarilui (ó-cljul a sŭá-ri-lui shi ó-cljua-sŭá-ri-lui) sm fãrã pl – plantã irboasã cu trup multu analtu tsi easti criscutã di om (ma poati si s-aflã sh-agrã), cu frãndzã mãri, ascuri, sh-cu-unã lilici mari, stronghilã ca nã turtã, galbinã, tsi-sh shutsã fatsa ntreaga dzuã dupã cum s-minã soarili, multu cãftatã di alghini, criscutã di om, tu grãdinj i agri, ti simintsãli tsi s-mãcã sh-dit cari s-adarã untulemnu bun trã mãcari; slancioc, slãnciu
{ro: floarea soarelui}
{fr: tournesol}
{en: sunflower}

§ peanã di oclji (peá-nã di ó-clji) sf peani/peane di oclji (peá-ni di ó-clji) – perlji njits tsi s-aflã la mardzinea-a cãpa-chiljei i oclju; cãpachea di oclju; dzeana di oclju;

§ ucljedz (u-cljĭédzŭ) (mi) vb I ucljai (u-cljĭáĭ), ucljam (u-cljĭámŭ), ucljatã (u-cljĭá-tã), ucljari/ucljare (u-cljĭá-ri) – bag ocljul pi cariva i tsiva; nj-aruc ocljul pi cariva i tsiva; bag tu oclju un lucru tsi mi-ariseashti; ndreptu ocljul (videarea) cãtrã un semnu (unã nishani) tra s-amin tsiva (shi s-lu-agudescu)
{ro: pune ochiul pe ceva; ochi}
{fr: jetter l’oeil sur quelque chose; viser}
{en: cast an eye on something; aim}
ex: ucljai (bãgai tu oclju, vidzui) nã cãzani tsi mi-ariseashti, la gunusar

§ ucljat (u-cljĭátŭ) adg ucljatã (u-cljĭá-tã), ucljats (u-cljĭátsĭ), ucljati/ucljate (u-cljĭá-ti) – (lucru) pri cari s-ari arcatã ocljul; (semnu) tsi easti nishinipsit
{ro: pe care s-a pus ochiul; ochit}
{fr: (l’objet) sur lequel on a jetté l’oeil; visé}
{en: (object) casted) by eye; aimed}

§ ucljari/ucljare (u-cljĭá-ri) sf ucljeri (u-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ucljadzã i easti ucljat
{ro: acţiunea de a pune ochiul pe ceva; de a ochi}
{fr: action de jetter l’oeil sur quelque chose; de viser}
{en: action of casting an eye on something; of aiming}

§ ucljatã (u-cljĭá-tã) sf ucljati/ucljate (u-cljĭá-ti) – arcarea di oclji (mutrirea) tsi u fatsi cariva
{ro: aruncare de privire, ocheadă; ochire}
{fr: jet d’oeil}
{en: eye cast}
ex: aruca ucljadi (mutriri) uruti cãndu spunea zboari slabi trã lalã-su

§ diu-cljedz (di-u-cljĭédzŭ) (mi) vb I diucljai (di-u-cljĭáĭ), diucljam (di-u-cljĭámŭ), diucljatã (di-u-cljĭá-tã), diucljari/diucljare (di-u-cljĭá-ri) – l-ljau di oclju (cãndu-lj dzãc a vãrnui cã easti multu mushat, multu dishteptu, cã fatsi lucri trã ciudii, etc. sh-cu aestã ãl fac s-patã tsiva, s-moarã, sã-l doarã caplu, etc.); dishucljedz, l-mãyipsescu
{ro: deochea}
{fr: jeter le mauvais oeil, fasciner}
{en: cast a spell upon; fascinate}
ex: nj-diucljarã (nj-lu loarã di oclju) ficiorlu; ascuchi-nj ficiorlu, tra s-nu nji-l diucljedz; ficiorlu cu cioarã aroshi di gushi nu s-diucljadzã

§ diucljat (di-u-cljĭátŭ) adg diucljatã (di-u-cljĭá-tã), diucljats (di-u-cljĭátsĭ), diucljati/diucljate (di-u-cljĭá-ti) – loat di oclju; tsi easti lãndzit di itia cã cariva ãl lo di oclju; mãyipsit, dishucljat
{ro: deocheat}
{fr: à qui on a jeté le mauvais oeil; maléficié}
{en: who is under a spell}
ex: ficiuriclu a ljei easti diucljat (lu-ari loatã cariva di oclju)

§ diucljari/diu-cljare (di-u-cljĭá-ri) sf diucljeri (di-u-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti diucljat; dishucljari; vãscãnii
{ro: acţiunea de a deochea; deochere}
{fr: action de jeter le mauvais oeil; fascination}
{en: action of casting a spell; fascination}
ex: tradzi di diucljari (fu loat di oclju)

§ dishucljedz (di-shĭu-cljĭédzŭ) (mi) vb I dishucljai (di-shĭu-cljĭáĭ), dishucljam (di-shĭu-cljĭámŭ), di-shucljatã (di-shĭu-cljĭá-tã), dishucljari/dishucljare (di-shĭu-cljĭá-ri) – (unã cu diucljedz)
ex: lu dishucljarã (l-loarã di oclju) moashili

§ dishucljat (di-shĭu-cljĭátŭ) adg dishucljatã (di-shĭu-cljĭá-tã), dishucljats (di-shĭu-cljĭátsĭ), dishucljati/dishucljate (di-shĭu-cljĭá-ti) – (unã cu diucljat)

§ dishucljari/dishucljare (di-shĭu-cljĭá-ri) sf dishucljeri (di-shĭu-cljĭérĭ) – (unã cu diucljari)

§ disucljedz (di-su-cljĭédzŭ) (mi) vb I disucljai (di-su-cljĭáĭ), disucljam (di-su-cljĭámŭ), disucljatã (di-su-cljĭá-tã), disuclja-ri/disucljare (di-su-cljĭá-ri) – vindic di (lj-discãntu, l-dizleg, l-dishteptu dit) diucljari; ãlj discãntu shi-l vindic pri-atsel tsi easti loat di oclju (diucljat)
{ro: dezdeochea}
{fr: écarter ou annihiler le mauvais oeil, le maléfice, la fascination}
{en: heal someone who is under a spell, or is fascinated}
ex: nãs s-disuclje (s-vindicã di diucljari)

§ disucljat (di-su-cljĭátŭ) adg disucljatã (di-su-cljĭá-tã), disucljats (di-su-cljĭátsĭ), disucljati/disucljate (di-su-cljĭá-ti) – cari fu vindicat (dizligat, discãntat) di diucljari
{ro: desdeocheat}
{fr: guéri de mauvais oeil}
{en: who is cured from a spell}
ex: ficiuriclu a ljei easti disucljat (discãntat, dupã diucljarea tsi u-avea acãtsatã)

§ disucljari/disucljare (di-su-cljĭá-ri) sf disucljeri (di-su-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti disucljat
{ro: acţiunea de a desdeochea; desdeochere}
{fr: action de écarter ou annihiler le mauvais oeil, le maléfice, la fascination}
{en: action of healing someone from his spell or his fascination}

§ strãoclju (strã-ó-cljĭu) sm strãoclji (strã-ó-clji) – tsi s-pari cã veadi cu ocljul iuva ma veadi altu iuva; tsi toarnã ocljul niheam di-unã parti tra s-veadã ninti; tsi nu lj-ari doilji oclji di idyea hromã; strioclju, ceacãr
{ro: ceacâr, saşiu}
{fr: louche, qui a l’oeil vairon}
{en: squint eyed}
ex: om strãoclju (ceacãr)

§ strioclju (stri-ó-cljĭu) sm strioclji (stri-ó-clji) – (unã cu strãoclju)