DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bifã1

bifã1 (bí-fã) sf bifi/bife (bí-fi) – arburi njic tsi creashti tu pãduri shi easti ca unã soi agrã di-a trandafilui, cu schinj, cu lilici mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi fructul arosh ca unã cireashi njicã; agru-trandafil, coarni-bifi, zigrã, shipcã, mãcesh, mucesh, arug, rug, bubzel, culumbri, curubits
{ro: rujă; măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantine; rosier sauvage}
{en: wild rose}

§ coarni-bifi/coarne-bife (cŭár-ni-bí-fi) sf pl – (unã cu bifã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bubzel

bubzel (bub-zélŭ) sm bubzelj (bub-zéljĭ) – agru-arburi njic di pãduri, tsi sh-u-adutsi cu-un trandafil, cu schinj, cu lilici mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi fructul arosh ca unã cireashi njicã; mãcesh, mucesh, arug, rug, zigrã, shipcã, culumbri, curubits
{ro: măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantier}
{en: wild rose}

§ bubzealã (bub-zeá-lã) sf bubzeali/bubzeale (bub-zeá-li) – poamili fapti di bubzel, aroshi sh-njits ca cireashili, acrishoari, cu multi simintsã mplini di peri sh-tuti deadun anvãliti cu-unã peaji aroshi; mãceashi, muceashi
{ro: măceaşă}
{fr: fruit de l’églantier}
{en: fruit made by the wild rose}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pilivuri/pilivure

pilivuri/pilivure (pi-li-vú-ri) sf pilivuri (pi-li-vúrĭ) – arburic tsi sh-u-adutsi cu-un agru-trandafil (cu schinj, cu lilici aroshi, albi, trandafilii, icã galbini, sh-cu yimishi njits aroshi mplini di simintsã); plantã cu schinj, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã creashti cãtã nsus vãrã metru i doi (sh-poati s-facã yimishi ca amurili, znjurili, etc.); arug, rug, zigrã
{ro: rug de munte}
{fr: framboisier}
{en: raspberry bush}
ex: si nchidicã di pilivuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

rug1

rug1 (rúgŭ) sm rudz (rúdzĭ) – arburic tsi sh-u-adutsi cu agru-trandafilã (cu schinj, cu lilici aroshi, albi, trandafilii, icã galbini sh-cu yimishi njits aroshi mplini di simintsã); numã tsi s-da la multi turlii di planti cu schinj, tsi s-trag azvarna pri loc (icã crescu cãtã nsus vãrã metru i doi sh-poati s-facã yimishi ca amurili, znjurili, etc.; arug, pilivuri, zigrã, mãcesh, bubzel;
(expr: ãlj tricu ruglu prit nari, nu va sã shtibã di el = easti nvitsat cu taxirãtsli tsi-lj cad pri cap)
{ro: rug, măceş}
{fr: églantier, framboisier, ronce}
{en: wild rose, raspberry bush, bramble bush}
ex: ca s-nu doarmã, lo un rug shi s-culcã pi el cã, ma loa s-doarmã, lu schina ruglu shi s-dishtipta; s-avinj ljepurli tu rug; arucai pi rug circeafea tra si s-usucã

§ arug (a-rúgŭ) sm arudz (a-rúdzĭ) – (unã cu rug1)
ex: s-hãrnea cu amuri di pi arug (pilivuri); ai, nã featã dupã-arug; eara un arug (arburic) di schinj; tu pãdurli di arudz; tu arug sta ascumtu ljepurli; seaminã arudz shi schinj; frundza di arudz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zigrã

zigrã (zí-grã) sf zigri/zigre (zí-gri) – arburic tsi sh-u-adutsi cu un agru-trandafil (cu schinj, cu lilici aroshi, albi, trandafilii, icã galbini sh-cu yimishi njits aroshi mplini di simintsã); plantã cu schinj, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã creashti cãtã nsus vãrã metru i doi (sh-fatsi amuri, znjuri, etc.); arug, rug, pilivuri
{ro: rug, măceş}
{fr: églantier, framboisier, ronce}
{en: wild rose, raspberry bush, bramble bush}
ex: gardu di zigrã (di-arug)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã