(expr: cãt s-lj-agiungã, cãt loc va s-lja sãrma tu stumahi)?; cãndu mi minduescu cãt lucru am, mi-acatsã heavra
(expr: canda lãndzidzãscu); acãtsat casã
(expr: loat casã cu nichi)?; pri mini mi-acatsã
(expr: ãnchisi s-mi doarã) tu lingurici; li mãcã! si-lj s-acatsã!
(expr: s-lj-armãnã tu grumadz); cu nãs nu putem s-n-acãtsãm
(expr: s-nã ncãrligãm, s-nã nciupãm; s-n-acãtsãm la ntreatsiri); acãtsã
(expr: cãdzu greauã) eapa cu nãs; mi-acãtsai
(expr: dada-nj cãdzu greauã cu mini) tru paranomãlj; nu lu-acatsã mintea
(expr: nu-achicãseashti, nu aducheashti); s-acãtsã
(expr: sicã, dãmlusi) di mãnj sh-di cicioari; lu-acatsã
(expr: ãlj sta ghini) armatli; lj-acãtsã ghini
(expr: vidzu hãiri cu) minciuna; lãili stranji mi-acatsã
(expr: nj-sta ghini); apa nu lu-avea acãtsatã
(expr: nu lj-avea faptã ghini); mi-acatsã
(expr: mi fatsi s-vom) amarea; bãgarã s-acatsã aloaturli trã numtã
(expr: si sã ndreagã trã numtã); lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: s-nãiri multu, s-inãtusi multu, timusi multu); s-avea acãtsatã di peri
(expr: s-avea ncãrligatã, nciupatã); muljari tsi lj-acatsã mãna di tuti
(expr: shtii s-facã multi lucri, cu mãsturilji, lishor sh-cum lipseashti); s-afirea s-nu lj-acatsã luna
(expr: s-nu-agiungã noaptea-amãnat); nu lu-acãtsa loclu
(expr: nu putea si sta tu-un loc; nu-l tsãnea, nu lu-avea loclu); zboarãli a tali acãtsarã loc
(expr: avurã griutati, featsirã lucrul tsi lipsea); nj-spunea cã la izvur acãtsarã feata aestã
(expr: u ncãlicarã, u-ambãirarã); cãldãrusha easti-acãtsatã
(expr: s-arsi pri foc) cu lapti; biu unã scafã di yin shi lu-acãtsã
(expr: lu-andrãlãsi, l-featsi sã-lj yinã mintsãli deavãrliga, lu mbitã); cum lu vidzu, acãtsã guvili
(expr: s-ascumsi); easti acãtsat cu mãyii
(expr: lj-si featsirã mãyi) di nu easti ghini; etc. etc.

§ acãtsat (a-cã-tsátŭ) adg acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsats (a-cã-tsátsĭ), acãtsati/acãtsate (a-cã-tsá-ti) – harea tsi u-ari un tsi easti acãtsat; tsi easti bãgat tu mãnã; loat, apucat, apcat, spindzurat, nchisit, etc.
{ro: agăţat, prins, ocupat}
{fr: accroché, attrapé, saisi, occupé}
{en: caught, occupied, started}
ex: suntu acãtsati (loati) cãljurli; cu mãnjli acãtsati (di lucru); ficiori acãtsats
(expr: a curi dadã avea cãdzutã greauã) Sãmbãta; tsi-ai di cãntsã acãtsat (mãrãnat)?

§ acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) sf acãtsãri (a-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu acatsã cariva icã s-acatsã tsiva; loari, apucari, apcari, spindzurari, nchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a agăţa, de a prinde, de a ocupa; agăţare, prindere, ocupare}
{fr: action d’accrocher, d’attraper, de saisir, d’occuper}
{en: action of catching, of occupying, of starting}
ex: nã acãtsam cu acãtsarea; tãmbarea vrea acãtsari (spindzurari di penurã)

§ neacãtsat (nea-cã-tsátŭ) adg neacãtsatã (nea-cã-tsá-tã), neacãtsats (nea-cã-tsátsĭ), neacãtsati/neacãtsate (nea-cã-tsá-ti) – tsi nu easti acãtsat; tsi nu-ari lucru; niloat, neapucat, nispindzurat, ninchisit, etc.
{ro: care nu este agăţat (prins, ocupat); neagăţat}
{fr: qui n’est pas pris, qui ne pas attrapé; inoccupé, chômeur}
{en: who is not caught (occupied); unemployed}
ex: ãl leagã di doi calj neacãtsats (tsi nu eara acãtsats; dit irghilii); easti neacãtsat (nu-ari lucru, shadi tutã dzua)

§ neacãtsari/neacãtsare (nea-cã-tsá-ri) sf neacãtsãri (nea-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-acatsã icã nu s-acatsã tsiva; niloari, neapucari, nispindzurari, ninchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu agăţa, de a nu prinde, de a nu ocupa}
{fr: action de ne pas attraper, de ne pas saisir, de ne pas occuper}
{en: action of not catching, of not occupying, of not starting}

§ acãtsãturã (a-cã-tsã-tú-rã) sf acãtsãturi (a-cã-tsã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acatsã tsiva; atsea tsi ari acãtsatã un; apucãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.; (fig: acãtsãturã = (i) stihimã; (ii) itii, sibepi, furnjii; (iii) alatusi, nindriptati)
{ro: agăţătură, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: catch, grasp, bad habit}
ex: lj-aflai unã acãtsãturã (fig: furnjii)

§ discats (dis-cátsŭ) (mi) vb I discãtsai (dis-cã-tsáĭ), discãtsam (dis-cã-tsámŭ), discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) – scot (ljau, dipun, etc.) un lucru di-aclo iu easti acãtsat (spindzurat);
(expr: hiu discãtsat = nu-am lucru)
{ro: desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: décrocher}
{en: unhook, take down}
ex: discatsã-nj giuplu di pi penurã

§ discãtsat (dis-cã-tsátŭ) adg discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsats (dis-cã-tsátsĭ), discãtsati/discãtsate (dis-cã-tsá-ti) – (lucru) tsi easti scos di-aclo iu eara acãtsat; (loclu) di iu easti loat un lucru spindzurat; fui discãtsat
(expr: nu-avui lucru) tutã veara
{ro: desprins (de unde este agăţat)}
{fr: décroché}
{en: unhooked, taken down}

§ discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) sf discãtsãri (dis-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discatsã un lucru
{ro: acţiunea de a desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: action de décrocher}
{en: action of unhooking, of taking down}

ex: cu tsi si zixeashti coaja di ou?; zixi peaja di ou cu tsara di mortu

§ zixit (zic-sítŭ) adg zixitã (zic-sí-tã), zixits (zic-sítsĭ), zixiti/zixite (zic-sí-ti) – (lucru) tsi easti misurat tra si s-aflã cãt ãngreacã; ziyisit, zigãsit, yixit, yisit
{ro: cântărit; balansat, echilibrat}
{fr: pesé; pondéré, équilibré}
{en: weighed, balanced}
ex: easti zixit cu ziga-atsea marea

§ zixiri/zixire (zic-sí-ri) sf zixiri (zic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-zixeashti tsiva; ziyisiri, zigãsiri, yixiri, yisiri
{ro: acţiunea de a cântări; de a balansa, de a echilibra; cântărire, balansare, echilibrare}
{fr: action de peser; de pondérer, d’équilibrer; pesage, pesée}
{en: action of weighing, of balancing}

§ nizixit (ni-zic-sítŭ) adg nizixitã (ni-zic-sí-tã), nizixits (ni-zic-sítsĭ), nizixiti/nizixite (ni-zic-sí-ti) – tsi nu easti zixit tra si s-aflã cãt ngreacã
{ro: necântărit; neechilibrat}
{fr: qui n’est pas pesé}
{en: that has not been weighed}

§ nizixi-ri/nizixire (ni-zic-sí-ri) sf nizixiri (ni-zic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu-s zixeashti tsiva
{ro: acţiunea de a nu cântări; de a nu echilibra}
{fr: action de ne pas peser}
{en: action of not weighing}

§ zigãsescu (zi-gã-sés-cu) (mi) vb IV zigãsii (zi-gã-síĭ), zigãseam (zi-gã-seámŭ), zigãsitã (zi-gã-sí-tã), zigãsiri/zigãsire (zi-gã-sí-ri) – (unã cu zixescu)
ex: zigãsii saclu sh-aflai cã ari 34 di ucadz; mi zigãsii ti Ayiu-Yioryi; zigãsea-ti
(expr: minduea-ti ma ghini shi pãpsea niheamã) cu hãrgili, cã va s-armãnj cu dzeadzitlu n gurã

§ zigãsit (zi-gã-sítŭ) adg zigãsitã (zi-gã-sí-tã), zigãsits (zi-gã-sítsĭ), zigãsiti/zigãsite (zi-gã-sí-ti) – (unã cu zixit)

§ zigãsiri/zigãsire (zi-gã-sí-ri) sf zigãsiri (zi-gã-sírĭ) – (unã cu zixiri)

§ ziyisescu (zi-yi-sés-cu) (mi) vb IV ziyisii (zi-yi-síĭ), ziyiseam (zi-yi-seámŭ), ziyisitã (zi-yi-sí-tã), ziyisiri/ziyisire (zi-yi-sí-ri) – (unã cu zixescu)

§ ziyisit (zi-yi-sítŭ) adg ziyisitã (zi-yi-sí-tã), ziyisits (zi-yi-sítsĭ), ziyisiti/ziyisite (zi-yi-sí-ti) – (unã cu zixit)

§ ziyisi-ri/ziyisire (zi-yi-sí-ri) sf ziyisiri (zi-yi-sírĭ) – (unã cu zixiri)

§ yixescu (yic-sés-cu) (mi) vb IV yixii (yic-síĭ), yixeam (yic-seámŭ), yixitã (yic-sí-tã), yixiri/yixire (yic-sí-ri) – (unã cu zixescu)
ex: lu yixii ti Ayiu-Yioryi sh-vinji 47 di ucadz; yixea-ts zborlu
(expr: nu zbura lishor, fãrã ta s-mindueshti ghini; minduea ghini tsi dzãts)

§ yixit (yic-sítŭ) adg yixitã (yic-sí-tã), yixits (yic-sítsĭ), yixiti/yixite (yic-sí-ti) – (unã cu zixit)

§ yixiri/yixire (yic-sí-ri) sf yixiri (yic-sírĭ) – (unã cu zixiri)

§ yisescu1 (yi-sés-cu) (mi) vb IV yisii (yi-síĭ), yiseam (yi-seámŭ), yisitã (yi-sí-tã), yisi-ri/yisire (yi-sí-ri) – (unã cu zixescu)
ex: yisits-lu (zixits-lu); ari yisitã (zixitã) ixichi

§ yisit1 (yi-sítŭ) adg yisitã (yi-sí-tã), yisits (yi-sítsĭ), yisiti/yisite (yi-sí-ti) – (unã cu zixit)

§ yisiri1/yisire (yi-sí-ri) sf yisiri (yi-sírĭ) – (unã cu zixiri)