DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acats

acats (a-cátsŭ) (mi) vb I acãtsai (a-cã-tsáĭ), acãtsam (a-cã-tsámŭ), acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) – bag tu mãnã, ljau, apuc, spindzur; mi curdusescu, mi-ashternu, mi-acoapir; nchisescu (s-fac tsiva, sã zburãscu, s-amin tufechi, etc.), ahiurses-cu, ahiurhescu, apãrnjescu, nchiseashti s-sugã (natlu);
(expr:
1: acats casã = ljau cu nichi unã casã;
2: mi-acatsã caplu; mi-acatsã heavra; mi-acatsã tu lingurici; etc. = nchiseashti s-mi doarã caplu; hivrescu; nchiseashti s-mi doarã tu lingurici, etc.
3: acats guvili = fug sh-mi-ascundu;
4: nj-acatsã mintea = aduchescu lishor, hiu dishteptu pirã;
5: nji s-acatsã (tu gurmadz) = nj-armasi tsiva (nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari i altutsiva) tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit;
6: tsi s-lj-acatsã = easti multu putsãn shi nu lj-agiundzi, nu-l saturã;
7: s-acãtsã (di mãnj, di cicioari, di gurã, etc.) = sicã, dãmlusi di cicioari, mãnj, gurã, etc.;
8: acats corlu = intru s-gioc tu cor;
9: lu-acatsã (stranjili) = ãlj sta ghini (stranjili);
10: nu mi-acatsã loclu = nu-am arãvdari, nu am isihii, canda ashteptu si s-facã tsiva;
11: mi-acatsã amarea = ãnj yini s-versu, s-vom;
12: mi-acãtsã yinlu = mi mbitai; nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga;
13: mi-acats di peri = acats s-mi bat, s-mi-anciup;
14: lj-acatsã mãna = poati s-facã lucru bun; easti bun la fãtsearea-a unui lucru;
15: li-acats aloaturli cu cariva = mi fac bun oaspi cu cariva;
16: li-acats aloaturli trã numtã = mi ndreg trã numtã;
17: acatsã loc = fatsi lucrul tsi lipseashti, ngreacã; etc. etc.;
18: s-acatsã tengirea (pri foc) = s-ardi fundul di tengiri, s-afumã tengirea;
19: mi-acatsã dratslji (di ureclji) = mi-aprindu foc, mi nãirescu multu;
20: u-acats feata = u bag feata tu-ashtirnut, u-ambair, u ncalic, u nitinjisescu;
21: acatsã njic = (muljarea) cadi greauã (tra s-facã njic);
22: lu-acats cu mãyi = lj-fac mãyi sh-nu mata poati si sh-facã lucrul di-aradã;
24: mi-acats stihimã = mi-aduchescu cu cariva cu cari nu hiu sinfuni ti-un lucru ca, atsel tsi nu ari ndriptati s-da tsiva (di-aradã paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, dupã tsi va s-aflãm deadun cum easti lucrul dealihea; bag stihimã;
25: nj-acatsã ghini = ved hãiri, am prucuchii)
{ro: agăţa, prinde, începe}
{fr: accrocher, attraper, saisir, occuper, commencer}
{en: catch, occupy, start}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); i lu-adari un lucru, i nu ti-acatsã (nu lu nchisea); di tsi s-acatsã, s-usucã; lu-acãtsãm (ãl bãgãm tu mãnã) tu pãduri; picurarlji acãtsarã (ãlj loarã, s-ashtirnurã tu) giuneapinjlji; cã va-acatsã (va s-acoapirã cu) neauã muntsãlj; di cu noaptea s-lucreadzã-acãtsarã (nchisirã); acãtsarã (ahiursirã) s-da cap; foclu acãtsã (ãnchisi si s-aprindã); intrai tu cor shi u-acãtsai (u loai) di mãnã; di-altã parti acatsã corlu (apãrnjashti corlu; icã el/ea intrã tu cor); s-acãtsã di (agiundzi tu) muntsã; acãtsarã (nchisirã s-aminã) tufechi cu purintsãlj; natlu nu-acatsã (nu nchiseashti s-sugã); va ti-acats (va nj-ahãrzeshti ca unã) poartã; vituljlu gras tsi nu lu-acatsã (nu lu ncapi, nu poati s-lu misurã) zigha; lu-acãtsai (spindzurai) paltul di penurã; nã lai sãrmã, tsi s-lj-acatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bilcic

bilcic (bil-cícŭ) sn bilcitsi (bil-cí-tsi) shi bilcicuri (bil-cí-curĭ) – nelu cu cari si spindzurã bratslu di zighã; serghi, mushtuc, stumbu
{ro: belciug de cântar}
{fr: anneau de balance romaine}
{en: end ring of a steelyard (roman balance) arm}
ex: tsi-i njic cãt oulu sh-poati cãt boulu (angucitoari: bilciclu di la cãntari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muciuc

muciuc (mu-cĭúcŭ) sn muciutsi/muciutse (mu-cĭú-tsi) – limba di la zighã
{ro: limbă de cântar}
{fr: fléau (bras de balance)}
{en: beam (arm of a balance)}
ex: ca muciuc di zighã

§ mãciuc (mã-cĭúc) sn mãciutsi/mãciutse (mã-cĭú-tsi) – varlu (greatsa) a lucrului tu cari easti bãgat (nvilit, ãncljis, tsãnut, etc.) un lucru tsi s-yixeashti; darã, tarã
{ro: daraua dela cântărit}
{fr: tare}
{en: allowance for weight}

§ mushtuc (mush-túcŭ) sn mushtutsi/mushtutse (mush-tú-tsi) – nelu cu cari si spindzurã bratslu di zighã; bilcic, serghi, stumbu
{ro: belciug de cântar}
{fr: anneau de balance romaine}
{en: end ring of the arm of a roman balance}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

serghi/serghe

serghi/serghe (sér-ghi) sf serghi (sér-ghi) – nelu cu cari si spindzurã bratslu di zighã; nelu cu cari s-acatsã un cãtinar cu cari sã ncljidi tsiva; bilcic, mushtuc, stumbu
{ro: belciug de cântar}
{fr: anneau de balance romaine}
{en: end ring of the arm of a roman balance}
ex: acatsã serghea cu cãtinarlu ghini, tra s-nu-armãnã usha dishcljisã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zigã

zigã (zí-gã shi zighã) sf ziyi (zíyĭ) – hãlati (cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru), faptã di dauã bratsã (tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari shtim cãt greali suntu sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-aflãm cãt greu easti); itsi hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru; cãntari, palandzã, pãlandzã, staterã, stãtiri, tirizii, vizne, vizine, zivine;
(expr:
1: om cu zigã (n brãn) = (i) om tsi easti ndreptu, cu tutã mintea, tsi giudicã sh-mindueashti ghini, om ligat la minti; (ii) om tsi mutreashti s-lj-aspargã paradzlji cum lipseashti, cari nu easti scljinciu ma nitsi spatal;
2: shed pi zigã = mi aflu tu-unã stari di niminari (stau sh-nu cad ni di-unã parti ni di-alantã, shed ashi cum s-aflã tu-unã palandzã lucrul tsi ngreacã tamam cãt ãngreacã cumãtsli di her); shed pi tirizii;
3: imnu cu ziga n brãn = li fac tuti cu misurã; escu icunom, nu-aspargu paradzlji pi vimtu; escu om ndreptu sh-nu fac strãmbãtãts, etc.;
4: easti cu ziga ma nafoarã = nu u-ari mintea tutã, nu mindueashti ndreptu, li ari chirutã, easti glar)
{ro: cântar, balanţă romană; echilibru}
{fr: balance romaine; équilibre}
{en: scale (to measure weights), steelyard; equilibrium}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); noi avem dauã ziyi, unã mari sh-unã njicã; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn; shadi pi zigã
(expr: shadi niminat sh-nu cadi di-unã parti i di-alantã); nu easti nichezã, ma cu ziga n bãrnu
(expr: lj-aspardzi paradzlji cu minti, nu easti spatalã); shi giumertlãchea lipseashti s-aibã ziga n brãn
(expr: s-aibã misurã); tri tuti am zigã
(expr: li fac tuti cu misurã); cu ziga ma nafoarã
(expr: tsi li ari chirutã, tsi easti glar)

§ zixescu (zic-sés-cu) (mi) vb IV zixii (zic-síĭ), zixeam (zic-seámŭ), zixitã (zic-sí-tã), zixiri/zixire (zic-sí-ri) – cu agiutorlu-a unei zigã, aflu cãt ãngreacã un lucru; trag tu zigã (cãntari); ziyisescu, zigãsescu, yixescu, yisescu;
(expr: zixescu un lucru (zborlu, fapta, etc.) = caftu s-aflu, minduescu ghini, giudic ndreptu tra si shtiu cãt ahãrzeashti dealihea un lucru, zbor, faptã, etc.)
{ro: cântări; balansa, echilibra}
{fr: peser; pondérer, équilibrer}
{en: weigh, balance}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn