|
|
zigãsescu
zigãsescu (zi-ghã-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu zigã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zigãzigãsiri/zigãsire
zigãsiri/zigãsire (zi-ghã-sí-ri) sf – vedz tu zigã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zigãzigãsit
zigãsit (zi-ghã-sítŭ) adg – vedz tu zigã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zigãzigã
zigã (zí-gã shi zighã) sf ziyi (zíyĭ) – hãlati (cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru), faptã di dauã bratsã (tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari shtim cãt greali suntu sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-aflãm cãt greu easti); itsi hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru; cãntari, palandzã, pãlandzã, staterã, stãtiri, tirizii, vizne, vizine, zivine;
(expr:
1: om cu zigã (n brãn) = (i) om tsi easti ndreptu, cu tutã mintea, tsi giudicã sh-mindueashti ghini, om ligat la minti; (ii) om tsi mutreashti s-lj-aspargã paradzlji cum lipseashti, cari nu easti scljinciu ma nitsi spatal;
2: shed pi zigã = mi aflu tu-unã stari di niminari (stau sh-nu cad ni di-unã parti ni di-alantã, shed ashi cum s-aflã tu-unã palandzã lucrul tsi ngreacã tamam cãt ãngreacã cumãtsli di her); shed pi tirizii;
3: imnu cu ziga n brãn = li fac tuti cu misurã; escu icunom, nu-aspargu paradzlji pi vimtu; escu om ndreptu sh-nu fac strãmbãtãts, etc.;
4: easti cu ziga ma nafoarã = nu u-ari mintea tutã, nu mindueashti ndreptu, li ari chirutã, easti glar)
{ro: cântar, balanţă romană; echilibru}
{fr: balance romaine; équilibre}
{en: scale (to measure weights), steelyard; equilibrium}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); noi avem dauã ziyi, unã mari sh-unã njicã; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn; shadi pi zigã
(expr: shadi niminat sh-nu cadi di-unã parti i di-alantã); nu easti nichezã, ma cu ziga n bãrnu
(expr: lj-aspardzi paradzlji cu minti, nu easti spatalã); shi giumertlãchea lipseashti s-aibã ziga n brãn
(expr: s-aibã misurã); tri tuti am zigã
(expr: li fac tuti cu misurã); cu ziga ma nafoarã
(expr: tsi li ari chirutã, tsi easti glar)
§ zixescu (zic-sés-cu) (mi) vb IV zixii (zic-síĭ), zixeam (zic-seámŭ), zixitã (zic-sí-tã), zixiri/zixire (zic-sí-ri) – cu agiutorlu-a unei zigã, aflu cãt ãngreacã un lucru; trag tu zigã (cãntari); ziyisescu, zigãsescu, yixescu, yisescu;
(expr: zixescu un lucru (zborlu, fapta, etc.) = caftu s-aflu, minduescu ghini, giudic ndreptu tra si shtiu cãt ahãrzeashti dealihea un lucru, zbor, faptã, etc.)
ac
ac (ácŭ) sn atsi/atse (á-tsi) – unã hãlati njicã shi suptsãri di cilechi, cu-unã mitcã tu-un capit sh-unã guvã (ureaclji) tu-alantu, prit cari s-treatsi hirlu ti cuseari lucri; alti hãlãts (ca aclu di chin) tsi sh-u-aduc cu-un ac di cuseari; (fig:
1: ac; dit ac = cuseari; cusut; expr:
2: ac cu cap = ac tsi nu easti ti cuseari (cã nu-ari guvã shi sh-u-adutsi cu unã penurã cã ari un cap di-unã parti) ma ti-acãtsari un stranj;
3: ac yiftescu = ac mari shi gros;
4: ac di flurii = bair di galbini;
5: guva di ac, ureaclja di ac, coaca-a aclui = guva di ac prit cari s-treatsi hirlu di cuseari; mãgheauã;
6: nj-da atsi prit trup (mãnj, cicioari, etc.) = aduchescu ca atsi (hiori, ntsãpãturi, furnits) tsi-nj trec prit trup;
7: lunjinã, s-trets tu ac = multã lunjinã;
8: pãn di ac = tuti, nu-alasã tsiva dip)
{ro: ac}
{fr: aiguille (à coudre, de pin)}
{en: needle}
ex: njic escu, drac nj-escu tutã lumea nvescu (angucitoari: aclu); pulj cu coada lungã, lungã shi minutã (angucitoari: aclu cu hir); njic i el, tradzi grenda dupã el (angucitoari: aclu cu hir); un pulj cu matsãli azvarna (angucitoari: aclu cu hir); unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); di aumbra di ac, casã nu fats; si ntsapã cu un ac di chin; dã-nj un ac cu cap; stranji noauã dit ac (fig: mizi ishiti dit ac, cusuti di curundu); arucã atsi multi (fig: coasi multu); inglezlu-i ac (ãntsapã, ambuirã); luna eara lunjinoasã, s-trets tu ac
(expr: multu lunjinoasã, cã puteai s-lu trets hirlu prit guva-a aclui); bãneadzã cu aclu (fig: cu cusearea); nj-da atsi prit mãnj; pãn tu ac (tuti, pãnã sh-aclu, nu-alãsarã tsiva dip) ãlj deadirã
§ acar (a-cárŭ) sf acari/acare (a-cá-ri) – cutii di lemnu tu cari nicuchira sh-tsãni atsili
{ro: cutie cu ace}
{fr: boîte à aiguilles}
{en: needle box}
aeari
aeari (a-ĭá-ri) sf aeri (a-ĭérĭ) – mutrirea-a zigãljei tra si s-veadã ma s-yixeascã ghini; atsea tsi-l fatsi un lucru (cãntari, sãhati, minti, etc.) s-hibã tamam cum lipseashti; minti (giudicatã) tamam (bunã, cum lipseashti);
(expr: nj-yin tu aeari = di-aclo iu li-aveam chirutã, aduchescu tora tsi s-fatsi deavãrliga di mini)
{ro: aiar, exactitu-dinea unei balanţe, a unui ceas, a unui spirit, etc.; raţionament}
{fr: exactitude d’une balance, d’une montre, d’un esprit; raison; jugement}
{en: accuracy of a balance (watch, reasoning, etc.)}
ex: loai aearea a cãntariljei (s-ved ma s-yixeascã cum lipseashti); feci aeari cãntarea; lo si sh-yinã tu aeari
(expr: s-aducheascã tsi s-fatsi deavãrliga, cã sh-u ari tutã mintea tamam); u chirush aearea (mintea, giudicata)
areati/areate
areati/areate (a-reá-ti) sm arets (a-rétsĭ) – birbec i cal mascur (di-aradã di dãmarã bunã) tsi nu easti ciucutit (dzigãrit, shutsãt); arãeati, at, hat
{ro: berbec, armăsar}
{fr: bélier, etalon}
{en: ram, stallion}
ex: cal areati (cal niciucutit, nidzigãrit); stearpi fãrã di arets (birbets)
§ arãeati/arãeate (a-rã-ĭá-ti) sm arãets (a-rã-ĭétsĭ) – (unã cu areati)
arungaci
arungaci (a-run-gácĭŭ) sm, adg (mash masculin) arungaci (a-run-gácĭ) – cal tsi nu easti dzigãrit (ciucutit, shutsãt) ghini; cal tsi easti pi giumitati dzigãrit
{ro: râncaci; cal pe jumătate castrat}
{fr: monochirde; cheval partiellement castré}
{en: partially castrated}
ex: cal arungaci
ascuchescu
ascuchescu (as-cu-chĭés-cu) vb IV ascuchii (as-cu-chíĭ), ascu-cheam (as-cu-chĭámŭ), ascuchitã (as-cu-chí-tã), ascuchiri/as-cuchire (as-cu-chí-ri) – scot (talj) hãlãtsli (mãdularili) sixuali bãrbãteshti (i muljireshti) ashi cã omlu (pravda) nu mata poati s-facã njits; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu, shuts
{ro: castra}
{fr: castrer, châtrer}
{en: castrate}
ex: lu-ascuchi (l-ciucuti, l-dzigãri) calu
§ ascuchit (as-cu-chítŭ) adg ascuchitã (as-cu-chí-tã), ascuchits (as-cu-chítsĭ), ascuchiti/ascuchite (as-cu-chí-ti) – (omlu i pravda) a curi ãlj s-ari scoasã hãlãtsli sexuali sh-nu poati s-mata facã njits; scuchit, ciucutit, dzigãrit, shutsãt; gagur, gãgur, munuh, monoh, scupac, scupat, strif, hudum, hadum
{ro: castrat}
{fr: castré, châtré}
{en: castrated}
§ ascuchiri/ascuchire (as-cu-chí-ri) sf ascuchiri (as-cu-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj si scoasirã a omlui (a pravdãljei) hãlãtsli sexuali di nu mata poati s-facã njits; scuchiri, ciucutiri, dzigãriri, shutsãri
{ro: acţiunea de a castra}
{fr: action de castrer, de châtrer}
{en: action of castrating}
§ scuchescu (scu-chĭés-cu) vb IV scuchii (scu-chíĭ), scucheam (scu-chĭámŭ), scuchitã (scu-chí-tã), scuchiri/scuchire (scu-chí-ri) – (unã cu ascuchescu)
§ scuchit (scu-chítŭ) adg scuchitã (scu-chí-tã), scuchits (scu-chítsĭ), scuchiti/scuchite (scu-chí-ti) – (unã cu ascuchit)
§ scuchiri/scuchire (scu-chí-ri) sf scuchiri (scu-chírĭ) – (unã cu ascuchiri)
§ scupat (scu-pát) sm, adg (mash masculin) scupats (scu-pátsĭ) – (birbec, tsap, etc.) a curi ãlj si scoasirã hãlãtsli (mãdularli) sexuali sh-nu poati s-u-alasã unã feaminã greauã; scupac, dzigãrit, ciucutit, ascuchit, scuchit, shutsãt; munuh, monoh, gagur, gãgur, strif, hudum, hadum
{ro: (ţap, berbec) castrat}
asman
asman (as-mánŭ) sm asmanj (as-mánjĭ) – birbec tsi easti mash pi giumitati ciucutit (dzigãrit, shutsãt, scuchit)
{ro: berbec pe jumătate jugănit}
{fr: bélier à moitié châtré}
{en: half castrated ram}
at1
at1 (átŭ) sm ats (átsĭ) –
1: cal;
2: cal mascur tsi nu fu ciucutit (dzigãrit, shutsãt); hat, areati; arãeati;
(expr: atslji s-bat shi tarlji pat = un stipseashti ma altu, fãrã stepsu, u pati)
{ro: cal; armăsar}
{fr: cheval; etalon}
{en: horse; stallion}
ex: tsintsi ats, binetslj-a lui; grambolu s-pari ca atlu (areatili) cu fãrnu; acumpãrai un at
§ hat (hátŭ) sm hats (hátsĭ) – (unã cu at1)
ex: eara ncãlar pi-un hat (areati) albu tsi mãca niori
bat1
bat1 (bátŭ) (mi) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) –
1: agudescu (dipriunã cu bushlu, cu mãna, cu cioclu, etc. tsiva i pri cariva); asun (cloputlu, la poartã, etc.); dau unã bãteari (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.);
2: anãchisescu tu-unã alumtã; ãnvingu, azvingu, lj-u pot;
3: li scot gljindili sexuali (tri prãvdzã) tra s-u fac stearpã; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu;
4: nji sã ngroashi cheala di la mãnã (cãndu fac lucru greu cu mãna goalã) icã di la cicioari (cãndu imnu multu shi nu-nj si uidisescu ghini, pãputsãli); fac bãtãturi (la mãnã, cicior, etc.);
(expr:
1: mi bat di iuva = mi min di iuva, mi njishcu di iuva;
2: bat cãljurli = escu pit cãljuri, alag multu, cutriir prit multi locuri;
3: bat naljurea = zburãscu glãrinj, papardeli;
4: nj-bat caplu = minduescu, cilistãsescu, mi pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu multu tra s-aduchescu tsiva, sã-lj dau di cali a unui lucru;
5: nj-bati caplu cariva, mi bati la cap = nu mi-alasã isih, nj-dzãtsi (nj-caftã) dipriunã idyiul lucru;
6: nj-bati inima = inima-nj si minã, nj-ciucuteashti, canda-nj da cu cioclu, cã mi-aflu tu-unã mari singhinisi (sinhisi, imotsii), unã mari lãhtarã, etc.;
7: bat ocljilj = min peanili di oclji, agonja sh-di multi ori cu-arada;
8: bati grãndina = cadi grãndina, agudeashti loclu sh-aspardzi atseali tsi s-aflã pri el;
9: bati vimtul = ari vimtu, s-minã aera;
10: amarea bati tãlazi = amarea fatsi tãlazi, s-mutã tãlazi dit amari;
11: lj-bati prumuveara = lj-si duc tuti lucrili ambar;
12: s-ti batã Dumnidzãlu = s-ti pidipseascã (s-ti culãseascã, s-tsã u toarnã) Dumnidzãlu trã lucrili arali tsi nj-ai faptã;
13: bat laptili = cu bãtearea-a laptilui tu bãtin, scot umtul sh-lu fac laptili dalã;
14: lj-bãtu oara = lj-vinji oara;
15: cãnili bati = cãnili alatrã;
16: bat s-aflu = caftu s-aflu;
17: s-bat luchili (tu pãnticã) = nj-easti multã foami;
18: tini-l bats shi el sã ngrashi = tini vrei sã-lj ljai dit puteari shi el s-fatsi cama vãrtos, cama dishteptu, tu loc s-chearã, el amintã)
{ro: bate, suna, învinge, castra, face bătături}
{fr: battre, sonner, vaincre, chatrer, faire des cors, des callosités}
{en: beat, strike, ring (a door, a bell, etc.), vanquish, castrate, get calluses}
ex: u bãtea mãrata di featã; l-bãturã (lj-deadirã un shcop) aseara di-l featsirã pistili; Pisuderea cã nu s-bati (nu poati s-hibã azvimtu); cloputi di jali bãtea (asuna) prit surini; s-avdu cum bat (asunã) cloputli di la birbets; jilos cupiili (cloputli di la cupii) bat (asunã); bati (asunã) toaca-atsea di lemnu; cari sh-bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; bati (agudea-u, ciucutea-u) cheatra aestã cã easti ishitã; bati (agudea-l cu cioclu) herlu pãnã-i caldu (= zbor, dzãcã, pruverbu: fã-l un lucru cãndu lipseashti, unãshunã, nu lu-alasã tri ma nclo!); lji s-avea bãtutã mãnjli di teslã, di prioni; nu s-bãtea
bou
bou (bóŭ) sm boi (bóĭ) – pravdã di-a casãljei, tavru (bic, bugã) dzigãrit (ciucutit, shutsãt), mascurlu-a vacãljei, ma mari di ea, cari easti criscut trã carnea-a lui sh-ti lucrul greu tsi poati s-lu facã la agri (s-tragã aratrul sh-chera ncãrcatã cu grãni); (fig:
1: bou = om tsi nu para easti dishteptu, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi, tsi easti prostu, ahmac; expr:
2: bou s-dusi, bou vinji; s-dusi bou shi vinji vacã = dusi glar, prostu sh-vinji nãpoi unã soi;
3: l-bãgarã tu-a boilor = l-bãgarã tu-ahapsi;
4: om tsi lu-alimsirã boilji = om tsi nu-lj creashti barba, tsi easti spãn, chiosi;
5: cu un bou nu s-arã = tra s-lu fats un lucru va s-ai tut tsi-ts lipseashti;
6: tut boulu-l mãcã, sh-la coadã s-curmã = s-dzãtsi tr-atsel tsi-l fatsi tut lucrul, mash cã lucrul atsel njic dit soni tsi lipseashti fãtseari, nu poati s-lu bitiseascã;
7: azbuirã boulu = dusi, easti-un lucru tsi nu va si s-facã vãrãoarã;
8: dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
9: cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou = un lucru njic s-fatsi, cu chirolu, mari;
10: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi tut copuslu ma tu soni altu va-lj veadi hãirea; altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli;
11: tsãni-lj cicioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts omlu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini)
{ro: bou}
{fr: boeuf}
{en: ox}
ex: tsi-i njic cãt oulu sh-poati cãt boulu? (angucitoari: bilciclu, cãntarea); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); boulu s-leagã di coarni, omlu di limbã; boulu tradzi pluglu; si-lj pascu boilji; cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji; eshti un bou (fig: prostu, ahmac, pravdã)
§ buits (bu-ítsŭ) sm, sf, adg buitsã (bu-í-tsã), buits (bu-ítsĭ), buitsã (bu-í-tsã) – bou (vacã) njic; buici
{ro: bouţ}
{fr: petit boeuf}
{en: small ox}
ex: sh-asti buits (fig: niheam ca glareshcu); tinirili di tora suntu ca buits
§ buici (bu-ícĭŭ) sm buici (bu-ícĭ) – (unã cu buits)
cãntari3/cãntare
cãntari3/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru (faptã di dauã bratsã, tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari sã shtii cãt greali suntu sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-lj-aflãm greatsa, griutatea); itsi hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru; palandzã, pãlandzã, staterã, stãtiri, zigã, tirizii, vizne, vizine, zivine;
(expr:
1: trag tu cãntari = zighsescu;
2: u-ari (u-ari spindzuratã) cãntarea na lishoara = nu easti cu mintea ntreagã, nu para mindueashti ghini; zburashti mash glãrinj)
{ro: cântar, balanţă romană}
{fr: balance romaine}
{en: scale (to measure weights), steelyard}
ex: tsi-i njic cãt oulu sh-poati cãt boulu? (angucitoari: cãntarea); necã moartã, necã yii mash coada lj-adilji (angucitoari: cãntarea); l-plãteashti cu-ahãti liri cãt tradzi nãs tu cãntari (cãt zighseashti); u-avea cãntarea spindzuratã na lishoara
(expr: nu para minduea ghini; u-avea mintea ca lishoarã; zbura mash glãrinj); cãntarea u-avets di na lishoara
(expr: nu para minduits cum lipseashti; u-avets mintea ca lishoarã; zburãts glãrinj); tradzi greu tu cãntari (yi-xeashti multu)
§ cãntãrgi (cãn-tãr-gí) sm cãntãrgeadz (cãn-tãr-gĭádzĭ) – un tsi yixeashti trã el icã, tu chirolu veclju, trã altsã
{ro: cantaragiu}
{fr: peseur public}
{en: public weigher}