|
|
zicljar
zicljar (zi-cljĭárŭ) adg zicljarã (zi-cljĭá-rã), zicljari (zi-cljĭárĭ), ziclja-ri/zicljare (zi-cljĭá-ri) – atsel tsi tseari (caftã) sã-lj si da tsiva geaba (cã nu poati sã plãteascã, cã easti ftoh, agiun shi nu-ari tsi s-mãcã, etc.); tsiritor, tsiritonj, tsiripãni, tsãrãpãn, dicunjar, pitaci, proseac
{ro: cerşetor}
{fr: mendiant}
{en: beggar}
ex: s-nu ai sã-lj dai tsiva al zicljarlui (a tsiritorlui), nu lj-aspuni portsã, cã li veadi nãs
dicunjar
dicunjar (di-cu-njĭárŭ) sm, sf, adg dicunjarã (di-cu-njĭá-rã), dicunjari (di-cu-njĭárĭ), dicunjari/dicunjare (di-cu-njĭá-ri) – atsel tsi tseari (caftã) sã-lj si da tsiva geaba (cã nu poati sã plãteascã, cã easti ftoh, agiun shi nu-ari tsi s-mãcã, etc.); tsiritor, tsiritonj, tsiripãni, tsãrãpãn, proseac, pitaci, zicljar
{ro: cerşetor}
{fr: mendiant}
{en: beggar}
ex: vidzush dicunjar (tsiritor), dzã-lj grec!; dicunjar s-ti ved; un dicunjar treatsi sh-priningã usha-a lor, bagã caplu nãuntru sh-acatsã s-tsearã
§ dicunji/dicunje (di-cú-nji) sf dicunj (di-cúnjĭ) – atsea tsi fatsi dicunjarlu cãndu caftã sã-lj si da tsiva geaba
{ro: cerşire}
{fr: mendicité, gueuserie}
{en: beggary, begging}
ex: aflats tu aljurari ca dicunjarli tu dicunji
disagã
disagã (di-sá-gã) sf disãdz (di-sắdzĭ) – tastru tsi ari dauã pãrtsã (oclji, ureclji di disagã), trã bãgari lucri, sh-tra si s-poartã ma lishor dinanumirea (pri shaua di pri cal); tisagã, bisagã; multimea di lucri tsi intrã tu-unã disagã mplinã;
(expr:
1: oclju (ureaclji) di disagã = unã di dauãli pãrtsã a disagãljei iu s-bagã lucri;
2: om cu disaga di gushi = tsiritor, tsiritonj, tsãrãpãn, tsãrãpãni, dicunjar, proseac, pitaci, zicljar;
3: yini cu disaga mplinã = adutsi multi sh-di tuti)
{ro: desagă}
{fr: besace}
{en: double bag}
ex: tu un oclju di disagã am ordzu; disãdz greali di flurii; yinea cu disãdzli nanumirea
§ tisagã (ti-sá-gã) sf tisãdz (ti-sắdzĭ) – (unã cu disagã)
ex: nj-deadi nã tisagã; cicioarili, tu-unã tisagã di cinushi li tsãnea, s-nu lji ngljatsã; dupã tsi lo nã tisagã cu pãni, lj-u deadi cãtrã la mandrã; cicioarili, un tr-un oclju di tisagã, alantu tu-alantu oclju di tisagã; vinji cu tisaga di gushi
(expr: ca un tsiritor)
§ bisagã (bi-sá-gã) sf bisãdz (bi-sắdzĭ) – (unã cu disagã)
ex: arucã bisãdzli pi blãncul a calui
pitaci
pitaci (pi-tácĭŭ) sm pitaci (pi-tácĭ) – atsel tsi tseari (caftã) sã-lj si da tsiva geaba (cã nu poati sã plãteascã, cã easti ftoh, agiun shi nu-ari tsi s-mãcã, etc.); tsiritor, tsiritonj, tsiripãni, tsãrãpãn, dicunjar, proseac, zicljar
{ro: cerşetor}
{fr: mendiant}
{en: beggar}
ex: un orbu, un pitaci (dicunjar, tsiritor); azgunja pitacilj-atselj cari au ma multu nietea s-furã icã s-tsearã
poartã
poartã (pŭár-tã) sf portsã (pór-tsã) – ushi (di-aradã ma mari sh-ma greauã ca di usha dit casã) prit cari s-intrã tu-un ubor (avlii, cãsãbã, tsitati, etc.); purtitsã, pãrnishcã, ushi; (fig:
1: poartã = loc prit cari s-intrã iuva, tu-unã vali, tu suflitlu-a unui, etc.; expr:
2: tuti portsãli suntu a lui = s-dutsi la tuts, la tuti casili;
3: mi-acats di poartã mari = mi-acats di om cu-anami, mi leg di soi bunã, di fumealji bunã, di ugeachi, di scarã analtã;
4: grea pri poartã, s-avdã pãltirea = dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz; bats fireasta (firida) s-aducheascã usha; bati sumarlu, s-aducheascã gumarlu)
{ro: poartă}
{fr: porte (cochère)}
{en: gate}
ex: doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); di la poarta-atsea ma njicã pãnã la poartã-atsea ma mari; poarta di la grãdinã easti dishcljisã; ncljidi poarta cã ntunicã ghini; tuti portsãli a lumiljei a ljei suntu
(expr: ea s-dutsi la tuts acasã); s-acãtsã di poartã mari
(expr: s-ligã di fumealji mari); s-nu ai sã-lj dai tsiva al zicljarlui (a tsiritorlui), nu lj-aspuni portsã, cã li veadi nãs
§ purtitsã (pur-tí-tsã) sf purtitsã (pur-tí-tsã) – poartã njicã; pãrnishcã
{ro: portiţă}
{fr: petite porte}
{en: little gate}
ex: urdinã pit purtitsã
§ pãrnishcã (pãr-nísh-cã) sf pãrnishti/pãrnishte (pãr-nísh-ti) – (unã cu purtitsã)
ex: ascãpã pit pãrnishcã; poarta s-hibã ncljisã, ear pãrnishca (poarta-atsea njica) s-hibã dishcljisã
§ purtar (pur-tárŭ) sm purtari (pur-tárĭ) – omlu tsi aveaglji la poarta di la un adãrãmintu (binai, mãnãstir, sãrai, etc.) tra s-u ncljidã shi s-u dishcljidã, s-alasã lumea (mash atselj tsi lipseashti) s-intrã shi s-easã; omlu tsi ari vrundida-a poartãljei sh-multi ori a uborlui sh-a casãljei
{ro: portar}
{fr: concierge}
{en: door-keeper; (caretaker of flats)}
ex: purtar (atsel tsi ari vrundida-a poartãljei) di paradis; nu vru purtarlu s-lji dishcljidã
§ purtoyir (pur-tó-yirŭ) sm purtoyiri (pur-tó-yirĭ) – omlu tsi curã udadzlji sh-fatsi curat tu-unã casã (adãrãmintu, binai, sãrai, etc.) sh-multi alti lucri njits tsi li caftã vrundida-a ljei
proseac
proseac (pro-seácŭ) sm, sf, adg proseacã (pro-seá-cã), proseats (pro-seátsĭ), proseatsi/proseatse (pro-seá-tsi) – atsel tsi tseari (caftã) sã-lj si da tsiva geaba (cã nu poati sã plãteascã, cã easti ftoh, agiun shi nu-ari tsi s-mãcã, etc.); tsiritor, tsiritonj, tsiripãni, tsãrãpãn, dicunjar, pitaci, zicljar
{ro: cerşetor}
{fr: mendiant}
{en: beggar}
ex: ca proseac, s-caftsã unã sh-altã
tser3
tser3 (tsérŭ) vb III shi II tsirui (tsi-rúĭ), tsiream (tsi-reámŭ) tsirutã (tsi-rú-tã), tseariri/tsearire (tseá-ri-ri) shi tsireari/tsireare (tsi-reá-ri) – caftu cu multã ngricari tra sã-nj si da (sã-nj si facã) tsiva; cirshescu (dimãndu, caftu) un lucru di la cariva; caftu, ashi cum fac tsiritorlji, sã-nj si da tsiva geaba; caftu, cirshescu;
(expr:
1: cari multi tseari, cheardi sh-cãti ari = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã multi, paramulti;
2: cari tseari (cari caftã, cari cirshashti), nu cheari, ma necã-i tr-alãvdari = zborlu yini di-aclo cã ma s-cirsheshti, va tsã si ndreagã poati huzmetea, ma easti sh-arushinos shi va tsã scadã tinjia)
{ro: cere, cerşi}
{fr: demander, mendier}
{en: seek, beg}
ex: s-dusi s-tsearã (s-cirshascã) pri la casili-a oaminjlor; easti-un om tsi tseari (caftã ca un dicunjar, cirshashti) multi; s-agiungã s-tsearã (s-caftã ca un tsiritor); njirdzea di tsirea (cirsha, ca un tsiritor); arbineshlji nu para tsirea (cãfta) ma dimãnda; ma ncot tsirem (cãftãm) lunjina-lj; azgunja pitacilj-atselj cari au ma multu nietea s-furã icã s-tsearã
§ tsirut (tsi-rútŭ) adg tsirutã (tsi-rú-tã), tsiruts (tsi-rútsĭ), tsiruti/tsirute (tsi-rú-ti) – tsi caftã cu multã ngricari sã-lj si da tsiva; cari tseari un lucru di la cariva; cari caftã, ca un tsiritor, sã-lj si da tsiva geaba; cãftat, cirshit
{ro: cerşit, cerut}
{fr: demandé, mendié}
{en: sought diligently, begged}
§ tseariri/tsearire (tseá-ri-ri) sf tseariri (tseá-rirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tseari tsiva; cartea tsi s-pitreatsi iuva (trã cariva) tu cari s-fatsi unã cãftari; tsireari, cãftari, cirshari, dimãndari
{ro: acţiunea de a cerşi, de a cere}
{fr: action de chercher assidûment, de demander de mendier}
{en: action of seeking diligently, of begging}
§ tsireari/tsireare (tsi-reá-ri) sf tsireri (tsi-rérĭ) – (unã cu tseariri)
ex: njicã tsireari (dimãndari, cãftari) sh-putsãnã pishchesi ma pãlãcãrsescu
§ tsiritor (tsi-ri-tórŭ) sm, sf, adg tsiritoari/tsiritoare (tsi-ri-tŭá-ri), tsiritori (tsi-ri-tórĭ), tsiritoari/tsiritoare (tsi-ri-tŭá-ri) – atsel tsi tseari (caftã) tsiva tra sã-lj si da geaba (cã nu poati sã plãteascã, cã easti ftoh, agiun shi nu-ari tsi s-mãcã, etc.); tsiritonj, tsiripãni, tsãrãpãn, dicunjar, proseac, pitaci, zicljar
yiftu
yiftu (yíf-tu) sm, sf, adg yiftã (yíf-tã), yiftsã (yíf-tsã), yifti/yifte (yíf-ti) – un tsi fatsi parti dit unã mileti vinjitã di cãtã locurli di India sh-cari s-aflã arãspãnditã tu tuti craturli dit Ivropi (mileti tsi nu sta tu-un loc ma s-minã cu tendili sh-carotsãli dit un loc tu altu); ghiftu, gheghiftu, curbet, cinghine; (fig:
1: yiftu = (i) un tsi bati avyiulia sh-cãntã la harei, numtsã, etc.; avyiulgi, chimanigi, sasegi, cealgagi, zãngãnar; (ii) om tsi lucreadzã herlu la foc cu cioclu shi amonea; hirar, hãlche, favru, favur; (iii) om tsi easti ca dispuljat, cari nu-ari tsiva sh-tut caftã di la lumi s-lu-agiutã; dicunjar, proseac, pitaci, zicljar, tsãrãpãn, tsiritonj, tsiritor; expr:
2: muri yifta tsi ti-alãvda = ti-alavdzã singur, cã nu-armasi altu s-ti-alavdã;
3: ploai cu soari, yiftsãlj ãn pãzari = ciudii mari, vinjish sh-tini;
4: yiftul, sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea; yiftul sh-vãsilje, amonea sh-cãfta = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash lucrul a lui sh-lu shtii; gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã;
5: cati yiftu, tsirlu sh-alavdã = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash cu lucrul a lui s-alavdã;
6: sh-di la yiftu (caftsã) aloat? = di la-atsel tsi nu poati, caftsã sh-tini s-tsã facã un lucru?; di la-atsel tsi nu-ari, caftsã sh-tini un lucru? cã ghiftul easti ahãntu oarfãn cã nu-ari nitsi-aloat tra s-facã pãni;
7: sã ncaci ca ghiftsãlj = sã ncaci multu cu botsli vãrtoasi di lj-avdu tuts vitsinjlji)
{ro: ţigan}
{fr: tsigane}
{en: gypsy}
ex: avets yiftsã (fig: avyiulgeadz) la numtã?; di-atumtsea nu-ari yiftsã furi
§ ghiftu (ghíf-tu) sm, sf, adg ghiftã (ghíf-tã), ghiftsã (ghíf-tsã), ghifti/ghifte (ghíf-ti) – (unã cu yiftu)
ex: sã ncãcearã ca ghiftsãlj
(expr: sã ncãcearã multu, aurlarã, di lj-avdzã tutã dunjaea); easti soi di ghiftu (fig: oarfãn, dispuljat, tsiritor); dush hãlãtsli la ghiftu s-li ndreagã; ghiftul, sh-amirã s-agiungã, tut ghiftu va-armãnã; ghiftul cãnd amirã intrã, tatã-su ninti spindzurã; ghiftul (agiumtu) vãsilje, tatã-su ninti sh-tãlje; cati ghiftu, tsirlu sh-alavdã; cãndu vru s-gioacã ghiftul, s-arupsi tãmpãna; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda (di-avyiulii); agiumsim sh-noi ghiftsãlj, ma lai di gretslji
§ gheghiftu (ghĭé-ghif-tu) sm, sf gheghiftã (ghĭé-ghif-tã), gheghiftsã (ghĭé-ghif-tsã), gheghif-ti/gheghifte (ghĭé-ghif-ti) – (unã cu yiftu)