zgrum (zgrúmŭ) (mi) vb I zgrumai (zgru-máĭ), zgrumam (zgru-mámŭ), zgrumatã (zgru-má-tã), zgrumari/zgrumare (zgru-má-ri) – lu stringu pri cariva di gushi tra s-nu poatã s-lja dip anasã; lu-acats sh-lu stringu di gushi; l-stringu di gushi pãnã moari; nu lu-alas pi cariva tra s-adilji; nji s-acatsã mãcari tu gãrgãlan sh-mi nec cã nu pot s-ljau anasã; lj-bag un nod di gushi sh-lu spindzur; zgurumescu, nsugrum, gushuescu
(expr:
1: mi zgrum di lucru = am multu lucru; lucredz pristi misurã; cilistisescu multu;
2: arãulu si zgrumã (di apã multã) = arãurli s-vearsã (di apa multã tsi nu ncapi tu cupanji) sh-neacã locurli di deavãrliga;
3: dzua njel agiun, sh-noaptea buval zgrumã = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni)
{ro: gâtui, sugruma, îneca (cu mâncarea n gât), strangula}
{fr: étrangler, stranguler, étouffer}
{en: strangle, choke}
ex: furlji lu zgrumarã cu tutã nveastã; s-lu-acãtsari, va s-lu zgrum; nu mãcã agonja cã va ti zgrunj (va ti nets); dã-nj apã cã mi zgrum (mi nec); va s-mi zgrumã (s-mi stringã di gushi); nj-eara datã s-fac arali, s-vatãm shi si zgrum caritsi calcã n casã-nj; zgrumai nã oarfãnã muljari cu tut doilji hilj a ljei; unã brumã, di-atseali tsi erghili li zgrumã; lu-acãtsã di gurmadz, lu zgrumã; s-nãiri pi nveastã sh-u zgrumã; arãurli si zgrumã di apã multã; gionili zgrumã un pilister; mi zgrum tu lucru
(expr: lucredz multu); tsi ti zgrunj ashi?
(expr: tsi cilistiseshti, tsi ti frimintsã-ahãt?)
§ zgrumat (zgru-mátŭ) adg zgrumatã (zgru-má-tã), zgrumats (zgru-mátsĭ), zgrumati/zgrumate (zgru-má-ti) – tsi easti stres multu di gushi di nu poati s-lja dip anasã; tsi easti vãtãmat cu strindzearea di gushi, cu spindzurarea; tsi s-ari nicatã cã-lj s-ari acãtsatã tsiva tu gãrgãlan; zgurumit, nsugrumat, gushuit; (fig: zgrumat = blisti-mat, tihilai)
{ro: gâtuit, sugrumat, înecat (cu mâncarea), strangu-lat}
{fr: étranglé, strangulé, étouffé}
{en: strangled, choked}
ex: ari doi zgrumats (fig: tihilai, blistimats) di ficiori, s-ti apãrã Dumnidzã!
§ zgrumari/zgrumare (zgru-má-ri) sf zgrumãri (zgru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti zgrumat; zgu-rumiri, nsugrumari, gushuiri
{ro: acţiunea de a gâtui, de a sugruma, de a (se) îneca (cu mâncarea), de a strangula; gâtuire, sugrumare, înecare (cu mâncarea), strangulare}
{fr: action d’étrangler, de stranguler, d’étouffer}
{en: action of strangling, of choking}
§ dizgrum (diz-grúmŭ) (mi) vb I dizgrumai (diz-gru-máĭ), dizgrumam (diz-gru-mámŭ), dizgrumatã (diz-gru-má-tã), dizgrumari/dizgrumare (diz-gru-má-ri) – slãghescu atsea tsi-l strindzi pri cariva (un om, un cãni, etc.) di gushi (funi, nod, preaclji di mãnj, etc.), di-l fatsi s-nu poatã s-lja anasã; talj nodlu (funea) tsi-l tsãni spindzurat un om (mortu i ninga yiu)
{ro: tăia (slăbi) frânghia care-l gâtuie pe cineva}
{fr: couper (faiblir) le noeud qui étrangle quelqu’un}
{en: cut (weaken) the knot which strangles somebody}
ex: lj-tãljai funea sh-lu dizgrumai; dizgrumã-l seara cãnili
§ dizgrumat (diz-gru-mátŭ) adg dizgrumatã (diz-gru-má-tã), dizgrumats (diz-gru-mátsĭ), dizgrumati/dizgrumate (diz-gru-má-ti) – tsi-lj s-ari slãghitã (tãljatã) nodlu tsi-l leagã di gushi pi cariva
{ro: căruia i s-a tăiat (slăbit) nodul care-l gâtuie}
{fr: à qui on a coupé le noeud qui l’étrangle}
{en: individual whose stran-gling knot is cut (weakened)}
§ dizgrumari/dizgrumare (diz-gru-má-ri) sf dizgrumãri (diz-gru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti dizgrumat
{ro: acţiunea de a tăia (slăbi) frânghia care-l gâtuie pe cineva}
{fr: action de couper (faiblir) le noeud qui étrangle quelqu’un}
{en: action of cutting (weakening) the knot which strangles somebody}
§ zgrumãturã (zgru-mã-tú-rã) sf zgrumãturi (zgru-mã-túrĭ) –
1: atsea tsi-avem cãndu s-fatsi unã zgrumari;
2: partea ma strimtã i ma suptsãri a unui lucru; loclu iu s-adunã un lucru shi s-fatsi ma strimtu
{ro: sugrumătură}
{fr: étranglement}
{en: strangling, narrowing}
ex: s-fatsi zgrumãturã (unã parti ma strimtã) pi mesi cã si strindzi multu
§ zgurumescu (zgu-ru-més-cu) vb IV zgurumii (zgu-ru-míĭ), zgurumeam (zgu-ru-meámŭ), zgurumitã (zgu-ru-mí-tã), zgurumiri/zgurumire (zgu-ru-mí-ri) – (unã cu zgrum)
§ zgurumit (zgu-ru-mítŭ) adg zgurumitã (zgu-ru-mí-tã), zgurumits (zgu-ru-mítsĭ), zgurumiti/zgu-rumite (zgu-ru-mí-ti) – (unã cu zgrumat)
§ zgurumiri/zgu-rumire (zgu-ru-mí-ri) sf zgurumiri (zgu-ru-mírĭ) – (unã cu zgrumari)
§ nsugrum (nsu-grúmŭ) (mi) vb I nsugrumai (nsu-gru-máĭ), nsugrumam (nsu-gru-mámŭ), nsugrumatã (nsu-gru-má-tã), nsugrumari/nsugrumare (nsu-gru-má-ri) – (unã cu zgrum)
ex: va s-lu nsugruma (zgruma) s-nu-lj dari ndreptul a lui
§ nsu-grumat (nsu-gru-mátŭ) adg nsugrumatã (nsu-gru-má-tã), nsu-grumats (nsu-gru-mátsĭ), nsugrumati/nsugrumate (nsu-gru-má-ti) – (unã cu zgrumat)
ex: lu-aflarã nsugrumat; tsi s-fac mini a nsugrumatlui (fig: blistimatlui) atsel di hilj-nju?
§ nsugruma-ri/nsugrumare (nsu-gru-má-ri) sf nsugrumãri (nsu-gru-mắrĭ) – (unã cu zgrumari)
§ sugrum (su-grúmŭ) (mi) vb I sugrumai (su-gru-máĭ), sugrumam (su-gru-mámŭ), sugrumatã (su-gru-má-tã), sugrumari/sugrumare (su-gru-má-ri) – (unã cu zgrum)
ex: va s-ti sugrum (zgrum) cara s-nu mi ascultsã
§ sugrumat (su-gru-mátŭ) adg sugrumatã (su-gru-má-tã), sugrumats (su-gru-mátsĭ), sugrumati/sugrumate (su-gru-má-ti) – (unã cu zgrumat)
§ sugrumari/sugrumare (su-gru-má-ri) sf sugrumãri (su-gru-mắrĭ) – (unã cu zgrumari)
§ disugrum (di-su-grúmŭ) (mi) vb I disugrumai (di-su-gru-máĭ), disugrumam (di-su-gru-mámŭ), disu-grumatã (di-su-gru-má-tã), disugrumari/disugrumare (di-su-gru-má-ri) – (unã cu dizgrum)
§ disugrumat (di-su-gru-mátŭ) adg disugrumatã (di-su-gru-má-tã), disugrumats (di-su-gru-mátsĭ), disugrumati/disugrumate (di-su-gru-má-ti) – (unã cu dizgrumat)
§ disugrumari/disugrumare (di-su-gru-má-ri) sf disugrumãri (di-su-gru-mắrĭ) – (unã cu dizgrumari)
