DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

zapitã

zapitã (za-pi-tắ) sm zapitadz (za-pi-tádzĭ) – om tsi lucreadzã trã chivernisi; soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); zaptie, zaptiu, zãptie, zãbit, zãpit; pulits, pulitsã
{ro: ofiţer administrator, prefect}
{fr: officier administrateur}
{en: government administrator}
ex: trapsirã ndreptu la zapitãlu (omlu-ali chivernisi)

§ zãpit (zã-pítŭ) sm zãpits (zã-pítsĭ) – (unã cu zapitã)

§ zãbit (zã-bítŭ) sm zãbits (zã-bítsĭ) – (unã cu zapitã)
ex: easti nviscut ca un zãbit; nã vinji un zãbit nou

§ zãptie (zãp-ti-ĭé) sm zãptiedz (zãp-ti-ĭédzĭ) – unã soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); omlu-ali chivernisi a curi lucru easti tra s-veadã cã ledzli-a statlui suntu tsãnuti tu hori shi cãsãbadz sh-cari, atumtsea cãndu suntu cãlcati, lj-acatsã oaminjlji tsi li calcã sh-lji leagã; geandar, jandar, gindãrmã, strãjar; pulits, pulitsã, zãbit, zãpit, zapitã, zaptie, zaptiu
{ro: jandarm, poliţist}
{fr: gendarme, policier}
{en: gendarme, soldier of the militia, policeman}

§ zaptie (zap-ti-ĭé) sm zaptiedz (zap-ti-ĭédzĭ) – (unã cu zãptie)

§ zaptiu (zap-tíŭ) sm zaptii (zap-tíĭ) – (unã cu zãptie)
ex: lu cãftã un zaptiu (gindar); doi zãptii (gindãrmadz) lu scularã

§ zabitlãcã (za-bit-lắ-cã) sf zabitlãts(?) (za-bit-lắtsĭ) – binaea (casa) iu sta sh-lucreadzã zapitadzlji shi pulitslji; gindãrmãrii, chivernisi
{ro: autoritate, poliţie}
{fr: autorité, police}
{en: autoritty, police}

§ zãptãsescu (zãp-tã-sés-cu) (mi) vb IV zãptãsii (zãp-tã-síĭ), zãptãseam (zãp-tã-seámŭ), zãptãsitã (zãp-tã-sí-tã), zãptãsiri/zãptãsire (zãp-tã-sí-ri) – astãmãtsescu pri cariva di la lucrul tsi-l fatsi; lu-arãd pri cariva sh-lji ljau (pi nindreptu) bunurli tsi ari (un ãndreptu, scamnul a unui vãsilje, etc.); tsãn pri cariva (lu stãpuescu) sum putearea-a mea; zãptisescu, stãpuescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zgrum

zgrum (zgrúmŭ) (mi) vb I zgrumai (zgru-máĭ), zgrumam (zgru-mámŭ), zgrumatã (zgru-má-tã), zgrumari/zgrumare (zgru-má-ri) – lu stringu pri cariva di gushi tra s-nu poatã s-lja dip anasã; lu-acats sh-lu stringu di gushi; l-stringu di gushi pãnã moari; nu lu-alas pi cariva tra s-adilji; nji s-acatsã mãcari tu gãrgãlan sh-mi nec cã nu pot s-ljau anasã; lj-bag un nod di gushi sh-lu spindzur; zgurumescu, nsugrum, gushuescu
(expr:
1: mi zgrum di lucru = am multu lucru; lucredz pristi misurã; cilistisescu multu;
2: arãulu si zgrumã (di apã multã) = arãurli s-vearsã (di apa multã tsi nu ncapi tu cupanji) sh-neacã locurli di deavãrliga;
3: dzua njel agiun, sh-noaptea buval zgrumã = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni)
{ro: gâtui, sugruma, îneca (cu mâncarea n gât), strangula}
{fr: étrangler, stranguler, étouffer}
{en: strangle, choke}
ex: furlji lu zgrumarã cu tutã nveastã; s-lu-acãtsari, va s-lu zgrum; nu mãcã agonja cã va ti zgrunj (va ti nets); dã-nj apã cã mi zgrum (mi nec); va s-mi zgrumã (s-mi stringã di gushi); nj-eara datã s-fac arali, s-vatãm shi si zgrum caritsi calcã n casã-nj; zgrumai nã oarfãnã muljari cu tut doilji hilj a ljei; unã brumã, di-atseali tsi erghili li zgrumã; lu-acãtsã di gurmadz, lu zgrumã; s-nãiri pi nveastã sh-u zgrumã; arãurli si zgrumã di apã multã; gionili zgrumã un pilister; mi zgrum tu lucru
(expr: lucredz multu); tsi ti zgrunj ashi?
(expr: tsi cilistiseshti, tsi ti frimintsã-ahãt?)

§ zgrumat (zgru-mátŭ) adg zgrumatã (zgru-má-tã), zgrumats (zgru-mátsĭ), zgrumati/zgrumate (zgru-má-ti) – tsi easti stres multu di gushi di nu poati s-lja dip anasã; tsi easti vãtãmat cu strindzearea di gushi, cu spindzurarea; tsi s-ari nicatã cã-lj s-ari acãtsatã tsiva tu gãrgãlan; zgurumit, nsugrumat, gushuit; (fig: zgrumat = blisti-mat, tihilai)
{ro: gâtuit, sugrumat, înecat (cu mâncarea), strangu-lat}
{fr: étranglé, strangulé, étouffé}
{en: strangled, choked}
ex: ari doi zgrumats (fig: tihilai, blistimats) di ficiori, s-ti apãrã Dumnidzã!

§ zgrumari/zgrumare (zgru-má-ri) sf zgrumãri (zgru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti zgrumat; zgu-rumiri, nsugrumari, gushuiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn