|
|
zgrãmãturã
zgrãmãturã (zgrã-mã-tú-rã) sf – vedz tu zgrãnji
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zgrãnjiarãm
arãm (a-rắmŭ) (mi) vb I arãmai (a-rã-máĭ), arãmam (a-rã-mámŭ), arãmatã (a-rã-má-tã), arãmari/arãmare (a-rã-má-ri) – zgrãm (loclu), rãm, scãlsescu, rãcãescu; sap
{ro: arâma, scobi}
{fr: creuser, fouiller}
{en: hollow, furrow, dig}
ex: grochi nu-adarã sh-pri iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); bãgai s-arãmã (s-sapã) dauã urghii andãca trã tsilar; s-veadi cã porcul arãmã aoatsi; sh-ma cãt arãmã, tu rãdãtsina…; arãmai (zgrãmai) cu mãnjli; iutsido sh-arãmã narea (si zgrãmã nuntru, cu dzeadzitlu); nu cutidza dintili si sh-arãmã di el; loc sãnãtos, nu s-arãmã (nu sã scãlseashti, nu s-sapã, nu si zgrãmã); ãlj ded nã lituryii shi-l pitricui s-arãmã n cuprii
§ arãmat (a-rã-mátŭ) adg arãmatã (a-rã-má-tã), arãmats (a-rã-mátsĭ), arãmati/arãmate (a-rã-má-ti) – zgrãmat (loclu), rãmat, scãlsit, rãcãit; sãpat
{ro: arâmat, scobit}
{fr: creusé, fouillé}
{en: hollowed, furrowed, dug}
ex: stizmili tuti arãmati (zgrãmati)
§ arãmari/arãmare (a-rã-má-ri) sf arãmãri (a-rã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãmã loclu; zgrãmari (loclu), rãmari, scãlsiri, rãcãiri; sãpari
{ro: acţiunea de a arâma, de a scobi; arâmare, scobire}
{fr: action de creuser, de fouiller}
{en: action of furrowing, of digging}
§ rãm (rắmŭ) (mi) vb I rãmai (rã-máĭ), rãmam (rã-mámŭ), rãmatã (rã-má-tã), rãma-ri/rãmare (rã-má-ri) – (unã cu arãm)
ex: tut rãma cu puljanlu
§ rãmat (rã-mátŭ) adg rãmatã (rã-má-tã), rãmats (rã-mátsĭ), rãmati/rãmate (rã-má-ti) – (unã cu arãmat)
§ rãmari/rãmare (rã-má-ri) sf rãmãri (rã-mắrĭ) – (unã cu arãmari)
§ arãmãtor (a-rã-mã-tórŭ) adg arãmãtoari/arãmãtoare (a-rã-mã-tŭá-ri), arãmãtori (a-rã-mã-tórĭ), arãmãtoari/arãmãtoare (a-rã-mã-tŭá-ri) – (un) tsi arãmã (rãmã, zgrãmã, scãlseashti, rãcãeashti); (fig: arãmãtor sm = porcu, pravdã tsi-arãmã loclu)
hãrãxescu1
hãrãxescu1 (hã-rãc-sés-cu) (mi) vb IV hãrãxii (hã-rãc-síĭ), hãrãxeam (hã-rãc-seámŭ), hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxiri/hãrãxire (hã-rãc-sí-ri) – fac unã tãljiturã njicã pri trup (cheali) i pri mardzinea-a unui lucru (cu tsiva tsi talji, cu-unã aguditurã di-un lucru tãljitos, cu-unã zgrãmari, etc.); fac un semnu cu cutsutlu pi-un arãbush tra s-tsãn unã isapi; noatsin, nsimnedz, simnedz; zgrãm, zgãir; (fig: hãrãxescu = dau lishor di cariva, lu-agudescu lishor, lu-ahulescu)
{ro: cresta}
{fr: faire un cran, érafler}
{en: notch, scratch}
ex: l-hãrãxii (l-zgrãmai) la cicior; mi hãrãxii la mãnã; cãt ãl hãrãxii (cãt ded di el)
§ hãrãxit1 (hã-rãc-sítŭ) adg hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxits (hã-rãc-sítsĭ), hãrãxiti/hãrãxite (hã-rãc-sí-ti) – tsi s-ari tãljatã niheamã; tsi-lj si featsi unã tãljiturã (un semnu, zgrãmãturã) njicã; nutsinat, nsimnat, simnat; zgrãmat, zgãirat
{ro: crestat}
{fr: entaillé}
{en: notched, scratched}
§ hãrãxiri1/hãrãxire (hã-rãc-sí-ri) sf hãrãxiri (hã-rãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-hãrãxeashti; nurisinari, nsimnari, simnari; zgrãmari, zgãirari
{ro: acţiunea de a cresta}
{fr: action de faire un cran, d’érafler}
{en: action of notching, of scratching}
julj1
julj1 (jĭúljĭŭ) sm pl(?) – cheali groasã (di prãvdzã); cheali
{ro: epidermă (la vite)}
{fr: épiderme}
{en: epiderm}
§ julescu (jĭu-lés-cu) (mi) vb IV julii (jĭu-líĭ), juleam (jĭu-leámŭ), julitã (jĭu-lí-tã), juliri/julire (jĭu-lí-ri) – nj-da di cheali (dau cu mãna di) un lucru tsi-nj fatsi unã njicã aranã i zgrãmãturã; zgrãm niheamã (chealea), nj-u frec chealea di tsiva
{ro: juli}
{fr: érafler, écorcher très légèrement}
{en: scrach, rub off (skin)}
ex: mi julish (nj-si lo niheamã chealea di) la mãnã
§ julit (jĭu-lítŭ) adg julitã (jĭu-lí-tã), julits (jĭu-lítsĭ), juliti/julite (jĭu-lí-ti) – (cheali) tsi s-lo niheamã di pi trup (cu fricarea i zgrãmarea)
{ro: julit}
{fr: éraflé, écorché très légèrement}
{en: scrached, rubbed off (skin)}
§ juliri/julire (jĭu-lí-ri) sf juliri (jĭu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si juleashti
{ro: acţiunea de a juli}
{fr: action d’érafler, d’écorcher très légèrement}
{en: action of scraching, of rubbing off (skin)}
scarchin
scarchin (scár-chinŭ) (mi) vb I scãrchinai (scãr-chi-náĭ), scãrchinam (scãr-chi-námŭ), scãrchinatã (scãr-chi-ná-tã), scãr-chinari/scãrchinare (scãr-chi-ná-ri) – mi frec cu dzeadzitli (unglja, vãrã lemnu, etc.) tu loclu iu aduchescu cã mi mãcã chealea (gãrnutslu, arana cu zgaibã, etc.); zgãir, zgrãm;
(expr:
1: mi scarchin n cap = stau sh-mi minduescu cã nu-aduchescu tsi s-fatsi, tsi sã zburashti, etc.;
2: xenlu ti scarchinã iu nu ti mãcã = xenlu nu shtii ghini tsi ti doari sh-poati s-ti-agiutã aclo iu nu-ai tini ananghi;
3: cum ti scarchinj cu-a ta mãnã, nu ti scarchinã vãrnã = xenlu nu-ts fatsi lucrili cum li vrei tini; mash tini pots s-li fats cum vrei)
{ro: (se) scărpina}
{fr: (se) gratter}
{en: scratch}
ex: shi scarchinã arana di pi trup; shi scãrchinã caplu sh-nu shtia tsi s-dzãcã; sã scarchinã n cap; si scãrchinã dupã cap; arãnjoslu, s-nu si scarchinã (zgrãmã), va s-freacã; tsi ai di ti scarchinj (zgrãnj) tut chirolu?; nu-l lja somnul pãnã s-nu-l scarchinã cariva pi cicioari;
§ scãrchinat (scãr-chi-nátŭ) adg scãrchinatã (scãr-chi-ná-tã), scãrchinats (scãr-chi-nátsĭ), scãrchinati/scãrchinate (scãr-chi-ná-ti) – (omlu) tsi s-ari fricatã tu loclu iu-l mãca chealea; (chealea, gãrnutslu, etc.) tsi easti zgrãmat (fricat) tu loclu iu omlu aducheashti cã-l mãcã; zgrãmat, zgãirat
{ro: scărpinat}
{fr: gratté}
{en: scratched}
§ scãrchinari/scãrchinare (scãr-chi-ná-ri) sf scãrchinãri (scãr-chi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu si scarchinã; zgrãmari, zgãirari, scãrchinãturã
{ro: acţiunea de a (se) scărpina; scărpinare}
{fr: action de (se) gratter}
{en: action of scratching}
ex: di scãrchinari-lj si featsirã bishits
§ scãrchinãturã (scãr-chi-nã-tú-rã) sf scãrchinãturi (scãr-chi-nã-túrĭ) – loclu (chealea, arana, gãrnutslu, etc.) iu s-ari scãrchinatã omlu; atsea tsi fatsi omlu cãndu si scarchinã; scãrchinari, zgrãmari, zgãirari; zgrãmãturã
{ro: scărpinătură}
{fr: égratinure}
{en: scratch}
ex: di scãrchinãturã (scãrchinari) lj-s-ari bishicatã chealea
semnu1
semnu1 (sém-nu) sn seamni/seamne (seám-ni) –
1: lucru tsi caftã s-aspunã tsiva (adrat di fisi icã di om, minari di mãnã, fãtseari cu ocljul, etc.); simadi, urmã, ulmã, arãzgãnã, tor, tragã, dãrã;
2: loclu tsi vrei s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva; lucrul tsi-avinj s-lu fats; nishani, scupo;
3: lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; provã, mãrturilji;
4: lucrul (nelu) tsi-l da un ficior a unei isusitã ca unã soi di arvunã cã va si nsoarã cu feata; arvunã, arãvoanã, arãvonã, doarã di la numtã;
5: lucru tsi s-aspuni cã nu easti faptu sum nomurli a fisiljei, ma faptu di unã puteari dit lumea alantã; nishani, ciudii, thamã, thavmã;
6: lucru (ca unã cupã turnatã cãtrã nghios cu-unã limbã nãuntru) tsi si spindzurã di gusha-a prãvdzãlor tra s-asunã cãndu s-minã; cloput, chipru, ciocan, tracã;
(expr: di om cu semnu, largu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlu si s-afireascã di om cu semnu, s-aibã cãshtigã, cã easti om arãu)
{ro: semn, urmă, marcă, ţintă, probă, mărturie, dar de nuntă, arvună, miracol, ciudă, talangă}
{fr: signe, trace, cible, marque, preuve, témoignage, cadeau de noces, arrhes, miracle, sonnaille, prodige, dépit}
{en: sign, trace, target, proof, testimony, wedding present, deposit, miracle, spite, cattle-bell}
ex: featsi un semnu (minari) cu caplu; bãgai tu loclu-atsel un semnu; ai un semnu (urmã alãsatã di fisi i om) pri nari; seamnili dati (urmili alãsati) di ljundarã; a stearpilor fã-lã cãti un semnu; la oili-a meali, semnul easti unã furcã (la ureaclji); trei, patru seamni di oi; cati celnic sh-ari semnul a lui (di oi, di calj); lj-fãtsea pãrintsãlj, semnu; ari semnu
(expr: ari treatsiri, shtii cum s-lu lja omlu tra s-lu facã s-adarã tsi va el); lo semnu (lo tsi lipsea tra s-aibã treatsiri la cariva); nitsi semnu (urmã) di pãlati nu s-videa; si nvitsã s-da tu semnu (s-agudeascã pri nishani, s-nishinipseascã); s-tragã tu semnu (aminã tra s-agudeascã nishanea); s-lj-aducã shi semnul (prova); sh-lo semnul (tesea, loclu) di pãshe; a stearpilor fã-lã cãti un semnu pri lãnã; avea sh-nãs un semnu (aradã) di calj; acãtsãm cãlãujlji shi distupãm seamnili (chiprili tsi spindzura di gusha-a lor); deadirã seamnili (arvuna, arãvoanili) shi u bãsharã nveasta; Dumãnica tsi vinji deadim semnul (arãvoana di isozmatã); elj doilji deadirã semnu (arvuna di isusiri); tricurã cu seamnili la isozmã; nji s-aspusi semnu (ciudii, nishani) mari; cu ocljilj zgãrlits di semnul (ciudia) tsi vidzurã; mãri ãlj suntu seamnili! (nishenjli!); ea mutrea tsi semnu (ciudii) di featã; atsea nu sh-eara featã, cã sh-eara semnu (nishani, ciudii); nu-lj s-astindzea, trã semnu (trã ciudii); vrea-lj vatãmã, trã semnu (trã ciudii, si s-aducã aminti trã totna); s-li chirdem, trã semnu! (trã ciudii, trã njirari); shi, trã semnu! (trã ciudii); semnu (ciudii) s-aspusi tu hoarã; semnu (ciudii) di mustatsã; easti semnu (ciudii) mari aestã tsi featsi; om easti i semnu? (ciudii?); om cu semnu (om di-anami, cunuscut); cu semnu (anami), nicuchirã; nj-u semnu (nj-yini inati) sh-mi doari, cã omlu-a meu nj-u featsi; pãtsã seamnili (nipãtsãtili) sh-pãrmitili
sgrãmãturã
sgrãmãturã (sgrã-mã-tú-rã) sf sgrãmãturi (sgrã-mã-túrĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz zgrãmãturã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãsimintsã
simintsã (si-mín-tsã) sf simintsã (si-mín-tsã) – partea multu minutã dit unã plantã (inshitã, multi ori, dit unã lilici dupã tsi s-usucã) cari, siminatã, fatsi s-creascã unã altã plantã; spor, spermã;
(expr:
1: easti di simintsã (bunã, aleaptã) = easti di dãmarã, arãdãtsinã, soi bunã, aleaptã;
2: ari simintsã di saraosh = easti soi di oaminj tsi bea)
{ro: sămânţă}
{fr: semence, graine}
{en: seed}
ex: simintsã di grãn; na! iu dau di-unã simintsã di curcubetã; ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; simintsa tsi bãgai tu loc acãtsã; pãnã di-adoarã yipturli eara curati shi aleapti dupã simintsã; el lo nã curcubetã, u curã di simintsã pri la gurã shi u featsi buti; cãndu oulu easti proaspit, pots s-lji vedz tu lunjinã simintsa; easti di bunã simintsã
(expr: di soi, dãmarã bunã)
§ simintsos (si-min-tsósŭ) adg simintsoasã (si-min-tsŭá-sã), simintsosh (si-min-tsóshĭ), simintsoasi/simintsoase (si-min-tsŭá-si) – tsi ari (easti cu) multi simintsã; (fig: simintsos (ti prãvdzã) = tsi fatsi multi ori njits; tsi fatsi cati oarã multsã njits)
{ro: sămănţos}
{fr: riche en graines}
{en: full of seeds}
ex: shirchinlu simintsos (cu multi simintsã) nu ari lizeti; portsilj suntu simintsosh
§ seamin1 (seá-minŭ) vb I siminai (si-mi-náĭ), siminam (si-mi-námŭ), siminatã (si-mi-ná-tã), siminari/siminare (si-mi-ná-ri) – bag simintsã tu loc tra s-fitruseascã shi s-creascã planti (lilici, grãn, ponj, etc.); nseamin, fitipsescu; (fig:
1: seamin = dau un yitrii (vãtsinã, prit gurã, ingectsii i cu-unã zgrãmãturã pri cheali) tra s-lu-aveglju omlu shi s-nu-acatsã unã lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om); simnedz, vãtsinipsescu, vãtsinedz; expr:
2: seamin arov = treambur di fricã, di-arcoari;
3: iu nu-l seaminj, aclo fitruseashti = ansari, s-aspuni, di-aclo iu nu ti-ashteptsã s-lu vedz;
4: vimtu seaminj? furtunã adunj = ma s-fats tsiva arãu, tsi nu lipseashti s-fats, s-ti mindueshti la urmãri, cã pots tra s-pats nipãtsãtili)
{ro: semăna; vaccina}
{fr: planter, semer; vacciner}
{en: seed, sow, plant; vaccinate}
ex: ari siminatã tu grãdinã flori shi zãrzãvãts; u siminai dicara, shi criscu unã curcubetã; siminai agrili cu grãn; siminash cu mãna a ta unã lilici; acatsã si seaminã arov di fricã
vãtsinã
vãtsinã (vã-tsí-nã) sf vãtsini (vã-tsí-ni) – yitrii tsi s-lja (di-aradã prit gurã, ingectsii i cu-unã zgrãmãturã pri cheali) tra s-lu-afireascã omlu (i unã pravdã) di-unã lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om)
{ro: vaccin}
{fr: vaccin}
{en: vaccine}
§ vãtsinipsescu (vã-tsi-nip-sés-cu) vb IV (mi) vãtsinipsii (vã-tsi-nip-síĭ), vãtsinip-seam (vã-tsi-nip-seámŭ), vãtsinipsitã (vã-tsi-nip-sí-tã), vãtsinipsi-ri/vãtsinipsire (vã-tsi-nip-sí-ri) – dau (ljau) unã yitrii (vãtsinã) prit gurã (ingectsii i cu-unã zgrãmãturã pri cheali) tra s-lu-aveglju omlu ca s-nu-acatsã (s-mi-aveglju shi s-nu-acats) unã lãngoari mulipsitoari; vãtsinedz, simnedz, semnu
{ro: vaccina}
{fr: vacciner}
{en: vaccinate}
§ vãtsinipsit (vã-tsi-nip-sítŭ) adg vãtsinipsitã (vã-tsi-nip-sí-tã), vãtsinipsits (vã-tsi-nip-sítsĭ), vãtsinipsiti/vãtsinipsite (vã-tsi-nip-sí-ti) – a curi ãlj s-ari datã un yitrii (vãtsinã) tra s-nu-acatsã unã lãngoari mulipsitoari; vãtsinat, simnat
{ro: vaccinat}
{fr: vacciné}
{en: vaccinated}
§ vãtsinip-siri/vãtsinipsire (vã-tsi-nip-sí-ri) sf vãtsinipsiri (vã-tsi-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti vãtsinipsit; vãtsinari, simnari
{ro: vaccinare}
{fr: action de vacciner}
{en: action of vaccinating}
§ vãtsinedz (vã-tsi-nédzŭ) vb I (mi) vãtsinai (vã-tsi-náĭ), vãtsinam (vã-tsi-námŭ), vãtsinatã (vã-tsi-ná-tã), vãtsinari/vãtsi-nare (vã-tsi-ná-ri) – (unã cu vãtsinipsescu)
§ vãtsinat (vã-tsi-nátŭ) adg vãtsinatã (vã-tsi-ná-tã), vãtsinats (vã-tsi-nátsĭ), vãtsina-ti/vãtsinate (vã-tsi-ná-ti) – (unã cu vãtsinit)
§ vãtsi-nari/vãtsinare (vã-tsi-ná-ri) sf vãtsinãri (vã-tsi-nắrĭ) – (unã cu vãtsinipsiri)
zgaibã1
zgaibã1 (zgáĭ-bã) sf zgaibi/zgaibe (zgáĭ-bi) shi zgãighi/zgãighe (zgắĭ-ghi) – peaja (coaja) di sãndzi ncljigat shi uscat tsi s-ari acãtsatã pi unã njicã aranã i zgrãmãturã; aranã njicã; zgrãmãturã, gãrnuts, arãnji, rãnji, cãsidã, psorã (tsi poati s-acatsã peaji di sãndzi ncljigat cãndu omlu si zgrãmã multu)
{ro: zgaibă, pojghiţă, zgârietură; râie}
{fr: croute formé sur une plaie; rugosité, excoriation, égratignure; gale}
{en: blood crust covering a wound; ruggedness, excoriation, scratch; scabies}
ex: gãrnutslu acãtsã zgaibã (peaji di sãndzi ncljigat); lj-ishirã zgaibi (gãrnutsã) pi tut truplu; nu zgrãma zgaiba (gãrnutslu) cã va tsã curã sãndzi; cãdzu zgaiba (peaja di sãndzi ncljigat) di pi zgrãmãturã; ca si-lj ljai zgaiba (peaja di sãndzi ncljigat) va s-veadã arana; suntu pledz shi zgaibi a suflitlui
§ zgãibos (zgãĭ-bósŭ) adg zgãiboasã (zgãĭ-bŭá-sã), zgãibosh (zgãĭ-bóshĭ), zgãiboasi/zgãiboase (zgãĭ-bŭá-si) – tsi ari truplu mplin cu zgaibi (cu gãrnutsã, cu-arãnji, cu pronj, etc.)
{ro: plin de zgaibe, bubos}
{fr: rugueux, pustuleux, rempli d’égratignures, de gale}
{en: rugose, pustulous, full of scratches, of gale}
ex: nu shed ningã zgãiboslu-aestu (arãnjoslu, omlu aestu mplin di gãrnutsã)
§ nzgãibedz (nzgãĭ-bédzŭ) (mi) vb I nzgãibai (nzgãĭ-báĭ), nzgãibam (nzgãĭ-bámŭ), nzgãibatã (nzgãĭ-bá-tã), nzgãi-bari/nzgãibare (nzgãĭ-bá-ri) – acats zgaibã pi-aranã (zgrãmãturã, gãrnuts, etc.); mi umplu di gãrnutsã njits (arãnji) mplini di zgaibã
{ro: face bube, prinde pojghiţă pe rană sau zgărietură}
{fr: faire de la excoriation, de la rugosité}
{en: excoriate; get covered by scabs}
ex: lji si nzgãibarã cicioarli (lj-inshirã gãrnutsã cu zgaibi) pri cicioari
§ nzgaibu (nzgáĭ-bu) (mi) vb I nzgãibai (nzgãĭ-báĭ), nzgãibam (nzgãĭ-bámŭ), nzgãibatã (nzgãĭ-bá-tã), nzgãiba-ri/nzgãibare (nzgãĭ-bá-ri) – (unã cu nzgãibedz)
ex: cara si nzgaibã (cara va lj-easã gãrnutsã), va-lj treacã
zgrãnji/zgrãnje
zgrãnji/zgrãnje (zgrắ-nji) sf zgrãnji/zgrãnje (zgrắ-nji) – unã ca ploaci cu unglji gribuiti shi ntsãpãtoasi cari s-aflã la mitca-a cicioarilor di pulj, cãtushi shi alti prãvdzã, tri apãrari tu-alumtã; zgrãi, unglji; (fig: zgrãnji = unglji tsi ntsapã shi zgrãmã chealea)
{ro: gheară}
{fr: griffe, serre}
{en: claw (cats, birds)}
§ zgrãi/zgrãe (zgrắ-i) sf zgrãi (zgrắĭ) – (unã cu zgrãnji)
ex: dintanea tsi lj-eara njicã, di nu putea s-da pi pulj, trãgãndalui cu zgrãili ca s-u scoatã, lji si featsi lungã sh-groasã
§ zgrãm (zgrắmŭ) (mi) vb I zgrãmai (zgrã-máĭ), zgrãmam (zgrã-mámŭ), zgrãmatã (zgrã-má-tã), zgrãma-ri/zgrãmare (zgrã-má-ri) – cu unã zgrãnji (unglji, cutsut, lucru tsi talji, lucru cu mitcã, etc.) fac unã aranã (alas unã urmã) neahãndoasã, suptsãri shi lungã pri fatsa-a unui lucru; nji scarchin chealea (gãrnutslu, arana cu zgaibã) cu unglja, cãndu mi mãcã; scarchin, zgãir, arãm;
(expr: mi zgrãm aclo iu nu mi mãcã = (i) mi mintescu aclo iu nu-am ananghi; mi mintescu tu lucrili tsi nu-ambudyisescu cu tsiva; (ii) mi fac cã mi zgrãm tu-un loc (tsi nu mi mãcã) tra s-am chirolu s-mi minduescu ma ghini, cã nu shtiu tsi s-dzãc, tsi s-fac, etc.;
2: cavai di cari cu unglja-lj nu si zgrãmã = easti greu cãndu omlu nu poati sã shi ndreagã singur huzmetea, shi ari ananghi di-un altu tra s-lu-agiutã;
3: nu-ts zgrãmã zgaiba cã va tsã curã sãndzili = nu-adu muabetea ti lucri tsi pot s-dishcljidã arãnj veclji tsi nu va ti-arãseascã)
{ro: zgăria, scărpina}
{fr: gratter, égratigner}
{en: scrape, scratch}
ex: grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); frãndzi-ts ungljili, zgrãmã-ts dzeaditli; mi zgrãmai la cicior cã mi mãca chealea; zgrãmã-l pi pãltari; cum mi zgrãmam acshi, di nu shteam iu nj-u caplu; si zgrãmã iu nu-l mãcã,
(expr: s-featsi cã si zgrãmã), cã nu shtea tsi s-facã; veadi el, cã nã featã si tut zgrãma la ureaclji; frati-su acãtsã sã si zgrãmã n cap, aclo iu nu-l mãca; mi zgrãmã cãtusha pisti mãnã
§ zgrãmat (zgrã-mátŭ) adg zgrãmatã (zgrã-má-tã), zgrãmats (zgrã-mátsĭ), zgrãmati/zgrãmate (zgrã-má-ti) – (fatsa) tsi-lj s-ari faptã unã aranã (tsi-lj s-ari alãsatã urmã) cu zgrãnja (unglja, cãtsutlu, prnura, etc.); scãrchinat, zgãirar, arãmat