DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afurnjisescu

afurnjisescu (a-fur-nji-sés-cu) (mi) vb IV afurnjisii (a-fur-nji-síĭ), afurnjiseam (a-fur-nji-seámŭ), afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnji-siri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) – mi-acatsã niheamã ca inati; nj-easi tsiva pi cheali (pri nari, dit oclji, etc.) icã nj-arushashti chealea (nj-adunã, s-fatsi vinitã, scoati ndauã ca gãrnutsã, etc.) cãndu easti aguditã di tsiva (s-ari zgrãmatã, easti arsã di soari i pirã, easti lãndzitã, etc.); asplinsescu
{ro: irita}
{fr: irriter}
{en: irritate}
ex: narea s-afurnjiseashti (arushashti); ocljilj s-afurnjisescu (arushescu, lãcrimeadzã); aesti cuprii afurnjisescu (nj-arushirã, asparsirã, asplinsirã) chealea

§ afurnjisit (a-fur-nji-sítŭ) adg afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnjisits (a-fur-nji-sítsĭ), afurnjisiti/afurnjisite (a-fur-nji-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã niheamã inatea; (ocljilj, chealea, narea, etc.) tsi s-ari arushitã (faptã ca vinitã, adunatã, etc.); asplinsit
{ro: iritat}
{fr: irrité}
{en: irritated}

§ afurnjisiri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) sf afurnjisiri (a-fur-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-afurnjiseashti tsiva; asplinsiri
{ro: acţiunea de a irita; iritare}
{fr: action d’irriter}
{en: action of irritating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãm

arãm (a-rắmŭ) (mi) vb I arãmai (a-rã-máĭ), arãmam (a-rã-mámŭ), arãmatã (a-rã-má-tã), arãmari/arãmare (a-rã-má-ri) – zgrãm (loclu), rãm, scãlsescu, rãcãescu; sap
{ro: arâma, scobi}
{fr: creuser, fouiller}
{en: hollow, furrow, dig}
ex: grochi nu-adarã sh-pri iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); bãgai s-arãmã (s-sapã) dauã urghii andãca trã tsilar; s-veadi cã porcul arãmã aoatsi; sh-ma cãt arãmã, tu rãdãtsina…; arãmai (zgrãmai) cu mãnjli; iutsido sh-arãmã narea (si zgrãmã nuntru, cu dzeadzitlu); nu cutidza dintili si sh-arãmã di el; loc sãnãtos, nu s-arãmã (nu sã scãlseashti, nu s-sapã, nu si zgrãmã); ãlj ded nã lituryii shi-l pitricui s-arãmã n cuprii

§ arãmat (a-rã-mátŭ) adg arãmatã (a-rã-má-tã), arãmats (a-rã-mátsĭ), arãmati/arãmate (a-rã-má-ti) – zgrãmat (loclu), rãmat, scãlsit, rãcãit; sãpat
{ro: arâmat, scobit}
{fr: creusé, fouillé}
{en: hollowed, furrowed, dug}
ex: stizmili tuti arãmati (zgrãmati)

§ arãmari/arãmare (a-rã-má-ri) sf arãmãri (a-rã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãmã loclu; zgrãmari (loclu), rãmari, scãlsiri, rãcãiri; sãpari
{ro: acţiunea de a arâma, de a scobi; arâmare, scobire}
{fr: action de creuser, de fouiller}
{en: action of furrowing, of digging}

§ rãm (rắmŭ) (mi) vb I rãmai (rã-máĭ), rãmam (rã-mámŭ), rãmatã (rã-má-tã), rãma-ri/rãmare (rã-má-ri) – (unã cu arãm)
ex: tut rãma cu puljanlu

§ rãmat (rã-mátŭ) adg rãmatã (rã-má-tã), rãmats (rã-mátsĭ), rãmati/rãmate (rã-má-ti) – (unã cu arãmat)

§ rãmari/rãmare (rã-má-ri) sf rãmãri (rã-mắrĭ) – (unã cu arãmari)

§ arãmãtor (a-rã-mã-tórŭ) adg arãmãtoari/arãmãtoare (a-rã-mã-tŭá-ri), arãmãtori (a-rã-mã-tórĭ), arãmãtoari/arãmãtoare (a-rã-mã-tŭá-ri) – (un) tsi arãmã (rãmã, zgrãmã, scãlseashti, rãcãeashti); (fig: arãmãtor sm = porcu, pravdã tsi-arãmã loclu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aranã

aranã (a-rá-nã) sf arãnj (a-rãnjĭ) – aguditurã (tãljiturã, ntsãpãturã, guvã, etc.) faptã tu truplu-a unui om (pravdã, etc.) cu un lucru (cheatrã, cãtsut, penurã, tufechi, etc.); ranã, pleagã, pliyii, yirã;
(expr:
1: lj-dau di aranã = lu-agudescu aclo iu-l doari, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arãsescu, lu zgrãm aclo iu nu-lj yini ghini;
2: nu dishcljidi (discoapirã) arana (veaclji) = nu-adu aminti cripãrli tsi-am avutã;
3: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sh-mutreashti di cripãrli-a lui;
4: bagã mãna pi-aranã = shtii (dzãtsi) trã tsi easti zborlu;
5: am unã-aranã tu inimã = mi doari, mi creapã un lucru)
{ro: rană}
{fr: blessure, plaie}
{en: wound}
ex: nj-feci mãna arãnj; nu dishcljidi-aranã veaclji cã doari

§ ranã (rá-nã) sf rãnj (rãnjĭ) – (unã cu aranã)
ex: nj-adrai ranã la cicior; am nã ranã tu inimã

§ arãnescu (a-rã-nés-cu) (mi) vb IV arãnii (a-rã-níĭ), arãneam (a-rã-neámŭ), arãnitã (a-rã-ní-tã), arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) – agudescu pri cariva shi-lj fac unã-aranã (di-aradã cu curshumea dit unã tufechi i arãvoli); rãnescu, pliguescu, pligusescu, lãvuescu, lãvusescu, agudescu
{ro: răni (cu armă de foc)}
{fr: blesser (par une balle)}
{en: wound, injure (by firearm)}
ex: u-avea arãnitã (pliguitã, lãvuitã) cu un curshum

§ arãnit (a-rã-nítŭ) adg arãnitã (a-rã-ní-tã), arãnits (a-rã-nítsĭ), arãniti/arãnite (a-rã-ní-ti) – tsi easti agudit shi-lj si fatsi unã aranã (di-unã curshumi, di-un cãtsut, di-unã cheatrã, etc.); rãnit, lãvuit, pliguit, pligusit, lãvusit, agudit
{ro: rănit (cu armă de foc)}
{fr: blessé (par une balle)}
{en: wounded, injured (by firearm)}

§ arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) sf arãniri (a-rã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãneashti icã easti arãnit; rãniri, pliguiri, pligusiri, lãvuiri, lãvusiri, agudiri
{ro: acţiunea de a răni (cu armă de foc)}
{fr: action de blesser (par une balle)}
{en: action of wounding, of injuring (by firearm)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

asplinsescu

asplinsescu (as-plin-sés-cu) (mi) vb IV asplinsii (as-plin-síĭ), asplinseam (as-plin-seámŭ), asplinsitã (as-plin-sí-tã), asplinsi-ri/asplinsire (as-plin-sí-ri) – nj-easi tsiva pi cheali (dit oclji, pri nari, etc.) icã chealea arushashti (adunã, s-fatsi vinitã, scoati ndauã ca gãrnutsã, etc.) cãndu easti aguditã cu tsiva (s-ari zgrãmatã, easti arsã di soari i pirã, easti lãndzitã, etc.); mi-acatsã niheamã ca inati; mi-aprindu niheamã; afurnjisescu
{ro: irita, excita}
{fr: irriter, exciter}
{en: irritate, excite}
ex: mi-asplinsii ahãt multu; s-asplinsi natlu di-ahãtã plãndzeari; nu ti-asplinsea (nu ti nãrãea, nu ti-aprindi), ficiorlu-a meu

§ asplinsit (as-plin-sítŭ) adg asplinsitã (as-plin-sí-tã), asplinsits (as-plin-sítsĭ), asplin-siti/asplinsite (as-plin-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã niheamã inatea; (ocljilj, chealea, narea, etc.) tsi s-ari arushitã (faptã ca vinitã, adunatã, etc.); afurnjisit
{ro: iritat, excitat}
{fr: irrité, excité}
{en: irritated, excited}
ex: s-videa asplinsit (apres)

§ asplinsi-ri/asplinsire (as-plin-sí-ri) sf asplinsiri (as-plin-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-asplinseashti tsiva; afurnjisiri
{ro: acţiunea de a irita, de a excita; iritare, excitare}
{fr: action d’irriter, d’exciter}
{en: action of irritating, of exciting}

§ asplindiri/asplindire (as-plín-di-ri) sf asplindiri (as-plín-dirĭ) – atsea tsi ari omlu tsi s-asplinseashti
{ro: iritaţie, excitaţie}
{fr: irritation, excitation}
{en: irritation, excitement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãrã

dãrã (dắ-rã) sf dãri/dãre (dắ-ri) – semnu alãsat di cariva i di tsiva, cari-aspuni cã s-avea aflatã i cã avea tricutã prit atsel loc; urmã armasã di la zgrãmarea-a loclui di portsã; semnu, urmã, ulmã, arãzgãnã, tor, tragã
{ro: urmă}
{fr: trace, piste, traînée}
{en: trace, mark}
ex: s-lo dupã dãra (urma) a unui tserbu; domnjilj nã loarã dãra (urma); a mea dãrã (urmã) di lãcrinj; plailu tut s-adarã dãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grãtsãnsescu

grãtsãnsescu (grã-tsãn-sés-cu) vb IV grãtsãnsii (grã-tsãn-síĭ), grãtsãnseam (grã-tsãn-seámŭ), grãtsãnsitã (grã-tsãn-sí-tã), grãtsãnsiri/grãtsãnsire (grã-tsãn-sí-ri) – adar un vrondu (sumigos, tsi cãrteashti ureaclja) ca-atsel faptu di dauã lucri tsi s-freacã un di-alantu, di-un lucru tsi easti zgrãmat, di-unã ushi cãndu s-minã (s-dishcljidi i sã ncljidi), di pãputsãli nali pi scãndura-a pãtuniljei, etc.
{ro: scârţâi, zgâria}
{fr: grincer, égratigner}
{en: creak, squeak, scratch, grate}
ex: nitsi scamnili nu grãtsãnsescu

§ grãtsãnsit (grã-tsãn-sítŭ) adg grãtsãnsitã (grã-tsãn-sí-tã), grãtsãnsits (grã-tsãn-sítsĭ), grãtsãnsiti/grãtsãnsite (grã-tsãn-sí-ti) – vrondul tsi s-avdi cãndu dauã lucri s-freacã un di-alantu, un lucru easti zgrãmat, etc.
{ro: scârţâit, zgâriat}
{fr: grincé, égratigné}
{en: creaked, squeaked, grated, scratched}

§ grãtsãnsiri/grã-tsãnsire (grã-tsãn-sí-ri) sf grãtsãnsiri (grã-tsãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva grãtsãnseashti
{ro: acţiunea de a scârţâi, de a zgâria; scârţâire, zgâriere}
{fr: action de grincer, d’égratigner}
{en: action of creaking, of squeaking, of scratching, of grating}

§ grãts3! (grắtsŭ) inter – zbor tsi caftã s-aspunã cum s-avdi vrondul faptu, cãndu cariva zgrãmã i aroadi, cãndu tsiva grãtsãnseashti
{ro: interjecţie care imită sunetul de roadere, a unei scârţâituri}
{fr: interjection qui imite le son d’un rongement, d’un grincement}
{en: interjection imitating the sound of gnawing, of nibbling, of a scratch, of a squeak}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

groapã

groapã (grŭá-pã) sf grochi (gróchĭ) shi groapi/groape (grŭá-pi) – guvã ahãndoasã faptã tu loc; guvã dit loc tu cari si ngroapã un mortu; gurnitsã, guvã; hãndachi, hãndac, hindechi, endec; murmintu, mãrmintu, mirmintu, mirmit;
(expr:
1: la grochi = la murmintsã, la chimitir;
2: escu pi mardzinea-a groapãljei; escu cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã = hiu multu lãndzit, hiu aproapea di moarti, etim tra s-mor, sã-nj dau suflitlu;
3: umplu groapa = mor)
{ro: groapă, mormânt}
{fr: fosse, trou; tombeau}
{en: pit, hole; tomb}
ex: cãndu ljai, creashti, cãndu dai scadi (angucitoari: groapa); grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); adarã grochi ca s-li umplã cu apã; la treili groapi; ca cãmbãnj pi groapi; lj-sapã (lj-adarã) groapa; si shteari omlu cãndu va s-moarã, singur groapa (murmintul) va sh-u-adarã; umplu groapa
(expr: muri, fu ngrupat); sãpã nã groapã ta s-astingã azvesti; fu dus la groapã (mirminti) plãmtu di tuts cari lj-avea cunuscutã; fu pi mardzinea a groapãljei
(expr: fu multu lãndziteara aproapea s-moarã); lj-adrãm groapa; cari sapã groapa-a-altui, singur sh-cadi nuntru

§ gurnitsã (gur-ní-tsã) sf gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu groapã)

§ grupicã (gru-pí-cã) sf grupitsi/grupitse (gru-pí-tsi) – groapã njicã
{ro: gropiţă}
{fr: fossette}
{en: dimple}
ex: cãndu-arãdi, fatsi grupitsi tu dauãli fãts

§ grupar (gru-párŭ) sm grupari (gru-párĭ) – omlu tsi ngroapã oaminj (i alti lucri);
(expr: mi-adunã gruparlu = mor, mi ngroapã)
{ro: gropar}
{fr: fossoyeur}
{en: grave-digger}
ex: lu-avea adunatã gruparlu
(expr: avea moartã); gruparlji dipusirã mortul; gruparlji sãparã groapa

§ grupishti/grupishte (gru-písh-ti) sf grupishti/grupishte (gru-písh-ti) – loclu iu sã ngroapã mortsãlj; loc cu grochi; grochi, mirmintsã, murmintsã, chimitir, chimitiryiu, chimitiriu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãrãxescu1

hãrãxescu1 (hã-rãc-sés-cu) (mi) vb IV hãrãxii (hã-rãc-síĭ), hãrãxeam (hã-rãc-seámŭ), hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxiri/hãrãxire (hã-rãc-sí-ri) – fac unã tãljiturã njicã pri trup (cheali) i pri mardzinea-a unui lucru (cu tsiva tsi talji, cu-unã aguditurã di-un lucru tãljitos, cu-unã zgrãmari, etc.); fac un semnu cu cutsutlu pi-un arãbush tra s-tsãn unã isapi; noatsin, nsimnedz, simnedz; zgrãm, zgãir; (fig: hãrãxescu = dau lishor di cariva, lu-agudescu lishor, lu-ahulescu)
{ro: cresta}
{fr: faire un cran, érafler}
{en: notch, scratch}
ex: l-hãrãxii (l-zgrãmai) la cicior; mi hãrãxii la mãnã; cãt ãl hãrãxii (cãt ded di el)

§ hãrãxit1 (hã-rãc-sítŭ) adg hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxits (hã-rãc-sítsĭ), hãrãxiti/hãrãxite (hã-rãc-sí-ti) – tsi s-ari tãljatã niheamã; tsi-lj si featsi unã tãljiturã (un semnu, zgrãmãturã) njicã; nutsinat, nsimnat, simnat; zgrãmat, zgãirat
{ro: crestat}
{fr: entaillé}
{en: notched, scratched}

§ hãrãxiri1/hãrãxire (hã-rãc-sí-ri) sf hãrãxiri (hã-rãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-hãrãxeashti; nurisinari, nsimnari, simnari; zgrãmari, zgãirari
{ro: acţiunea de a cresta}
{fr: action de faire un cran, d’érafler}
{en: action of notching, of scratching}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

julj1

julj1 (jĭúljĭŭ) sm pl(?) – cheali groasã (di prãvdzã); cheali
{ro: epidermă (la vite)}
{fr: épiderme}
{en: epiderm}

§ julescu (jĭu-lés-cu) (mi) vb IV julii (jĭu-líĭ), juleam (jĭu-leámŭ), julitã (jĭu-lí-tã), juliri/julire (jĭu-lí-ri) – nj-da di cheali (dau cu mãna di) un lucru tsi-nj fatsi unã njicã aranã i zgrãmãturã; zgrãm niheamã (chealea), nj-u frec chealea di tsiva
{ro: juli}
{fr: érafler, écorcher très légèrement}
{en: scrach, rub off (skin)}
ex: mi julish (nj-si lo niheamã chealea di) la mãnã

§ julit (jĭu-lítŭ) adg julitã (jĭu-lí-tã), julits (jĭu-lítsĭ), juliti/julite (jĭu-lí-ti) – (cheali) tsi s-lo niheamã di pi trup (cu fricarea i zgrãmarea)
{ro: julit}
{fr: éraflé, écorché très légèrement}
{en: scrached, rubbed off (skin)}

§ juliri/julire (jĭu-lí-ri) sf juliri (jĭu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si juleashti
{ro: acţiunea de a juli}
{fr: action d’érafler, d’écorcher très légèrement}
{en: action of scraching, of rubbing off (skin)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã