zghilescu (zghi-lés-cu) vb IV zghilii (zghi-líĭ), zghileam (zghi-leámŭ), zghilitã (zghi-lí-tã), zghiliri/zghilire (zghi-lí-ri) –
1: bag unã boatsi sãnãtoasã (tra s-mi-avdã cariva ma ghini, s-lji grescu tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); zgljescu, strig, astrig, aurlu, huescu, hulutescu;
2: scot unã boatsi lungã sh-vãrtoasã tsi tsã lja urecljili sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; vãzescu, vãxescu, vuzuescu;
3: plãngu multu trã un mortu (cu zghicuri shi shcljimurãri); butsescu, jilescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, arãdãsescu, arãdhãpsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, plãngu, cãntu
{ro: chiui, striga, răsuna, rezona; boci}
{fr: crier, pousser des cris; résonner, retentir; pleurer, (se) lamenter}
{en: shout, yell; resound, reverberate; lament, wail}
ex: lala cãrteashti sh-teta zghileashti (angucitoari: brava shi cljiitsa); tsi zghileashti (plãndzi) ashi ficiorlu?; nu lj-easti arshini di zghileashti ashi?; plãmshu, zghilii ma nu feci tsiva; nu zghilea cã va ti-avdã lumea; zghilescu (aurlã, arãsunã) muntsãlj shi lãilji cãnj; cari zghileashti, lucru nu bitseashti; ea bãgats di lu zghilits (jilits); s-lu zghilim (miryiuluxim) Fetlu cu jali; lj-u intrã pri zvercã cu ciumaga shi-lj zghilea (sh-lj-aurla); acatsã di zghileashti cãt putea; acãtsarã lumea si zghileascã di tuti pãrtsãli; bãgã sã zghileascã cu boatsi, sã s-deapirã; atsia di-atsia zghilea, cãt lu ncãpea gura; di pri bunili, zghili cu boatsi; zghileashti di tsi-arupi inima; acãtsarã s-plãngã shi sã zghileascã di fricã; s-veadã tsi ari di zghileashti ca turbatã; bãgã botsli si zghileascã, si-sh frãngã mãnjli; s-aspãre multu shi vru si zghileascã
§ zghilit (zghi-lítŭ) adg zghilitã (zghi-lí-tã), zghilits (zghi-lítsĭ), zghiliti/zghilite (zghi-lí-ti) –
1: tsi easti scos din gurã cu boatsi sãnãtoasã; zgljit, strigat, astrigat, aurlat, huit, huhutit;
2: tsi easti grit cu un vrondu lungu a curi iho s-avdi di diparti; vãzit, vãxit, vuzuit;
3: (mortul) tsi easti plãmtu shi jilit (cu zghicuri shi shcljimurãri); miryiuluxit, mirulyisit, arãdãsit, arãdhãpsit, arãbdã-sit, arãvdãsit, butsit, jilit, plãmtu, cãntat trã jali
{ro: strigat, răsunat, rezonat; bocit}
{fr: crié, poussé des cris; résonné, retenti; lamenté}
{en: shouted, yelled; resounded, reverberated; lamented, wailed}
§ zghiliri/zghilire (zghi-lí-ri) sf zghiliri (zghi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva zghileashti; zgljiri, strigari, astrigari, aurlari, huiri, huhutiri; vãziri, vãxiri, vuzuiri; miryiuluxiri, mirulyisiri, arãdãsiri, arãdhãpsiri, arãbdãsiri, arãvdãsiri, butsiri, jiliri, plãndzeari, cãntari
{ro: acţiunea de a striga; de a răsuna, de a rezona; strigare, rezonare; acţiunea de a boci, bocire}
{fr: action de crier, de pousser des cris; de résonner, de retentir; de (se) lamenter}
{en: action of shouting, of yelling; of resounding, of reverberating; of lamenting, of wailing}
§ azghilescu (az-ghi-lés-cu) vb IV azghilii (az-ghi-líĭ), azghileam (az-ghi-leámŭ), azghilitã (az-ghi-lí-tã), azghiliri/azghilire (az-ghi-lí-ri) – (unã cu zghilescu)
ex: azghilea muljerli, azghilja sh-fumeljli
§ azghilit (az-ghi-lítŭ) adg azghilitã (az-ghi-lí-tã), azghilits (az-ghi-lítsĭ), azghiliti/azghilite (az-ghi-lí-ti) – (unã cu zghilit)
§ azghiliri/azghilire (az-ghi-lí-ri) sf azghiliri (az-ghi-lírĭ) – (unã cu zghiliri)
§ zgljescu (zgljĭés-cu) vb IV zgljii (zgljíĭ), zgljam (zgljĭámŭ), zgljitã (zgljí-tã), zgljiri/zgljire (zgljí-ri) – (unã cu zghilescu)
ex: muljarea zglji cu boatsi; lj-yinea si zgljascã
§ zgljit (zgljítŭ) adg zgljitã (zgljí-tã), zgljits (zgljítsĭ), zgljiti/zgljite (zgljí-ti) – (unã cu zghilit)
§ zgljiri/zgljire (zgljí-ri) sf zgljiri (zgljírĭ) – (unã cu zghiliri)
§ zghic (zghícŭ) sn zghicuri (zghí-curĭ) – boatsea multu vãrtoasã tsi s-avdi cãndu cariva zghileashti; zghicut, aurlari, miryiulog
{ro: strigăt}
{fr: cri}
{en: cry, shout, yell}
ex: feata bãgã zghiclu (aurlarea); tsi easti aestu zghic?; cari putea, fãrã s-lãcrimeadzã, s-avdã zghicurli (miryiuloayili) a ljei; pi un zghic easti; acãtsarã s-aurlã ljundarlji shi s-mutã pãdurea di zghic; s-cutrimbura cãmeasha di pri tini, di zghiclu a lor; avdzãndalui zghic di ficiuric, ãl lo shi-l dusi acasã-lj
§ zghicut (zghí-cutŭ) sn zghicuti/zghicute (zghí-cu-ti) – (unã cu zghic)
ex: shi-i zghicut, plãngu; deadi un zghicut shi cãdzu teasã cã-lj vinji milii; la zghicutli a ljei, yini shi ntreabã bãrbatlu, tsi ari; plãnguti, zghicuti shi dipirãri tsi cutrimbura loclu!
§ azgher (az-ghĭérŭ) vb I azghirai (az-ghi-ráĭ), azghiram (az-ghi-rámŭ), azghiratã (az-ghi-rá-tã), azghirari/az-ghirare (az-ghi-rá-ri) – (pravda, oaea, etc.) bagã boatsi vãrtoasã pri limba-a ljei; zgher, ber
{ro: behăi, zbiera}
{fr: bêler; crier}
{en: bleat}
§ azghirat1 (az-ghi-rátŭ) adg azghiratã (az-ghi-rá-tã), azghirats (az-ghi-rátsĭ) azghirati/azghirate (az-ghi-rá-ti) – (pravdã) tsi scoati boatsi; zghirat, birat
{ro: behăit, zbierat}
{fr: bêlé; crié}
{en: bleated}
§ azghirari/azghirare (az-ghi-rá-ri) sf azghirãri (az-ghi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pravda zghearã; zghirari, birari
{ro: acţiunea de a behăi, de a zbiera, behăire, zbierare}
{fr: action de bêler; de crier}
{en: action of bleating}
ex: azghirãri di tsachi
§ azghirat2 (az-ghi-rátŭ) sn azghirãturi (az-ghi-rã-túrĭ) – zghiclu tsi-l scoati unã pravdã cãndu azghearã; azghirari, azghiratic
§ azghiratic (az-ghi-rá-ticŭ) sn azghiratitsi/azghiratitse (az-ghi-rá-ti-tsi) – (unã cu azghirat2)
§ azghirãtor (az-ghi-rã-tórŭ) adg azghirãtoari/azghirãtoare (az-ghi-rã-tŭá-ri), azghirãtori (az-ghi-rã-tórĭ), azghirãtoari/azghirãtoare (az-ghi-rã-tŭá-ri) – tsi scoati zghicuri
{ro: behăitor}
{fr: qui bêle, qui crie}
{en: who is bleating}
§ zgher (zghĭérŭ) vb I zghirai (zghi-ráĭ), zghiram (zghi-rámŭ), zghiratã (zghi-rá-tã), zghirari/zghirare (zghi-rá-ri) – (unã cu azgher)
ex: gumarlu zghearã; tsi zgheri ashi (tsi zghileshti ashi ca prãvdzãli) cãndu eshti la oi?; zghirash tini mãratlu, ma cai ti avdi!
§ zghirat (zghi-rátŭ) adg zghiratã (zghi-rá-tã), zghirats (zghi-rátsĭ) zghirati/zghirate (zghi-rá-ti) – (unã cu azghirat1)
ex: s-avdza zghiratlu-a prãvdzãlor di diparti
§ zghirari/zghirare (zghi-rá-ri) sf zghirãri (zghi-rắrĭ) – (unã cu azghirari)
