|
|
zghicut
zghicut (zghí-cutŭ) sn – vedz tu zghilescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zghilescuboatsi/boatse
boatsi/boatse (bŭá-tsi) sf bots (bótsĭ) –
1: vrondul tsi s-avdi cãndu omlu dishcljidi gura sh-alasã vimtul s-treacã prit coardili-lj tsi s-aflã tu gushi; zghic, zghicut; vrondul tsi s-fatsi (sh-ureaclja poati s-lu avdã) cãndu treamburã unã coardã (dit gusha-a omlui, di avyiulii, sh-multi alti soi di lucri);
2: sutsata tsi u fatsi un niho, cu un altu niho tsi-lj s-uidiseashti sh-asunã mushat la ureaclji; ih, niho, miludii;
(expr:
1: bag boatsea = nchisescu s-aurlu; butsescu;
2: grescu cu boatsi; alinai boatsea = grescu cu boatsi vãrtoasã, aurlu;
3: nj-si-acatsã boatsea = nu pot si zburãscu ghini (cã u-am boatsea avãrgãsitã, avrãhnjisitã), zburãscu vrãhnos;
4: pri un grai, pri unã boatsi = tuts dzãtsem unã soi, cu unanimitati;
5: nu scot nitsiunã boatsi = tac sh-nu dzãc tsiva, stau tãcut;
6: am unã boatsi mushatã = cãntu mushat;
7: tsãn boatsea la cãntari = tsãn niholu;
8: trag boatsea = lundzescu boatsea)
{ro: voce, strigăt; sunet; acompaniament}
{fr: voix, cri; son; accompagnement}
{en: voice, shout; sound; accompaniment}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); boatsea al Toli bumbunidzã; sh-umplu cãmpurli di bots (zghicuri); easi nveasta, bagã boatsea
(expr: scoati zghicuti, aurlã); cloputi bãtea cu bots (ihuri) ãntunicati; la cãntitsli fãrshiruteshti, un cãntã, altu talji cãnticlu, sh-alantsã tsãn boatsea
(expr: tsãn niholu); cãntic cu bunã boatsi (miludii); chipurlu nu-ari bunã boatsi; grea cu boatsi
(expr: grea cu boatsi vãrtoasã, aurlã) tra s-ti avdã; nu scoati vãrã boatsi
(expr: tats, nu dzã tsiva); avea mushatã boatsi (cãnta mushat) ljirtatlu
§ boatsit (bŭá-tsitŭ) sn boatsi-ti/boatsite (bŭá-tsi-ti) – boatsea vãrtoasã, zghicurli shi shclji-murãrli tsi si scot (ma multu di muljeri) cãndu plãngu un mortu (jilescu shi pãrãvulsescu fapti dit bana-a mortului); miryiulog, miryiuloi, miruloyi, cãntic di mortu
{ro: bocet}
{fr: lamentation, complainte, myriologue}
{en: lament, wail}
ex: di iu yin boatsitli aesti?; boatsitli-a ljei ti fãtsea s-plãndzi
§ butsescu (bu-tsés-cu) (mi) vb IV butsii (bu-tsíĭ), butseam (bu-tseámŭ), butsitã (bu-tsí-tã), butsiri/butsire (bu-tsí-ri) – plãngu shi jilescu multu un mortu shi dzãc (cu zghicuri shi shcljimurãri) zboarã tsi aduc aminti tihisiri dit bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; miryiu-luxescu, mirulyisescu, arãdãsescu, arãdhãpsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, jilescu, zghilescu, plãngu, cãntu
huhutã1
huhutã1 (hu-hú-tã) sf huhuti/huhute (hu-hú-ti) – boatsea tsi s-avdi cãndu cariva zburashti sh-greashti cu-unã boatsi multu-analtã; boatsea tsi s-avdi cãndu cariva zghileashti sh-fatsi un vrondu lungu sh-vãrtos tsi lja urecljili-a omlui sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; vrondul tsi s-avdi cãndu cãhtescu di-arãdeari shi scot hohuti din gurã; boatsi, zghic, zghicut, aurlari; vãzurã, cursu
{ro: strigăt}
{fr: cri}
{en: cry, shout, yell}
ex: bãgã huhuta (boatsea)
§ hohut (hó-hutŭ) sn hohuti/hohute (hó-hu-ti) – boatsea sãnãtoasã tsi u scoati omlu cãndu s-cãpãeashti (s-arupi) di-arãdeari; arãdearea cu boatsi sãnãtoasã tsi u fatsi cariva; grohut, cãhtiri (di-arãdeari); cãpãiri (di-arãdeari); cachin; cãchin
{ro: hohot de râs}
{fr: éclat de rire}
{en: roar, burst of laughter} s-avdza hohutli-a lui di-afoarã
§ grohut (gró-hutŭ) sn grohuti/grohute (gró-hu-ti) – (unã cu hohut)
ex: arsuna casa di grohutlu (arãderli cu boatsi) a lor
§ huhutescu1 (hu-hu-tés-cu) (mi) vb IV huhutii (hu-hu-tíĭ), huhuteam (hu-hu-teámŭ), huhutitã (hu-hu-tí-tã), huhutiri/huhutire (hu-hu-tí-ri) – fac un vrondu lungu sh-vãrtos tsi tsã lja urecljili sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; scot bots sãnãtoasi dit gurã; zburãscu, grescu (pri cariva) i arãd cu boatsi analtã; scot hohuti din gurã; asun, arãsun, arusun, vãzescu, vãxescu, vuzuescu, zghilescu, zgljescu, strig, astrig, aurlu, huescu; cãhtescu, pãhãescu, cãchin
{ro: chiui, răsuna, rezona, striga, râde în hohote}
{fr: résonner, retentir; crier, pousser des cris; rire aux éclats}
{en: resound, reverberate; shout, yell; roar with laughter}
ex: cucotlu easi pali pi cuprii sh-acatsã s-huhuteascã; dutsi la ureaclja-a preftului shi huhuteashti nãoarã cãt poati; tsi huhuteashti ashi?; cãntã cuscrilj, huhutescu (aurlã); cari ai cap trã discari, du-ti n dzeanã sh-huhutea (zghilea); huhuti nãoarã cãt putu; cucotlu acatsã s-huhuteascã; vãljuri, plaiuri, huhutescu (arã-sunã); tsi furtunã huhuteashti (vuzueashti, ashuirã)?
§ huhutit1 (hu-hu-títŭ) adg huhutitã (hu-hu-tí-tã), huhutits (hu-hu-títsĭ), huhutiti/huhutite (hu-hu-tí-ti) – tsi easti grit cu un vrondu lungu a curi iho s-avdi di diparti; tsi easti scos dit gurã cu boatsi sãnã-toasã; tsi ari arãsã cu hohuti; asunat, arãsunat, arusunat, vãzit, vãxit, vuzuit, zghilit, zgljit, strigat, astrigat, aurlat, huit; cãhtit, pãhãit, cãchinit
puvonj
puvonj (pu-vónjĭŭ) sm puvonj (pu-vónjĭ) shi sn puvoanji/pu-voanje (pu-vŭá-nji) –
1: apã multã tsi curã multu-agonja pi-unã cali multu ncljinatã (dupã unã ploai mari, dupã tuchirea agonja a neauãljei, etc.); muljiturã (sãndzi, lãcrinj, etc.) tsi curã multã sh-agonja; proi, shuruinã;
2: arãu njic, di-aradã di munti tsi curã agonja; pivonj, rãchei, trap, trãpulici; (fig: puvonj = apã murdarã, tulburi, murdãrilji, lãvushiturã)
{ro: torent; râuleţ}
{fr: torrent; ruisseau}
{en: torrent; brook}
ex: di ploi shi di puvoanji (proai); apã mintitã di puvoanji (proai); puvonjlji s-nu ti neacã; cãndu trec piningã casa-a lor, nj-astup nãrli di puvonj (fig: apa murdarã, lãvushiturã); nu mi scaldu tu puvonjlu-aestu (fig: apa aestã murdarã)
§ puvunjos (pu-vu-njĭósŭ) adg puvunjoasã (pu-vu-njĭŭá-sã), puvunjosh (pu-vu-njĭóshĭ), puvunjoasã/puvunjoasi (pu-vu-njĭŭá-si) – tsi easti turburi ca apa adusã di puvonj; murdar, turburi
{ro: murdar, tulbure}
{fr: sale, trouble}
{en: dirty, turbid, muddy}
ex: puvunjoasã (murdarã) apã n-adusi proilu
§ pivonj (pi-vónjĭŭ) sn pivoanji/pivoanje (pi-vŭá-nji) – arãu njic, di-aradã di munti tsi curã agonja; puvonj, rãchei, trap, trãpulici
{ro: râuleţ}
{fr: ruisseau}
{en: brook}
ex: zghicutli a pivonjlui (arãului)
§ proi (próĭŭ) sn proai/proae (prŭá-i) – apã multã tsi curã multu-agonja pi-unã cali multu ncljinatã (dupã unã ploai mari, dupã tuchirea agonja a neauãljei, etc.); muljiturã (sãndzi, lacrinj, etc.) tsi curã multã sh-agonja; puvonj, shuruinã
{ro: şuvoi, puhoi}
{fr: torrent}
{en: torrent}
ex: sãndzili curã di mini proi (shuruinã, puvonj)
strig
strig (strígŭ) vb I strigai (stri-gáĭ), strigam (stri-gámŭ), strigatã (stri-gá-tã), strigari/strigare (stri-gá-ri) – bag unã boatsi sãnãtoasã (tra s-mi-avdã cariva ma ghini, s-lji grescu tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); astrig, zghilescu, aurlu, grescu, huescu, hulutescu, acljem
{ro: striga, chema, certa}
{fr: crier, parler fort, gronder; appeler}
{en: shout, yell, call}
ex: strigã (ãlj gri) s-easã; strigã (zburashti sãnãtos) Costa; muljarea ca s-mi strigã (sã-nj greascã, s-mi-aurlã); strigã-lj ashitsi (grea-lj ashitsi cu boatsi analtã); strigã-lj (grea-lj), strigã-l (acljamã-l) si s-toarnã; cum ti strigã (cum ti-acljamã, cari tsã easti numa)?; nu strigã (bagã boatsea) cã ti-avdzãi; cai strigã-ashi di-asunã casa?; mi strigarã prit pingeri; l-strigai (lu-acljimai) acasã; u strigã feata aclo, feata nu u-avea iuva!; nãs sh-apreasi casa sh-ahurhi sã strigã; mãratlu strigã cãt lu ncãpea gura; un bashac cu mula ncãrcatã cu prash shi bagã sã strigã; amirãlu bãgã sã strigã, cari vãtãmã lamnja
§ strigat (stri-gátŭ) adg strigatã (stri-gá-tã), strigats (stri-gátsĭ), strigati/stri-gate (stri-gá-ti) – tsi easti grit cu-unã boatsi sãnãtoasã; astrigat, aurlat, grit, huit, zghilit, hulutit, acljimat
{ro: strigat, chemat, certat}
{fr: crié, parlé fort, grondé; appelé}
{en: shouted, yelled, called}
§ strigari/strigare (stri-gá-ri) sf strigãri (stri-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva strigã; astrigari, aurlari, griri, zghiliri, hulutiri, acljimari
{ro: acţiunea de a striga, de a chema, de a certa; strigare, chemare, certare}
{fr: action de crier, de parler fort, de gronder; d’appeler}
{en: action of shouting, of yelling, of calling}
ex: boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); strigãri (zghiliri) jiloasi; nu-i lucru cu strigari (aurlari, ncãceari)
§ strigãt (strí-gãtŭ) sn strigãti/strigãte (strí-gã-ti) – boatsea multu vãrtoasã tsi s-avdi cãndu cariva strigã (zghileashti, acljamã, etc.); zghic, zghicut, zghiliri, strigari, aurlari, griri, etc.
{ro: strigăt}
{fr: cri}
{en: cry, shout, yell}
surlã
surlã (súr-lã) sf surli/surle (súr-li) – hãlati cu cari s-fatsi muzicã cu suflarea tu-unã fluearã cu ma multi guvi; zurnã, clarinã
{ro: surlă}
{fr: instrument de musique (sifflet, clarinette)}
{en: musical instrument (fife, trumpet, clarinet)}
ex: surla scutea zghicuti subtsãri; shtia s-cãntã cu surla
treambur1
treambur1 (treám-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (frãndzãli) s-minã tu bãtearea-a vimtului; ãnj trec hiori tu trup (di arcoari, di fricã, etc.); trimbur, trembur, treamur, tremur, tramur, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu; firfiredz (frãndza);
(expr: nj-treamburã dintsãlj = lj-scãrcic dintsãlj)
{ro: tremura, frisona; (se) înfiora, îngrozi; foşni}
{fr: trembler, frémir, (s’)épouvanter}
{en: tremble, shake, frighten, terrify, vibrate; rustle (leaves)}
ex: dupã tsi dzãsi aesti zboari, acãtsã s-treamburã loclu; s-aspãre shi trimbura ca vearga (lãhtãrsea) ditru apã; plãndzi sh-treamburã ca pulj; acãtsã s-treamburã shi s-adarã guvojdi cu dintsãlj di fricã; unã boatsi, cari fãtsea s-treamburã muntsãlj shi pãdurli; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu
§ trembur1 (trém-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
ex: lj-trimburã carnea di pi el di inati
§ trimbur (trím-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimbura-ri/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
§ trimburat (trim-bu-rátŭ) adg trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburats (trim-bu-rátsĭ), trimburati/trimburate (trim-bu-rá-ti) – tsi s-ari minatã (loclu) dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi s-minã tu bãtearea-a vimtului (frãn-dzãli); trimurat, trãmurat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit; firfiridzat (frãndza)
{ro: tremurat, frisonat; înfiorat, îngrozit; foşnit}
{fr: tremblé, frémi, épouvanté}
{en: trembled, shaken, frightened, terrified, vibrated; rustled (leaves)}
vait1
vait1 (vá-itŭ) sn vaiti/vaite (vá-i-ti) – dzeamit di dureari scos di cariva tsi s-pidipseashti multu cu truplu i cu suflitlu; zghicutlu (plãngul) scos di cariva tsi butseashti un mortu
{ro: vaiet}
{fr: lamentation, gémissement, plainte}
{en: lamentation, groan, moan}
ex: di la noi lj-avdzã vaitli (boatsitili), tsã s-arupea inima di njilã
§ vait2 (vá-itŭ) (mi) vb I vãitai (vã-i-táĭ), vãitam (vã-i-támŭ), vãitatã (vã-i-tá-tã), vãitari/vãitare (vã-i-tá-ri) – bag boatsea shi scot vaiti dit gurã tra s-nj-aspun durearea tsi-aduchescu, cãndu pat tsiva; plãngu shi scot boatsiti di jali la caplu-a unui mortu; dzem di dureari; plãngu, jilescu; (fig: mi vait = mi plãngu sh-aspun cã tsiva nu mi-arãseashti dip; mi plãngu cã-nj si bagã zori s-adar tsiva tsi nu voi)
{ro: (se) văita}
{fr: (se) lamenter, gémir, se plaindre}
{en: lament, wail, mourn over}
ex: s-vãitã (plãmsi, bãgã botsli di jali) tutã noaptea
§ vãitat (vã-i-tátŭ) adg vãitatã (vã-i-tá-tã), vãitats (vã-i-tátsĭ), vãitati/vãitate (vã-i-tá-ti) – (om) tsi easti plãmtu di jali; tsi ari scoasã zghicuti di dureari cã ari pãtsãtã tsiva; plãmtu, jilit
{ro: văitat}
{fr: lamenté, gémis, plaint}
{en: lamented, wailed, mourned over}
ex: muri diparti di casã, nitsi plãmtu, nitsi vãitat, nijilit
§ vãitari/vãitare (vã-i-tá-ri) sf vãitãri (vã-i-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-vaitã; plãndzeari, jiliri
{ro: acţiunea de a (se) văita}
{fr: action de (se) lamenter, de gémir, de se plaindre}
{en: action of lamenting, of wailing, of mourning over}
§ vai2/vae (vá-i) sf pl(?) – muljari (moashi) tsi plãndzi sh-jileashti la mortu; muljari (featã) tsi plãndzi multu sh-trã itsido
{ro: bocitoare}
{fr: pleureuse, femme qui se lamente}
{en: wailer, lamenter}
ex: dipriunã-nj si dutsea ca vaea (unã moashi tsi miryiuluxeashti, butseashti); zgileashti ca vaea (moasha tsi bagã botsli la mortu)
zghilescu
zghilescu (zghi-lés-cu) vb IV zghilii (zghi-líĭ), zghileam (zghi-leámŭ), zghilitã (zghi-lí-tã), zghiliri/zghilire (zghi-lí-ri) –
1: bag unã boatsi sãnãtoasã (tra s-mi-avdã cariva ma ghini, s-lji grescu tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); zgljescu, strig, astrig, aurlu, huescu, hulutescu;
2: scot unã boatsi lungã sh-vãrtoasã tsi tsã lja urecljili sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; vãzescu, vãxescu, vuzuescu;
3: plãngu multu trã un mortu (cu zghicuri shi shcljimurãri); butsescu, jilescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, arãdãsescu, arãdhãpsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, plãngu, cãntu
{ro: chiui, striga, răsuna, rezona; boci}
{fr: crier, pousser des cris; résonner, retentir; pleurer, (se) lamenter}
{en: shout, yell; resound, reverberate; lament, wail}
ex: lala cãrteashti sh-teta zghileashti (angucitoari: brava shi cljiitsa); tsi zghileashti (plãndzi) ashi ficiorlu?; nu lj-easti arshini di zghileashti ashi?; plãmshu, zghilii ma nu feci tsiva; nu zghilea cã va ti-avdã lumea; zghilescu (aurlã, arãsunã) muntsãlj shi lãilji cãnj; cari zghileashti, lucru nu bitseashti; ea bãgats di lu zghilits (jilits); s-lu zghilim (miryiuluxim) Fetlu cu jali; lj-u intrã pri zvercã cu ciumaga shi-lj zghilea (sh-lj-aurla); acatsã di zghileashti cãt putea; acãtsarã lumea si zghileascã di tuti pãrtsãli; bãgã sã zghileascã cu boatsi, sã s-deapirã; atsia di-atsia zghilea, cãt lu ncãpea gura; di pri bunili, zghili cu boatsi; zghileashti di tsi-arupi inima; acãtsarã s-plãngã shi sã zghileascã di fricã; s-veadã tsi ari di zghileashti ca turbatã; bãgã botsli si zghileascã, si-sh frãngã mãnjli; s-aspãre multu shi vru si zghileascã
§ zghilit (zghi-lítŭ) adg zghilitã (zghi-lí-tã), zghilits (zghi-lítsĭ), zghiliti/zghilite (zghi-lí-ti) –
1: tsi easti scos din gurã cu boatsi sãnãtoasã; zgljit, strigat, astrigat, aurlat, huit, huhutit;
2: tsi easti grit cu un vrondu lungu a curi iho s-avdi di diparti; vãzit, vãxit, vuzuit;
3: (mortul) tsi easti plãmtu shi jilit (cu zghicuri shi shcljimurãri); miryiuluxit, mirulyisit, arãdãsit, arãdhãpsit, arãbdã-sit, arãvdãsit, butsit, jilit, plãmtu, cãntat trã jali
{ro: strigat, răsunat, rezonat; bocit}
{fr: crié, poussé des cris; résonné, retenti; lamenté}
{en: shouted, yelled; resounded, reverberated; lamented, wailed}
§ zghiliri/zghilire (zghi-lí-ri) sf zghiliri (zghi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva zghileashti; zgljiri, strigari, astrigari, aurlari, huiri, huhutiri; vãziri, vãxiri, vuzuiri; miryiuluxiri, mirulyisiri, arãdãsiri, arãdhãpsiri, arãbdãsiri, arãvdãsiri, butsiri, jiliri, plãndzeari, cãntari