|
|
zghicut
zghicut (zghí-cutŭ) sn – vedz tu zghilescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zghilescuzghic
zghic (zghícŭ) sn – vedz tu zghilescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zghilescuangãrsescu
angãrsescu (an-gãr-sés-cu) vb IV angãrsii (an-gãr-síĭ), angãrseam (an-gãr-seámŭ), angãrsitã (an-gãr-sí-tã), angãrsiri/angãrsire (an-gãr-sí-ri) – (gumarlu) scoati boatsea; scot un zghic ca-atsel a gumarlui
{ro: zbiera}
{fr: braire, brailler}
{en: bray}
ex: tsi angãrseshti ashi? (tsi scots boatsea ca gumarlji?)
§ angãrsit (an-gãr-sítŭ) adg angãrsitã (an-gãr-sí-tã), angãrsits (an-gãr-sítsĭ), angãrsiti/angãrsite (an-gãr-sí-ti) – (gumarlu) cari ari scoasã unã boatsi
{ro: zbierat}
{fr: qui a accompli l’action de braire}
{en: brayed}
§ angãrsiri/angãrsire (an-gãr-sí-ri) sf angãrsiri (an-gãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu gumarlu angãrseashti
{ro: acţiunea de a zbiera}
{fr: action de braire, de brailler}
{en: action of braying}
ex: angãrsirea easti a gumarlor, arujirea easti a caljlor sh-a mulilor
aradã2
aradã2 (a-rá-dã) sf arãdz (a-rắdzĭ) – unã adeti armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã adeti (nvitsãturã, areu, tabieti, dat, hui, etc.) nvi-tsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; adeti, hui; unã adeti crishtineascã tsi s-adarã la mortsã cu plãndzearea (miryiu-luxirea, butsirea, jilirea, etc.) la caplu-a mortului, cu darea di la bisearicã (misalea, coliva, puminia, etc.) dupã tsi moari omlu, etc.; miryiuloi, miryiulog, miruloyi, boatsit; misali, trisalj, trisayi, colivã;
(expr:
1: cum u-adutsi arada = cum easti (u caftã) adetea, cum nã si cadi);
2: sã-nj fac arada = s-fac dupã cum u caftã adetea)
{ro: bocet; parastas, pomană}
{fr: lamentation, complainte, myriologue; requiem, aumône}
{en: lament, wail; memorial service, requiem, alms}
ex: nã cunoshti arãdzli (adetsli); dupã cum n-adutsi arada (dupã cum u caftã adetea; icã, (vedz aradã1), dupã loclu tsi lu-avem tu-aradã); s-ti mãrits sh-tini s-tsã fats arada (s-fats dupã cum easti adetea); lj-avea faptã tuti arãdzli di moarti
(expr: dãrli, adetsli crishtineshti)
§ arãdãpsescu2 (a-rã-dãp-sés-cu) vb IV arãdãpsii (a-rã-dãp-síĭ), arãdãpseam (a-rã-dãp-seámŭ), arãdãpsitã (a-rã-dãp-sí-tã), arãdãpsiri/arãdãpsire (a-rã-dãp-sí-ri) – fac arãdzli-a unui mortu; lj-fac misalea-a unui mortu; plãngu shi jilescu multu trã un mortu (cu zghicuri shi shcljimurãri); arãdãsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, miryiu-luxescu, mirulyisescu, butsescu, jilescu, zghilescu, plãngu
{ro: boci, face un parastas}
{fr: lamenter, chanter des complaintes (en pleurant quelqu’un)}
{en: lament, wail}
ex: arãdãpsim (butsim, miryiuluxim) mortul; shtia muljarea aestã s-arãdãpseascã (pãrã-vulseascã) multi la plãngu
§ arãdãpsit2 (a-rã-dãp-sítŭ) adg arãdãpsitã (a-rã-dãp-sí-tã), arãdãpsits (a-rã-dãp-sítsĭ), arãdãpsi-ti/arãdãpsite (a-rã-dãp-sí-ti) – (mortul) a curi si s-fac arãdzli; (mortul) tsi easti plãmtu shi jilit (cu zghicuri shi shcljimurãri); miryiuluxit, mirulyisit, arãdãsit, arãbdãsit, arãvdãsit, butsit, jilit, zghilit, plãmtu
{ro: bocit}
{fr: lamenté, chanté des complaintes (en pleurant quelqu’un)}
{en: lamented, wailed}
ascundu
ascundu (as-cún-du) (mi) vb III shi II ascumshu (as-cúm-shĭu), ascundeam (as-cun-deámŭ), ascunsã (as-cún-sã) shi ascumsã (as-cúm-sã) shi ascumtã (as-cúm-tã), ascundiri/ascundire (as-cún-di-ri) shi ascundeari/ascundeare (as-cun-deá-ri) – bag tsiva tu-un loc iu nu poati si s-veadã di lumi; acoapir, zãrusescu, pãpãrusescu;
(expr: u-ascundu tu patru suti di guvi = u-ascundu multu ghini tra s-nu poatã s-u aflã vãr)
{ro: ascunde}
{fr: cacher, dissimuler}
{en: hide, conceal}
ex: un gioni, noaptea easi, dzua s-ascundi (angucitoari: losturlu); iu s-mi-ascundu, iu s-mi nhig, strigã murarlu; vinjim di n-ascumsim aoatsi; n-ascumsim tu plemtsã; mi-ascumshu dupã mur; ascundi-ti pri grendã; s-u ascundem shi di trei-trei dzãli s-nã dutsem s-mãcãm; ascumsim armili ca s-nu nã li lja; lj-si featsi pãntica pãn di gurã, ascundi-u, cari pots!
§ ascumtu1 (as-cúm-tu) adg ascumtã (as-cúm-tã), ascumtsã (as-cúm-tsã), ascumti/ascumte (as-cúm-ti) – tsi easti tu-un loc iu nu poati s-hibã vidzut di lumi; acupirit, pãpãrusit, zãrusit
{ro: ascuns}
{fr: caché}
{en: hidden}
ex: dzua sta ascumtu n muri, sh-noaptea nã veaglji di furi (angucitoari: losturlu); mã-sa, cari shidea ascumtã, nu putu s-aravdã; un di-atselj tsi eara ascumtsã dzãsi; amirãlu shidea ascumtu tu un loc shi asculta; lu tsãnu ascumtu multu chiro; un gioni ascumtu
§ ascumsu1 (as-cúm-su) adg ascumsã (as-cúm-sã), ascumshi (as-cúm-shi), ascumsi/ascumse (as-cúm-si) – (unã cu ascumtu1)
§ ascunsu1 (as-cún-su) adg ascunsã (as-cún-sã), ascunshi (as-cún-shi), ascunsi/ascunse (as-cún-si) – (unã cu ascumtu1)
§ ascundiri/ascundire (as-cún-di-ri) sf ascundiri (as-cún-dirĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-ascundi; acupiriri, pãpãrusiri, zãrusiri
{ro: acţiunea de a ascunde; ascundere}
{fr: action de cacher}
{en: action of hiding}
ex: (gioclu) cu cheatra ascundiri
§ ascundeari/ascundeare (as-cun-deá-ri) sf ascunderi (as-cun-dérĭ) – (unã cu ascundiri)
ex: loc tr-ascundeari ea nu videa
bata!
bata! (bá-ta) inter – zbor tsi ari noima di “unã soi, idyea soi”; zghiclu tsi-l scoati giucãtorlu cari ari unã carti isea cu-atsea avutã di-un altu giucãtor
{ro: la fel}
{fr: également, de même, en harmonie; cri du joueur qui a une carte égale à celle de son adversaire}
{en: equal, equally, the same; cry (shout) of a player who has an equal card to that of his adversary}
ex: cãntitsli s-njargã bata (unã soi), bata (deadun tu armunii) cu avyiuliili
boatsi/boatse
boatsi/boatse (bŭá-tsi) sf bots (bótsĭ) –
1: vrondul tsi s-avdi cãndu omlu dishcljidi gura sh-alasã vimtul s-treacã prit coardili-lj tsi s-aflã tu gushi; zghic, zghicut; vrondul tsi s-fatsi (sh-ureaclja poati s-lu avdã) cãndu treamburã unã coardã (dit gusha-a omlui, di avyiulii, sh-multi alti soi di lucri);
2: sutsata tsi u fatsi un niho, cu un altu niho tsi-lj s-uidiseashti sh-asunã mushat la ureaclji; ih, niho, miludii;
(expr:
1: bag boatsea = nchisescu s-aurlu; butsescu;
2: grescu cu boatsi; alinai boatsea = grescu cu boatsi vãrtoasã, aurlu;
3: nj-si-acatsã boatsea = nu pot si zburãscu ghini (cã u-am boatsea avãrgãsitã, avrãhnjisitã), zburãscu vrãhnos;
4: pri un grai, pri unã boatsi = tuts dzãtsem unã soi, cu unanimitati;
5: nu scot nitsiunã boatsi = tac sh-nu dzãc tsiva, stau tãcut;
6: am unã boatsi mushatã = cãntu mushat;
7: tsãn boatsea la cãntari = tsãn niholu;
8: trag boatsea = lundzescu boatsea)
{ro: voce, strigăt; sunet; acompaniament}
{fr: voix, cri; son; accompagnement}
{en: voice, shout; sound; accompaniment}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); boatsea al Toli bumbunidzã; sh-umplu cãmpurli di bots (zghicuri); easi nveasta, bagã boatsea
(expr: scoati zghicuti, aurlã); cloputi bãtea cu bots (ihuri) ãntunicati; la cãntitsli fãrshiruteshti, un cãntã, altu talji cãnticlu, sh-alantsã tsãn boatsea
(expr: tsãn niholu); cãntic cu bunã boatsi (miludii); chipurlu nu-ari bunã boatsi; grea cu boatsi
(expr: grea cu boatsi vãrtoasã, aurlã) tra s-ti avdã; nu scoati vãrã boatsi
(expr: tats, nu dzã tsiva); avea mushatã boatsi (cãnta mushat) ljirtatlu
§ boatsit (bŭá-tsitŭ) sn boatsi-ti/boatsite (bŭá-tsi-ti) – boatsea vãrtoasã, zghicurli shi shclji-murãrli tsi si scot (ma multu di muljeri) cãndu plãngu un mortu (jilescu shi pãrãvulsescu fapti dit bana-a mortului); miryiulog, miryiuloi, miruloyi, cãntic di mortu
{ro: bocet}
{fr: lamentation, complainte, myriologue}
{en: lament, wail}
ex: di iu yin boatsitli aesti?; boatsitli-a ljei ti fãtsea s-plãndzi
cãntu1
cãntu1 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) –
1: scot din gurã bots mushati di muzicã unã dupã-alantã (ca un cãntic), icã ma multi bots tsi s-avdu deadun (ca armunii); dzãc (shuiru) un cãntic; bat unã hãlati muzicalã (laternã; cu flueara, cu-avyiulia, etc.);
2: plãngu shi jilescu multu trã un mortu shi dzãc zboarã (cu zghicuri shi shcljimurãri) tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; bag boatsea shi zghilescu di dureari la mortu; butsescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu, plãngu;
3: mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu;
(expr: cum va-lj cãntu, acshi va gioacã = tsi va-lj dzãc, ashi va facã)
{ro: cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); boci; citi}
{fr: chanter; jouer un instrument; pleurer (un mort); lire}
{en: sing; play an instrument; wail, lament; read}
ex: feata cãntã mushat sh-tr-atsea-lj cãftãm s-nã cãntã dauã cãntitsi; cãntã sh-gioacã hãriosh; lãngãros cãntã (bati) flueara; cãntã (bati) cu flueara; un di un si mbãirãm, lailu tate si-l cãntãm (miryiuluxim, jilim, zghilim); nveasta al prãmãteftu cãntã (dyiuvãsi) cartea; acats s-lji cãntu (s-lji dyivãsescu, s-lj-aleg) cartea; pots nipoati s-cãntsã (s-nji dyivãseshti) un tel?; vream s-nj-u cãntsã (s-nj-u-aledz, s-nj-u dghivãseshti) cartea; shtii s-cãntã (sã dghivãseascã) shi sã scrii; cãntã-nj (dhivãsea-nj, aleadzi-nj) aestã carti; nu putui s-cãntu (s-u ghiuvãsescu) cartea; s-cãntari apostulu tsã dau doi aslanj; dishcljisi cartea s-veadã tsi cãntã
§ cãntat1 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) –
1: (cãntic) tsi easti cãntat cu boatsea; (cãntic) tsi easti bãtut cu flueara (avyiulia, etc.); (flueara, avyiulia, etc.) tsi easti bãtutã;
2: (mortul) tsi easti jilit; butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu;
3: (carti) tsi easti aleaptã, dyivãsitã, dyiuvãsitã, ghivisitã, ghivãsitã, yivãsitã, ghiuvãsitã, yiuvãsitã
{ro: cântat (cu vocea sau dintr-un instrument); bocit; citit}
{fr: chanté; joué (un instrument); pleuré (un mort); lu}
{en: sung; played (song, instrument); wailed, lamented; read}
ex: cãnticlu nu-i ghini cãntat
deapir1
deapir1 (deá-pirŭ) sm fãrã pl – zghic prilungu di plãndzeari (jali, dureari, etc.), dzeamit, shcljim, shcljimur, suschir, etc.
{ro: vaier, vaiet, tânguire, geamăt}
{fr: lamentation, gémissement}
{en: lament, wailing, moaning}
ex: cãnili, di deapir, aurlã; azã-i deapirlu (dzeamitlu) cu-anami
§ deapir2 (deá-pir) (mi) vb I dipirai (di-pi-ráĭ), dipiram (di-pi-rámŭ), dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirari/dipirare (di-pi-rá-ri) –
1: nj-zmulgu perlji din cap (di jali, deaspir, dureari, etc.); zmulgu peanili di pri-un pulj; zmulgu, scot, trag;
2: fac (aurlu i plãngu) ca atumtsea cãndu-nj zmulgu perlji din cap; nj-aspun durearea cu plãndzeri sh-cu dzeamiti; mi-anciup cu cariva (nã scutem perlji); plãngu vãrtos sh-cu boatsi, dispolj, dzem, ncãnescu, shcljimur, nilsescu, etc.); (fig: deaspir = (i) dispolj pri cariva di tut tsi ari)
{ro: dăpăra, zmulge (păr, pene); despuia (de tot ce are); (se) plânge, (se) lamenta, geme}
{fr: arracher, épiler, plumer; dépouiller; se lamenter, gémir}
{en: pull up (hairs), pluck (poultry); strip; wail, moan}
ex: mi dipirã (nj-scoasi perlji, mi dispulje di tut tsi am); perlji din cap sh-dipira (shi zmuldzea); s-dipirã mãrata ti hilj-tu; s-dipirã di dorlu-a lui; ma nu ti deapirã sh-ahãntu!; cu unã mãnã ti-apãrã sh-cu-alantã ti deapirã (fig: dispoalji); tu sinurlu dit turtseasca prindea si s-deapirã (si s-acatsã di per, si sã nciupã); strigã shi s-dipirã (shcljimurã, dzimu); niveasta s-dipira (plãndzea shi shcljimura) s-nu u-alas; plãngu shi s-deapirã (trag perlji din cap di jali) mumãnj; s-ti deapiri (s-aurlji, s-ti dirinj) di dureari; ca turturã, dado, nj-mi dipiram; puljlji dit cuibar tsiura shi s-dipira (aurla, canda lã zmuldzea cariva peanili); alghina, dipirãnda (cu plãndzeri sh-cu shcljimurãri), sh-u deadi alaga; dor ascumt mi deapirã (mi frimintã multu, mi dinjicã); cãnjlji, di-alãtrari, s-dipirarã (avursirã); si s-deapirã (s-plãngã, s-dirinã) chinjlji acãtsarã
§ dipirat (di-pi-rátŭ) adg dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirats (di-pi-rátsĭ), dipirati/dipirate (di-pi-rá-ti) – tsi sh-ari zmulsã perlji din cap; (puljlu) tsi easti cu peanili scoasi
{ro: dăpărat, cu părul sau penele zmulse; despuiat; plâns, lamentat, gemut, disperat}
{fr: arraché, épilé, plumé, dépouillé; désespéré}
{en: with hairs pulled up; desperate, despairing; who wails, who moans}
grai
grai (gráĭŭ) sn grai/grae (grá-i) shi grairi/graire (grá-i-ri) –
1: sonlu tsi-l scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspunearea-a lui tu scriari) sh-cari ari unã noimã maxutarcã trã lumea tsi lu-avdi (i veadi scriarea); grair, greai, grei, grii, cuvendã, zbor;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti achicãsit di-alantsã oaminj; limba (cu tuti zboarãli a ljei) zburãtã di oaminjlji a unui popul; limbã, zburãri;
(expr:
1: grai cu mãduã = zbor mintimen, zbor cuminti;
2: suntu pi un grai = s-aduchescu, suntu sinfuni;
3: grailu imnã, urdinã = zborlu treatsi di la om la om, s-arãspãndeashti;
4: lji scot un grai dit gurã = l-fac sã zburascã niheamã;
5: grai di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
6: nj-cadi grailu mpadi = nu hiu ascultat;
7: nigrit grailu; niscos grailu = unãshunã; ninti ca s-bitiseascã zborlu din gurã; cum bitiseashti zburãrea;
8: Grailu Mari = (prota) dzuã di Pashti; Ngrei Mari;
9: (om) faptu n Grailu Mari = (om) tsi easti cu multã tihi tu banã)
{ro: cuvânt, limbă}
{fr: mot, parole, langage}
{en: word, language}
ex: nu putui s-lji scot un grai (zbor) dit gurã; fãrshirotslji sh-au grailu (limba, zburãrea) a lor; dorlu a lor cu grai (zbor) nu s-aspunea, cu cundiljlu nu si scria; grailu dultsi, multu adutsi; grailu bun aflã loc bun; trei oi, sh-atseali li mãcã luplu, yini grailu (zborlu); grailu imna prit hoarã
(expr: zborlu s-avdza tu ntreaga hoarã di la un la-alantu, dit unã gurã tu-alantã); dimãndarea faptã cu grai di moarti
(expr: faptã, tu oara tsi moari omlu); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: cu dimãndarea faptã tu oara tsi murea); nj-u cã s-nu-nj cadã grailu mpadi
(expr: nj-easti cã nu va hiu ascultat), gione-mushat, di-atsea nu voi s-dimãndu; vinj-ascherea n Grailu-Mari
(expr: vinj-ascherea prota dzuã di Pashti); niscos grailu ghini
(expr: unãshunã)
§ grair (grá-irŭ) sn grairi/graire (grá-i-ri) – (unã cu grai)
ex: grairi di sivdai (zboarã di vreari); urãti grairi; shcurti grairi
§ greai (greáĭŭ) sn greairi/greaire (greá-i-ri) – (unã cu grai)
§ grei (gréĭŭ) sn grei/gree (gré-i) shi greiri/greire (gré-i-ri) – (unã cu grai)
huhutã1
huhutã1 (hu-hú-tã) sf huhuti/huhute (hu-hú-ti) – boatsea tsi s-avdi cãndu cariva zburashti sh-greashti cu-unã boatsi multu-analtã; boatsea tsi s-avdi cãndu cariva zghileashti sh-fatsi un vrondu lungu sh-vãrtos tsi lja urecljili-a omlui sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; vrondul tsi s-avdi cãndu cãhtescu di-arãdeari shi scot hohuti din gurã; boatsi, zghic, zghicut, aurlari; vãzurã, cursu
{ro: strigăt}
{fr: cri}
{en: cry, shout, yell}
ex: bãgã huhuta (boatsea)
§ hohut (hó-hutŭ) sn hohuti/hohute (hó-hu-ti) – boatsea sãnãtoasã tsi u scoati omlu cãndu s-cãpãeashti (s-arupi) di-arãdeari; arãdearea cu boatsi sãnãtoasã tsi u fatsi cariva; grohut, cãhtiri (di-arãdeari); cãpãiri (di-arãdeari); cachin; cãchin
{ro: hohot de râs}
{fr: éclat de rire}
{en: roar, burst of laughter} s-avdza hohutli-a lui di-afoarã
§ grohut (gró-hutŭ) sn grohuti/grohute (gró-hu-ti) – (unã cu hohut)
ex: arsuna casa di grohutlu (arãderli cu boatsi) a lor
§ huhutescu1 (hu-hu-tés-cu) (mi) vb IV huhutii (hu-hu-tíĭ), huhuteam (hu-hu-teámŭ), huhutitã (hu-hu-tí-tã), huhutiri/huhutire (hu-hu-tí-ri) – fac un vrondu lungu sh-vãrtos tsi tsã lja urecljili sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; scot bots sãnãtoasi dit gurã; zburãscu, grescu (pri cariva) i arãd cu boatsi analtã; scot hohuti din gurã; asun, arãsun, arusun, vãzescu, vãxescu, vuzuescu, zghilescu, zgljescu, strig, astrig, aurlu, huescu; cãhtescu, pãhãescu, cãchin
{ro: chiui, răsuna, rezona, striga, râde în hohote}
{fr: résonner, retentir; crier, pousser des cris; rire aux éclats}
{en: resound, reverberate; shout, yell; roar with laughter}
ex: cucotlu easi pali pi cuprii sh-acatsã s-huhuteascã; dutsi la ureaclja-a preftului shi huhuteashti nãoarã cãt poati; tsi huhuteashti ashi?; cãntã cuscrilj, huhutescu (aurlã); cari ai cap trã discari, du-ti n dzeanã sh-huhutea (zghilea); huhuti nãoarã cãt putu; cucotlu acatsã s-huhuteascã; vãljuri, plaiuri, huhutescu (arã-sunã); tsi furtunã huhuteashti (vuzueashti, ashuirã)?
§ huhutit1 (hu-hu-títŭ) adg huhutitã (hu-hu-tí-tã), huhutits (hu-hu-títsĭ), huhutiti/huhutite (hu-hu-tí-ti) – tsi easti grit cu un vrondu lungu a curi iho s-avdi di diparti; tsi easti scos dit gurã cu boatsi sãnã-toasã; tsi ari arãsã cu hohuti; asunat, arãsunat, arusunat, vãzit, vãxit, vuzuit, zghilit, zgljit, strigat, astrigat, aurlat, huit; cãhtit, pãhãit, cãchinit
jali/jale
jali/jale (jĭá-li) sf jeljuri (jĭé-ljĭurĭ) – starea tu cari s-aflã cariva a curi ãlj muri (nu di multu chiro) un om di soi i di-aproapea; starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva; dor greu, mãrinari, cripari, caimo, mãrazi, nvirinari, nvirari, amãrami, stinuhurii, sicleti, cãnjinã; lipi, lut; mirachi, dor, njilã;
(expr: hiu di jali; portu jali = nj-muri cariva di soi, di-aproapea)
{ro: doliu; tristeţe; dorinţă, milă}
{fr: deuil; désolation, chagrin, tristesse; désir, compassion}
{en: mourning; sadness, gloom; desire, compassion}
ex: jali mari ti-acatsã di zghilirea-a lor; poartã jali dupã tatã-su; jalea (criparea) a cãnjlor, jalea (caimolu) a armãnjlor; cãntitsi di jali (caimo); mash eu nu dorm di jali (mãrazi, nvirinari) sh-dor; noi him di jali (di lipi, di lut, cã nã muri un di soi); u tsãnu jalea Griva; disi ts-ai trã banã jali (mirachi, dor di banã); trã jeljuri (trã lipi); muntsãlj cu jali s-acupirirã; portu lãi cã hiu di jali
(expr: nj-muri cariva di soi); tsi arãuri shi greali jeljuri (cripãri)
§ jilescu (ji-lés-cu) (mi) vb IV jilii (ji-líĭ), jileam (ji-leámŭ), jilitã (ji-lí-tã), jiliri/jilire (ji-lí-ri) – plãngu un mortu shi dzãc (cu zghicuri shi shcljimurãri) zboarã tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; hiu tu jali; aduchescu unã dureari sufliteascã (cu dor greu tu inimã, mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, etc.); nj-si fatsi njilã di cariva; nj-easti njilã; am mirachi, miryiuluxescu, mirulyisescu, arãdãsescu, arãdãpsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, butsescu, zghilescu, plãngu, cãntu; mãrinedz, cãnjisescu, amãrãscu; njiluescu
{ro: jeli, întrista, tângui, milui, boci}
{fr: s’affliger; plaindre; compâtir, s’apitoyer; regretter, pleurer quelqu’un, (se) lamenter, être en deuil}
{en: grieve; pity, regret, lament, wail, be in mourning}
ex: puljlji bat shi si jilescu (amãrãscu); s-nu n-alash tra s-nã jilim (mãrinãm, plãndzem); multu si jili (avu mari caimo); jilea-ti, picurari; parcã jilescu (plãngu, miryiuluxescu) vãr gioni; jilescu (hiu di jali cã muri) frati-nju; trei anj di dzãli va ti jilescu (va ti plãngu, va hiu tu jali); jili cãt jili amirãlu (tsãnu cãt tsãnu jali, lipi)
§ jilit (ji-lítŭ) adg jilitã (ji-lí-tã), jilits (ji-lítsĭ), jiliti/jilite (ji-lí-ti) – tsi easti di jali; tsi aducheshti mari caimo tu suflit; mãrinat, cãnjisit, amãrãt; miryiuluxit, mirulyisit, arãdãsit, arãdãpsit, arãbdãsit, arãvdãsit, butsit, zghilit, plãmtu, njiluit
zghicŭ
RO:ţipăt
EN:cry
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015